Sărbătorile vin și, odată cu ele, vine și risipa. Acordăm atât de multă atenție găsirii cadoului perfect, încât tindem să trecem cu vederea cât de multă risipă generăm în această perioadă a anului. Omul de rând produce, în medie, 2,5 kg de deșeuri pe zi, iar în proximitatea sărbătorilor de iarnă, volumul crește la peste 3 kg de deșeuri pe zi. Asta înseamnă peste 2,5 miliarde de tone de deșeuri generate zilnic în preajma Crăciunului. Cu populația Pământului în creștere, aceste cifre sunt de-a dreptul alarmante.
Pentru a vă ajuta să fiți mai sustenabili Crăciunul acesta (și de fiecare dată când aveți de făcut cadouri), am întocmit un mic ghid cu sfaturi pentru a deveni mai sustenabili în achiziționarea și oferirea da daruri.
Experiențe > cadouri materiale
O parte din risipa care apare de sărbători vine ca urmare a primirii unor cadouri nepotrivite sau care pur și simplu ajung să fie nefolosite, uitate și, într-un final, aruncate. Pentru a combate această problemă și pentru a adăuga, de asemenea, o notă de unicitate darurilor pe care le oferim, cea mai ușoară soluție ar fi să ne mutăm focusul de pe cadourile materiale pe experiențe. Cea mai bună parte la această categorie de cadouri este că poate mulțumi toate gusturile și bugetele. Fără alte adăugiri, lăsăm mai jos o listă cu idei de experiențe care pe care le puteți oferi cuiva drag anul acesta de Crăciun:
Bilete la film, teatru, operă, concerte etc.
Cursuri (de dans, olărit, gătit etc.)
Vouchere la spa/masaj/cosmetică;
Abonamente la diverse servicii (Spotify, Netflix, Masterclass etc.);
Bilete la un eveniment sportiv;
O vacanță
Investește în durabilitate și sustenabilitate
Pentru cei care preferă să rămână, totuși, în sfera materială, încă mai există șanse la sustenabilitate. Dacă este de neconceput să nu le luăm celor dragi obiecte anul acesta de Crăciun, putem măcar să investim în acestea. Responsabil atât față de mediu, cât și de cei cărora le oferim darurile ar fi să căutăm branduri prietenoase cu mediul și, din gama acestora, să alegem produse care să fie utile și reutilizabile.Și de care destinatarii să se poată folosi. Astfel, câștigăm cu toții.
Câteva exemple de cadouri sustenabile în ambalaje reutilizabile:
* alimente ambalate în ambalaje reutilizabile (ex. borcane cu măsline bio, zacuscă și murături produse local, etc).
Fii creativ
Mai țineți minte când eram în clasele primare și, la orele de desen și abilități practice, învățătoarea ne punea să facem cadouri lucrate manual pentru părinții noștri? Ce vremuri. Deși pentru unii dintre noi, faptul că ne-am oprit a fost decizia corectă, vârsta nu ar trebui să ne oprească pe toți din a oferi cadouri handmade. Cât de speciali ne-am simți dacă am primi un tablou sau o vază lucrată manual de la prietenul ăla artsy? Și probabil și prietenii noștri sunt de aceeași părere. Ca atare, anul acesta vă propunem să îmbrățișați arta și lucrul manual și să le oferiți prietenilor și familiei ceva care să vină nu doar din inimă, ci și din atelier.
Nu te ambala, dar ambalează sustenabil!
Pe lângă alimentele în exces, cadourile nepotrivite și ambalajele cadourilor generează multă risipă de sărbători. Soluția favorabilă ar fi să ne folosim de ceea ce avem deja, fără să cumpărăm materiale extra. Să dăm o nouă viață elementelor de altfel „moarte” din casă. În acest scop, iată o listă cu materiale alternative pentru ambalarea cadourilor, pentru a-i surprinde pe cei dragi nu doar prin sustenabilitate, ci și prin creativitate:
Ziare;
Pagini de revistă;
Hârtia pungilor de carton;
Hărți vechi, ce nu vor mai fi folosite
Iar pentru cei mai convenționali, este mereu valabilă varianta pungilor și cutiilor de cadou care pot fi refolosite de nenumărate ori. Let’s put those materials to good use.
Sugestiile pe care vi le-am prezentat reprezintă o mică parte din totalul de activități pe care le putem implementa pentru a fi consumatori responsabili iarna aceasta și, de ce nu, de acum înainte. Acestea fiind spuse, Crăciunul acesta fiți creativi și sustenabili. Sărbători fericite și responsabile!
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/12/98e51629-12c1-439d-b51b-58b27cb0b571.jpg8401824Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-12-22 12:31:152022-12-24 12:32:39Idei de cadouri sustenabile de Crăciun și nu numai
Implementarea unui sistem de colectare separată reprezintă o provocare pentru orice organizație, fie ea instituție de învățământ sau altă organizație publică/privată.
De aceea este important să avem în vedere anumite aspecte cheie care vor contribui la implementarea mult mai rapidă și eficientizarea programului:
Infrastructura de colectare
Recomandăm plasarea în fiecare sală de clasă a minimum 3 coșuri (pentru hârtie, plastic/metal, deșeuri menajere). Dacă nu este posibil acest lucru, este indicat ca aceste coșuri să fie plasate pe holuri, cu condiția să fie eliminate coșurile destinate deșeurilor menajere din sălile de cursuri, pentru a sprijini utilizarea coșurilor de colectare separată de pe holuri.
Pentru deșeurile care sunt generate mai rar: spre exemplu, deșeuri de sticlă, deșeuri electronice mici (ex. cabluri, telefoane etc), baterii, becuri, recomandăm plasarea unor coșuri într-o zonă vizibilă și accesibilă tuturor (spre exemplu, cancelaria profesorilor).
Dacă nu aveți suficientă infrastructură de colectare furnizată de Primărie sau firma de salubrizare recomandăm utilizarea coșurilor destinate deșeurilor menajere și etichetarea lor corespunzătoare pentru colectarea deșeurilor reciclabile. Același procedeu poate fi aplicat și containerelor exterioare.
Totodată, încurajăm confecționarea unor coșuri din cutii de carton (provenite de la retaileri) în cadrul unor ateliere creative organizate împreună cu elevii. Cu această ocazie elevii pot învăța că nu doar componenta de colectare separată/reciclare este importantă ci este ideal să încercăm să refolosim deșeurile, să le găsim o nouă întrebuințare înainte de a le arunca.
Informare și instruire
Pe lângă componenta de infrastructură, e foarte importantă și partea de informare/instruire; iar în acest caz trebuie incluși atât elevii cât și profesorii și personalul administrativ
Dacă elevii pot fi instruiți în cadrul orelor de dirigenție, este necesar să fie organizate întâlniri separate de instruire și cu personalul didactic și personalul de auxiliar.
Proiectați o strategie de comunicare coerentă, centrată pe importanța și obligativitatea colectării separate și mai ales, pe continuitatea acestei acțiuni. Nu faceți din campania de informare doar „o bulă de săpun”, de tipul „Reciclați și câștigați!” fiindcă după terminarea concursului și premierea participanților, aceștia trebuie să rămână motivați în continuare, să colecteze separat deșeurile. Fiți inventivi! Găsiți și alte stimulente pe lângă nelipsitele premii! Nu este rău dacă ele există, dar aveți nevoie și de alte „pârghii” dacă vă doriți un program durabil!
Ecoteca vă stă la dispoziție cu materialele necesare. Ne puteți contacta oricând aveți nevoie de ajutorul nostru.
Ambasadorul/ambasadorii campaniei de informare
Găsiți o persoană sau mai multe din cadrul școlii (profesori, elevi, administrator etc) care să creadă în această cauză și să vă susțină nu doar în implementarea campaniei de informare ci și în asigurarea unei continuități (pe termen lung!) a proiectului.
Verificați colectorii și convingeti-i să ridice separat deșeurile!
Asigurați-vă că școala/primăria are încheiate contracte cu colectori autorizați pentru predarea deșeurilor reciclabile obligatorii prin lege: hârtie/carton, plastic, metal, sticlă, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și becuri.
Dacă nu are încheiate aceste contracte, solicitați sprijinul primăriei pentru încheierea contractelor de colectare separată.
Pentru școlile mai curajoase recomandăm contactarea primăriei pentru amenajarea unui țarc din lemn pentru colectarea deșeurilor vegetale (frunze, iarbă, creni) și altor deșeuri biodegradabile (exemplu resturi de fructe) și transformarea lor în compost care poate fi împrăștiat ulterior în grădina școlii. Mai multe informații despre compost găsiți aici.
În general, unele școli au contracte doar cu firme de salubrizare și sunt constrânse de administrațiile locale („legitimate” din păcate, de Legea salubrizării nr. 101/2006) să nu încheie contracte cu alți colectori.
Trebuie să aveți în vedere faptul că majoritatea firmelor de salubrizare nu sunt interesate sa preia separat deșeurile. Principalul motiv invocat: această acțiune ar crește costurile logistice!
Dacă vă loviți de un astfel de răspuns, propuneți reprezentanților firmei de salubrizare să ridice deșeurile reciclabile „la cerere”. Anumite școli folosesc cu succes această variantă: săptămânal predau firmei de salubrizare deșeurile menajere nereciclabile în timp ce deșeurile reciclabile sunt păstrate în cadrul școlii (subsol, sală de sport etc.) până se strânge o cantitate considerabilă. Astfel la 2-3 săptămâni un reprezentant al școlii sună la firma de salubrizare ca să ridice deșeurile reciclabile. În acest caz, reprezentanții firmei de salubrizare nu mai au nici un motiv să refuze ridicarea separată a deșeurilor.
Acolo unde este posibil și nu este încheiat un contract de colectare direct de primărie, puteți negocia cu firma de colectare să predați deseurile reciclabile contra-cost! Sumele strânse nu vor fi uriașe dar vor contribui la „Fondul scolii” (putând fi achiziționate diverse produse necesare școlii respective – cretă, rechizite și de ce nu, coșuri de colectare separată!)
În cazul deșeurilor de echipamente electrice și electronice, bateriilor și becurilor situația este mult mai simplă. Există câteva organizații colective de preluare a responsabilității producătorilor de echipamente electronice care oferă școlilor coșuri de colectare separată și asigură ridicarea deșeurilor ÎN MOD GRATUIT, ca spre exemplu Recolamp, Ecotic.
Cereți autorităților să se implice în proiect!
Nu reușiți să convingeți firmele de salubrizare să ridice separat deșeurile? Faceți sesizări către autoritățile competente: Garda de Mediu, Primărie etc…! Rugați-le să sprijine în mod real, colectarea separată în școli!
Instruiți personalul de serviciu
Nu sunt puține cazurile când „doamnele de serviciu” sabotează „din interior” acțiunea de colectare fiindcă au impresia că sistemul de colectare separată le dublează munca. Fapt complet fals, volumul de deșeuri de regulă rămâne constant și după implementarea sistemului, doar modul în care sunt colectate diferă.
De aceea, este obligatoriu să implicați și personalul de serviciu în campania de colectare. Recomandăm susținerea unor mici sesiuni de instructaj pentru doamnele de serviciu: de ce e important sa nu fie amestecate deșeurile după ce au fost colectate separat, cum trebuie predate acestea firmelor de colectare etc.
Ecoteca vă stă și în acest caz la dispoziție cu materialele necesare. Ne puteți contacta oricând aveți nevoie de ajutorul nostru.
Să trecem la partea dificilă – Obligațiile legale!
În calitate de instituții publice, școlile au numeroase obligații legate de gestionarea deșeurilor (ca de altfel, orice organizație din Romania fie ea publică sau privată!)
Să trecem în revistă o parte din aceste obligații:
să colecteze separat cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 să implementeze un sistem de colectare seprată a textilelor (OUG 92/2021, art. 17, alin. 3) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoanele fizice și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;
să încheie contracte cu colectori autorizați pentru fiecare tip de deșeu generat din activitatea proprie (OUG 92/2021, art. 23, alin. 1) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoanele fizice și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;
utilizatorul final de baterii şi acumulatori auto şi industriali este obligat să predea deşeurile de baterii şi acumulatori auto şi industriale separat de alte deşeuri către:
a) distribuitorii de baterii şi acumulatori angro şi en detail;
b) unităţile care prestează servicii de înlocuire a bateriilor şi acumulatorilor;
c) punctele de colectare pentru deşeuri de baterii şi acumulatori;
d) producător, după caz. (HG 1132/2008, art. 7, alin. 18)– neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 la 7.500 lei pentru persoane juridice şi de la 1.000 la 1.200 lei pentru persoane fizice;
persoanele fizice şi juridice care deţin deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), inclusiv cele provenite de la EEE importate pentru folosinţa proprie, au obligaţia de a preda DEEE către sistemele de colectare autorizate. (OUG 5/2015, art 39, alin. 2) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice
Deţinătorii de deşeuri, persoane juridice, sunt obligaţi cumulativ să clasifice şi să codifice deşeurile generate din activitate în lista deşeurilor prevăzută în HG 856/2002, Anexa 2. (OUG 92/2021, art. 8, alin. 1)-– neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
Generatorii de deșeuri ţin o evidenţă cronologică lunară tabelară şi o pun la dispoziţia Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului în format letric, la cerere şi electronic în sistemul pus la dispoziţie de APM până la 15 martie anul următor raportării, precum şi la cerere autorităţilor competente de control, după:
a) codul deşeului, cantitatea în tone, natura şi originea deşeurilor generate, precum şi cantitatea de produse şi materiale care rezultă din pregătirea pentru reutilizare, din reciclare sau din alte operaţiuni de valorificare, eliminare;
b) destinaţia, frecvenţa colectării, modul de transport şi metoda de tratare prevăzută pentru deşeuri, atunci când este relevant; şi
c) cantitatea de deşeuri în tone încredinţată spre eliminare.
(OUG 92/2021, art. 48, alin 1) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
Așadar, colectarea separată a deșeurilor nu e doar un „trend eco”, ea este obligatorie prin lege!
Legea 132/2010 ofera informații pretioase cu privire la modul in care ar trebui să se desfășoare colectarea separată în instituțiile publice.
Din păcate, acestea sunt doar o parte din obligații. Mai multe cerințe se găsesc în peste 100 de acte normative. Cele mai importante legi pot fi consultate aici.
Pentru menținerea evidenței deșeurilor și predarea rapoartelor legale către autorități, Asociația Ecoteca pune la dispoziția școlilor, aplicația de raportare a deșeurilor. Astfel, cu ajutorul bonurilor/proceselor verbale de predare/primire transmise de instituțiile de învățământ sunt generate rapoartele lunare obligatorii prin lege. Dacă aveți nevoie de ajutor nu ezitați să ne contactați!
Specialistul în managementul deșeurilor
Pentru îndeplinirea obligaţiilor legale privind gestionarea deşeurilor, titularul unei activităţi, pentru care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a emis o autorizaţie de mediu/autorizaţie integrată de mediu, are obligaţia să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii sau să delege această obligaţie unei terţe persoane. (OUG 92/2021, art. 23, alin. 4) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoanele fizice și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;
Deși legea nu obligă școlile să aibă un Specialist în managementul deșeurilor fiindcă instituțiile de învățământ nu au nevoie de autorizație de mediu, este indicat să delegați o persoană instruită în acest sens care să se ocupe de buna desfășurare a programului. Având o persoană avizată în interiorul școlii care să monitorizeze sistemul de colectare separată și să mențină legatura cu colectorii de deșeuri, vă va fi mult mai ușor să asigurați sustenabilitatea acestui proiect.
Ecoteca organizează ocazional astfel de cursuri. Vă putem sprijini și în acest caz.
Dosarul de deșeuri
Dosarul de deșeuri al organizației include rapoartele lunare și anuale, procesele verbale de predare – primire a deșeurilor (bonurile de predare a deșeurilor), contractele de colectare și alte documente relevante.
Este important să aveți un astfel de dosar pentru a putea fi furnizat autorităților de mediu în cazul unor inspecții.
Monitorizarea sistemului de colectare separată implementat în cadrul organizației și diseminarea rezultatelor
Atunci când promovați rezultatele proramului, nu vă concentrați doar pe informații cantitative de tipul „Au fost colectate X tone de deșeuri!” Răspândiți informații relevante despre modul de implementare a sistemului de colectare, ce măsuri s-au luat pentru continuarea proiectului etc., ce dificultăți și ce soluții ați găsit pentru continuarea programului; în acest mod informați și țineți motivați atât elevii cât și personalul și totodată, exemplul dvs. poate fi preluat de cât mai multe organizații!
Pentru mai multe informații, echipa Ecoteca vă stă la dispoziție! SUCCES!
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/12/Ambasadorii-Mediului_Scoala-Profesionala-Speciala-nr3_3.jpg10671600Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-12-14 09:15:402022-12-15 08:02:0110 pași care îți garantează implementarea unui sistem de colectare separată eficient în școală
La nivel global, aproximativ 2 miliarde de tone de deșeuri sunt generate în fiecare an din activitățile economice și gospodării.
În cazul UE, mai mult de o treime din toate deșeurile generate reprezintă deșeuri din construcții și demolări (C&DW), deșeurile produse prin construcția și demolarea clădirilor și infrastructurii, precum și din planificarea și întreținerea drumurilor.
În 2020, în UE ponderea deșeurilor de construcții a fost de 37,1% din totalul deșeurilor generate de activitățile economice și gospodării, potrivit Eurostat.
Sursa foto: Eurostat
Cu toate acestea, doar aproximativ o treime până la două treimi din C&DW generate este reciclată. Această rată scăzută de reciclare nu se datorează dificultăților tehnice – este realitatea pieței.
În acest context, pentru a îmbunătăți ratele de reciclare a deșeurilor din construcții și demolări (C&DW) în Europa, Comisia Europeană a publicat:
Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 450-500 de milioane de tone de deșeuri din construcții și demolări (C&DW) sunt generate în fiecare an în Europa, dintre care cel puțin o treime sunt beton.
Betonul poate fi 100% reciclat după demolare.
Reciclarea betonului din C&DW oferă două beneficii imediate:
reduce dependența noastră de materiile prime primare și
reduce cantitatea de deșeuri trimise la groapa de gunoi.
Există două moduri principale prin care betonul reciclat este reutilizat:
Ca agregat reciclat în beton nou
Ca agregat reciclat în construcțiile de drumuri și terasamente
O a treia cale de reciclare a betonului în curs de dezvoltare este utilizarea particulelor fine din betonul sfărâmat ca materie primă secundară în producția de clincher.
Principalele probleme în reciclarea C&DW
infrastructură de colectare și sortare redusă
cerere insuficientă de materiale reciclate și încredere scăzută în eficiența acestora
lipsa unor măsuri impuse de anumite state pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (în momentul de față în unele țări, agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor)
Gestionarea deșeurilor de construcții în România
Într-un articol anterior menționam că rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 74% în 2018, potrivit Eurostat.
Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:
foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin pe cele valorificate,
nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)
Cu toate aceste instrumente oferite de Uniunea Europeană și eforturi depuse încă din anul 2008 pentru realizarea unui cadru legislativ complex care să stimuleze recuperarea și valorificarea deșeurilor de construcții, în România acest sector nu este suficient reglementat, de ținta de 70% pentru anul 2020 nici nu are rost să mai discutăm.
Principalele reglementări legate de acest sector se găsesc în OUG 92/2021. Din păcate, până în prezent, nu au fost adoptate și niște norme tehnice care să reglementeze mai bine gestionarea deșeurilor de construcții. Ultima încercare de a transpune un act normativ care să conțină și normele tehnice a fost în 2019; draftul a avut în vedere prevederile din actele germane și austriace. Reprezentanții Ministerului Mediului au anunțat acum câteva luni că vor fi reluate dezbaterile pentru aprobarea draftului de lege.
Pe lângă deșeurile municipale frecvente (deșeuri reciclabile, biodeșeuri, DEEE-uri etc.), în cadrul centrelor cu aport voluntar (CAV-uri) finanțate prin PNRR vor putea fi aduse și deșeuri de construcții.
CAV-urile vor fi prima încercare de ameliorare a acestei probleme, la nivel național.
Sperăm că o dată cu construirea acestor centre vor fi finalizate și normele tehnice pentru o mai bună gestionare C&DW.
Gestionarea deșeurilor de construcții în SUA
143,8 milioane de tone de C&DW au fost trimise la groapa de gunoi în 2018 în SUA.
Infograficul de mai jos de la Northstar Clean Technologies evidențiază destinațiile finale ale deșeurilor de construcții și demolări generate în SUA.
Sursa foto: visualcapitalist.com
Doar o cantitate mică de deșeuri de construcții ajung să fie reutilizate.
Deci unde ajung aceste materiale? Să aruncăm o privire la defalcarea deșeurilor C&D în funcție de destinație, înregistrată de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA pentru anul 2018, respectiv beton, lemn, gips-carton, metal, cărămidă și țiglă de lut, șindrilă de afalt (bituminoasă), beton asfaltic.
Sursa foto: visualcapitalist.com
Betonul a fost cel mai mare material provenit din C&DW reutilizat, în timp ce alte materiale, cum ar fi șindrila de asfalt , au fost trimise în principal la depozitele de gunoi. De fapt, 86% din totalul deșeurilor de șindrilă asfaltică au fost aruncate în gropile de gunoi în 2018, unde nu se descompun/ nu se biodegradează. Sindrila de asfalt este un material care se găsește pe acoperișurile a aproximativ 75% din casele din SUA și Canada (vezi foto de mai jos).
Per total, o casă medie din SUA poate genera aproximativ 3-4 tone de deșeuri îndepărtate în timpul unui proces comun de renovare, cum ar fi refacerea acoperișului.
Sursa foto: visualcapitalist.com
Reutilizarea materialelor rămâne una dintre soluțiile optime privind gestionarea deșeurilor și în acest caz: este eficientă din punct de vedere energetic și contribuie imediat la reducerea deșeurilor care ajung în depozite.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/11/CDW-1500x651-1.jpg6511500Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-11-25 18:38:272023-03-02 21:35:57Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”
„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)
În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.
La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.
Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.
Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:
deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6,1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului
Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:
„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)
Sursa foto: Ecoteca
Provocări în gestionarea ambalajelor
În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:
prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori
Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).
Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)
Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca
Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:
ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d
Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca
Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing Housepentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:
„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/11/1-1.jpg4381172Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-11-24 12:27:422022-11-24 14:56:38Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren
Sunt necesare acțiuni urgente pentru a reduce utilizarea materialelor în industriile cheie pentru a evita schimbările climatice fără precedent, potrivit unei noi cercetări – „Este net zero suficient pentru sectorul materialelor?”- realizată de Zero Waste Europe (ZWE) și Eunomia Research & Consulting.
În 2015, liderii mondiali au convenit să mențină creșterea temperaturii globale la 1,5 °C, ceea ce ar limita cele mai grave efecte asupra mediului, cum ar fi inundații, secete, valuri extreme de căldură, deficit de alimente și pierderea biodiversității.
O abordare normală a producției de materiale, care reprezintă un sfert din emisiile globale, ar putea contribui la încălzirea de până la 2,5 ͦC. Se estimează că actualele foi de parcurs nete zero ale industriilor nu vor atinge ținta, ceea ce va duce la o încălzire de până la 2 ͦC.
Adoptarea timpurie a practicilor dovedite de reducere a emisiilor, cum ar fi decarbonizarea rețelelor energetice, ar trebui să devină o prioritate pe termen scurt, deoarece impactul implementării tehnologiilor după 2030 va fi substanțial mai puțin eficient.
Mai multe constatări cheie ale raportului „Este net zero suficient pentru sectorul materialelor?”
Sunt necesare investiții de capital semnificative pentru a realiza decarbonizarea energiei electrice în sectorul aluminiului.
Sectoarele cimentului și betonului se bazează în mare măsură pe tehnologii nedovedite pentru a reduce emisiile de CO2.
Modernizarea sistemelor existente în sectoarele siderurgice cu cele mai bune tehnologii de eficiență disponibile asigură cea mai mare reducere a emisiilor și ar putea fi implementată imediat.
Menținerea în bugetul lor de carbon va fi o provocare semnificativă pentru industria materialelor plastice, deoarece este nevoie de o trecere drastică de la combustibilii fosili la materialele bio.
Sunt necesare acțiuni urgente pentru a reduce utilizarea materialelor în industriile cheie pentru a evita schimbările climatice fără precedent.
Întreprinderile, guvernele și societatea civilă ar trebui să se unească și să acționeze de urgență pentru a valorifica cele mai bune resurse disponibile și a implementa tehnologii dovedite pentru decarbonizarea economiei.
Este imperativ ca politicile legate de utilizarea resurselor să fie integrate cu cele privind deșeurile, reciclarea și proiectarea produselor.
Rata de creștere a consumului de materiale trebuie nu doar redusă, ci inversată în toate sectoarele. Intervențiile cheie ale politicii ar trebui, în consecință, să se concentreze asupra măsurilor care reduc consumul de materiale, în special reutilizarea; și/sau determină o schimbare a consumului de materiale către sectoare mai puțin intensive în carbon.
Joan Marc Simon, director executiv al Zero Waste Europe, a declarat: „Având în vedere negocierile climatice în desfășurare, strategiile de decarbonizare sunt insuficiente pentru a limita încălzirea globală la 1,5 ͦ C. Singura cale de urmat este reducerea consumului de resurse, în special în nordul global. Afaceri , guvernele și societatea civilă ar trebui să se unească și să acționeze urgent pentru a profita de resursele disponibile și pentru a implementa tehnologii dovedite pentru decarbonizarea economiei.”
Simon Hann de la Eunomia, autorul principal al cercetării, a concluzionat: „Auzim adesea despre importanța menținerii la 1,5 ͦ C și această lucrare esențială ajută la demonstrarea a ceea ce ar putea însemna în practică pentru materialele pe care le consumăm cu toții. Decarbonizarea lentă pentru următorii 30 de ani nu este evident suficientă și există o nevoie clară de a schimba modul în care gândim producția și consumul de materiale. Acțiunea îndrăzneață și decisivă pe termen scurt din partea factorilor de decizie și a liderilor din industrie este, prin urmare, esențială pentru ca acest lucru să se întâmple.”
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/11/1.jpg6801000Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-11-18 17:13:032022-11-18 17:13:03Raport – Strategiile actuale zero net din sectorul producției de materiale sunt insuficiente pentru a îndeplini obiectivele climatice
Sursa foto: Ecoteca – Stația de sortare deținută de Urban SA
Deșeurile voluminoase sunt deșeurile de dimensiuni mari pe care le generăm ocazional și care nu pot fi preluate cu sistemele obișnuite de colectare.
Prin urmare, ele reprezintă o provocare pentru autoritățile publice locale și firmele de salubrizare fiindcă pot încurca circulația stradală sau pietonală atunci când sunt abandonate sau depozitate necorespunzător. Totodată, costurile de transport, sortare, valorificare sau eliminare pentru depozitare sunt ridicate comparativ cu alte tipuri de deșeuri municipale.
Abandonarea acestor deșeuri este o situație des întâlnită având în vedere că mulți cetățeni nu sunt dispuși să plătească pentru serviciile de colectare ale acestor deșeuri.
Din păcate, fiind asimilate deșeurilor municipale nu se găsesc statistici separate privind gestionarea acestor deșeuri, cu atât mai puțin abandonul lor.
Care sunt obligațiile legale de gestionare a acestor deșeuri
Potrivit OUG 92/2021 (artic. 60, alin 1), autoritățile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii:
h) asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, (…), dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu şi dezvoltă în mod corespunzător centrele înfiinţate potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deşeuri de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.
Din păcate sunt foarte puține localități care au înființat astfel de centre de colectare gratuită a deșeurilor voluminoase.
În lipsa acestor centre, în general, firmele de salubrizare și alți colectori autorizați oferă servicii de colectare a acestor deșeuri la cerere, contracost.
Sunt și cazuri când sunt organizate de primării în parteneriat cu firmele de salubrizare campanii de debarasare a acestor deșeuri în fața locuințelor și preluarea lor gratuită în anumite zile.
Sursa foto: Ecoteca – Stația de sortare deținută de Urban SA
Cum pot fi valorificate deșeurile voluminoase
O parte dintre operatorii de salubrizare au reușit să găsească soluții pentru sortarea, dezmembrarea și recuperarea unor materiale din aceste deșeuri și reducerea costurilor ridicate de depozitare.
Însă, sunt în continuare multe firme de salubrizare care nu vor sa-și asume aceste costuri și aleg să le depoziteze direct la gropile de gunoi.
Spre exemplu, în sectorul 6, operatorul de salubrizare Urban SA colectează următoarele categorii de deșeuri voluminoase:
mobilier întreg sau componente
canapele, fotolii,
scaune, mese, alte componente din lemn
saltele,
uşi,
ferestre,
obiecte sanitare,
biciclete,
jucării,
alte obiecte de mari dimensiuni
Unde ajung: la stația de sortare deținută de Urban SA unde sunt evaluate, se dezmembrează manual iar diverse componente sunt trimise către valorificare/reciclare:
lemnul provenit din mobilier este transportat către 2 producători din industria lemnului
arcurile de la canapele și alte deșeuri metalice sunt transportate la reciclatorii de fier
textilele (resturi de bureți, căptușeală, alte textile) sunt transportate către fabricile de ciment unde sunt incinerate și înlocuiesc astfel combustibilii clasici (petrol, cărbuni)
Sursa foto: Ecoteca – Stația de sortare deținută de Urban SA
Cum colectează firma Urban deșeurile:
la cerere (cu comandă)
în anumite zile fixe
aproape zilnic sunt aduse la stația de sortare deșeuri voluminoase abandonate
prin campanii gratuite desfășurate la un interval de câteva luni
Găsiți un video despre gestionarea deșeurile voluminoase care ajung la Stația de sortare deținută de Urban aici.
Sursa foto: Ecoteca – Stația de sortare deținută de Urban SA
Alte soluții – donarea și repararea lor
Din păcate, cel puțin la nivelul municipiului București nu există foarte multe centre de reparare a acestor produse.
De cele mai multe ori sunt aruncate și piese de mobilier aflate în stare bună, care ar putea fi recondiționate și donate persoanelor defavorizate.
O soluție ar putea fi înființarea unor centre municipale de recondiționare a obiectelor aflate în stare bună și reintroducerea lor în circuitul economic.
Alte soluții – Centrele de colectare cu aport voluntar din PNRR
Conform Ghidurilor de finanțare aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta Managementul Deșeurilor, până la sfârșitul lunii septembrie 2024, vor trebui instalate cel puţin 250 de Centre de colectare cu aport voluntar (CAV), urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie înființate și operaționale, în total 565 de astfel de centre.
Totodată, sunt prevăzute 15 CAV-uri destinate marilor aglomerări urbane.
În cadrul acestor centre pe lângă deșeurile municipale frecvente (deșeuri reciclabile, biodeșeuri, DEEE-uri etc.) vor putea fi aduse și deșeuri voluminoase.
Există la nivel național foarte multe sisteme și platforme care au specificații tehnice similare cu cele ale CAV și care pot servi drept model pentru UAT-urile care vor să implementeze CAV.
CMC Iași este unul dintre puținele centre existente la nivel național unde pot fi colectate 11 categorii de deșeuri, printre care și mobilier și deșeuri de construcții.
Alte obiecte/deșeuri dificil de reciclat, care trebuie evitate/reduse
trollere– cele uzate pot fi tăiate și folosite drept cuști pentru animale (vezi imaginile de mai jos)
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/08/2.jpeg8121445Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-11-14 10:00:282022-11-14 12:00:31Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele
Lansarea oficială a campaniei „Metal pentru Viitor” are loc azi, 3 noiembrie 2022 în cadrul conferinței digitale „Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare” organizată pe edupedu.ro și pe canalele social media EduPedu.
Campania „Metal pentru Viitor” are drept call-to-action principal realizarea de parteneriate între companii din industrie în vederea implementării principiilor economiei circulare.
Campania „Metal pentru Viitor” este realizată de agenția WebEfektiv și include platforma metalpentruviitor.ro precum și o serie de materiale video care vor fi prezentate în continuare pe canalul Youtube Metal pentru Viitor – materiale educative care vizează informarea publicului larg despre cum ar trebui adaptat comportamentul consumatorului pentru o dezvoltare durabilă reală.
Raul Pop, cofondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) și Director Programe Ecoteca:
„În cadrul campaniei „Metal pentru viitor” oameni cu mare experiență în ceea ce înseamnă metalurgie și reciclare în particular, vin și explică ce este cu adevărat materialul despre care vorbim când spunem noi că facem reciclare sau circularizare, care sunt detaliile tehnologice reale ale acestui subiect; ce anume trebuie să se întâmple ca lucrurile să meargă mai departe așa cum trebuie din punct de vedere tehnologic pentru că altfel vorbim, dar nu facem.
Sursa foto: Metal pentru Viitor
Pentru mai multe informații despre campania „Metal pentru Viitor” vă invităm să urmăriți azi, 3 noiembrie 2022, între orele 15:00 -17:00, dezbaterea live „Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare”
Pentru a vă implica activ în partea de dezbatere vă invităm să vă înscrieți prin completarea acestui formular special și astfel vă puteți auzi întrebarea adresată speakerilor, prin vocea moderatorului. Răspunsurile la întrebări / solicitări vor fi adresate în timpul conferinței, în limita timpului de LIVE sau vor fi publicate în perioada imediat următoare.
Evenimentul poate fi urmărit LIVE video pe pagina de eveniment de pe Facebook și LinkedIn Edupedu. Vă recomandăm să accesați această pagină și să confirmați paticiparea sau intenția de a participa pentru a primi notificările legate de eveniment, speakeri, teme, parteneri, updates și notificarea de începere a LIVE-ului.
În plus, pe Edupedu.ro și în secțiunea Zero Deșeuri veți putea citi principalele declarații ale speakerilor în timp real, precum și știri relevante care au reieșit din intrevențiile co-paneliștilor.
Speakerii evenimentului:
Barna TÁNCZOS, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor,
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/11/general_facebook_1280x628.jpg6281280Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-11-03 07:00:252022-11-03 08:59:53Metal pentru Viitor – o platformă dedicată promovării măsurilor de economie circulară din industria metalurgică
Potrivit Eurostat, în 2020 majoritatea statelor membre UE au reușit să atingă ținta de 55% reciclare a deșeurilor de ambalaje, cu excepția României (44,6 %), Croației (54,2 %), Ungariei (52,4 %) și Maltei ( 40,0 %).
România nu a raportat datele privind gestionarea deșeurilor de ambalaje pentru anul 2020, pentru statistică, Eurostat a utilizat datele trimise pentru anul 2019.
În 2020, deșeurile de ambalaje generate au fost estimate la 177,2 kg pe locuitor în UE (variind de la 66,0 kg pe locuitor în Croația și 225,8 kg pe locuitor în Germania).
În România au fost raportate 103,81 kg de deșeuri de ambalaje generate pe cap de locuitor în 2019.
Sursa foto: Eurostat
Din 2009 până în 2020, hârtia/cartonul a fost principalul deșeu de ambalaj în UE (32,7 milioane de tone generate în 2020), urmate de plastic și sticlă (15,5 milioane de tone pentru plastic și 15,1 milioane de tone pentru deșeurile din sticlă în 2020).
Sursa foto: Eurostat
În 2020, hârtia și cartonul (41,2 %), plasticul (19,5 %), sticla (19,1 %), lemn (15,1 %) și metal (5,0 %) au fost cele mai comune tipuri de deșeuri de ambalaje în UE. Alte materiale reprezintă 0,1% din volumul total de deșeuri de ambalaje generate în 2020.
Ratele de recuperare și reciclare a tuturor deșeurilor de ambalaje în 2020 din statele membre ale UE sunt prezentate în tabelul 1. Conform acestor rate, Finlanda a deținut cea mai mare rată de recuperare de 115,1 %; rata de peste 100 % poate fi explicată prin depozitarea și tratarea deșeurilor generate în anii anteriori. Belgia a avut cea mai mare rată de reciclare, de 79,2 %.
până la 31 decembrie 2008, sunt reciclate deșeuri din ambalaje reprezentând între minimum 55 % și maximum 80 % din greutatea acestora;
până la 31 decembrie 2008, trebuie atinse următoarele obiective minime de reciclare pentru materialele conținute în deșeurile din ambalaje:
60 % din greutate pentru sticlă;
60 % din greutate pentru hârtie și carton;
50 % din greutate pentru metale;
22,5 % din greutate pentru materialele plastice, luând în considerare exclusiv materialele reciclate sub formă de plastic;
15 % din greutate pentru lemn ;
cel târziu până la 31 decembrie 2025,minimum 65 % din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje va fi reciclată;
cel târziu până la 31 decembrie 2025, se vor îndeplini următoarele obiective minime, stabilite ca procent din greutate, în ceea ce privește reciclarea următoarelor materiale specifice conținute în deșeurile de ambalaje:
50 % pentru plastic;
25 % pentru lemn;
70 % pentru metale feroase;
50 % pentru aluminiu;
70 % pentru sticlă;
75 % pentru hârtie și carton;
cel târziu până la 31 decembrie 2030, minimum 70 % din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje va fi reciclată; o cel târziu până la 31 decembrie 2030, se vor îndeplini următoarele obiective minime, stabilite ca procent din greutate, privind reciclarea următoarelor materiale specifice conținute în deșeurile de ambalaje: o 55 % pentru plastic; o 30 % pentru lemn; o 80 % pentru metale feroase: o 60 % pentru aluminiu; o 75 % pentru sticlă; o 85 % pentru hârtie și carton.
Găsiți mai multe statistici în articolul Eurostat aici.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/10/20-10-PlasticWaste-v1-web-1.png14262293Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-10-25 15:05:042022-10-25 15:17:09Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje
Pentru actorii din industria deșeurilor și persoanele care au urmărit subiectul implementării SGR în Romania în ultimii ani, amânarea SGR de la data inițială prevăzută în HG 1074/2021(1 octombrie 2022) până la data de 30 noiembrie 2023 nu a reprezentat nici o surpriză.
Termenul a fost schimbat oficial abia în data de 6 octombrie când a fost publicată HG 1214/2022pentru modificarea HG 1074/2021 privind implementarea SGR (un act normativ încălcat aproape în totalitate).
Ecoteca a realizat un tabel comparativ pentru a fi urmărite mai ușor modificările legislative aduse de HG 1214/2022. Îl puteți consulta aici.
Modificări importante aduse de HG 1214/2022
• Art. 1, alin. (3) De la data intrării în funcţiune a SGR, obligaţiile producătorilor aferente răspunderii extinse a acestora în ceea ce priveşte colectarea şi reciclarea deşeurilor provenite de la ambalajele SGR se vor îndeplini exclusiv în cadrul SGR.
• Art. 3, alin (1) Producătorii care introduc pe piaţa naţională produse ambalate prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 150 de zile înainte de data prevăzută la art. 10 alin. (1).
• Bineînteles, țintele de returnare au fost decalate – Astfel, producătorii prin intermediul administratorului SGR, sunt obligaţi să realizeze următoarele obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR: a) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru anul 2024; b) 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal pentru anul 2025; c) 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal începând cu anul 2026.
• La articolul 25, după alineatul (4) se introduce alin. (6), cu următorul cuprins: În cazul prelungirii termenului de intrare în funcţiune a SGR conform alin. (5), obiectivele anuale de returnare a ambalajelor SGR pentru anul 2024, stabilite la art. 4 alin. (2) lit. a), se calculează doar pentru perioada cuprinsă între data intrării în funcţiune a SGR şi data de 31 decembrie 2024.
• La articolul 8, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5*1), cu următorul cuprins:
Operatorul punctelor de returnare prevăzute la alin. (1) şi art. 7 este obligat să ţină evidenţa numărului total al ambalajelor SGR care au fost returnate acestuia, defalcat pe tip de material şi volum, precum şi evidenţa garanţiilor plătite către consumatori la punctul de returnare, respectiv încasate de la administratorul SGR.
• Art. 10, alin. (4) Stocurile pot fi introduse pe piaţă, respectiv comercializate, după caz, cel târziu până la data de 31 decembrie 2024, dată după care introducerea acestora pe piaţa naţională, respectiv comercializarea lor este interzisă
• La art 10, alin (5) În cazul bunurilor importate sau achiziţionate intracomunitar după data intrării în funcţiune a SGR nu se aplică interdicţia prevăzută la alin. (4) dacă respectivele bunuri sunt inscripţionate înainte de prima furnizare pentru distribuire, consum sau utilizare.
Să ne reamintim de ce nu a fost demarat Sistemul Garanție – Returnare la data de 1 octombrie
Din octombrie anul trecut de când a fost publicată HG 1074/2021, lucrurile s-au mișcat mult prea greu.
Dacă inițial era stipulat că organizația care dorea să fie desemnată ca administrator SGR trebuia să depună documentația necesară în 90 de zile de la publicarea HG 1074/2021, ulterior termenul a fost prelungit pentru data de 4 martie 2022 (prin HG 165/2022 – publicată pe data de 4 februarie 2022).
Singurele activități bifate (făcute publice) au fost:
Publicarea procedurii de selecţie a administratorului sistemului de garanţie-returnare prin Ordinul nr. 459/2022(în vigoare de la 25 februarie 2022)
Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.). Conform legii, RetuRO avea la dispoziție 30 de zile pentru a coopta ca acționar Statul Român, prin autoritatea publică pentru protecția mediului. Dar statul a pus bețe în roate și aici….
Ce s-a întâmplat în lunile următoare
În data de 2 iunie Ministerul Mediului lansa în dezbatere publică un proiect de hotărâre pentru completarea și modificarea HG 1074/2021 prin care se încercaîn mod abuzivnaționalizarea SGR – până în prezent nu a fost prezentat nici un update legat de stadiul acestui proiect legislativ. Găsiți mai multe detalii despre proiect aici.
Nici de această dată, noua ordonanță nu aducea clarificările necesare solicitate de industrie de 11 luni deja, în schimb, preciza că Ministerul Mediului poate înfiinţa sau poate participa, în numele statului, în cadrul societăţilor cu capital de stat, care au ca obiect de activitate măsuri de implementare a SGR.
Altă preocupare a Ministerului – stipularea clară în lege a folosirii veniturilor AFM pentru finanțarea capitalului Ministerului Mediului necesar în SGR.
Producătorii care intenţionează să introducă pe piaţa naţională produsele ambalate ulterior împlinirii termenului de 90 de zile de la data publicării pe pagina de internet a Ministerului Mediului privind desemnarea administratorului SGR au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 30 de zile înainte de introducerea pe piaţa naţională a produselor ambalate în ambalaje SGR.
Comercianţii care se înfiinţează sau încep comercializarea de produse în ambalaje care fac obiectul SGR ulterior împlinirii termenului de 90 de zile de la data publicării pe pagina de internet a Ministerului Mediului privind desemnarea administratorului SGR au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 30 de zile înainte de comercializarea produselor în ambalaje SGR.
Aspecte care necesită clarificări legislative dar nu au fost luate în seamă până acum
Problema stocurilor de produse neetichetate conform SGR
Din perspectiva comercianților dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție) – pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindcă nu sunt purtătoare ale marcajelor corespunzătoare care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).
În momentul de față în HG 1074 este precizat că începând cu data intrării în funcţiune a sistemului de garanţie-returnare, este interzis a se introduce sau a face disponibile pe piaţa naţională produse ambalate în ambalaje SGR care nu poartă marcajul care indică apartenenţa la SGR (articolul 22, alin 6).
În HG 1214/2022 este precizat că „Este interzisă introducerea pe piaţa naţională a produselor ambalate în ambalajele SGR dacă acestea nu sunt inscripţionate în condiţiile prevăzute la art. 22, cu excepţia produselor care se află în stocul producătorilor sau comercianţilor la data prevăzută la alin. (1)”. (n. red. 30 noiembrie 2023) – art 10, alin 3
Stocurile prevăzute la pot fi comercializate cel târziu până în data de 31 decembrie 2024, dată după care comercializarea lor este interzisă pe teritoriul naţional (articolul 10, alin. 4).
Totodată se menționează că:
Art. 10, alin (5) „În cazul bunurilor importate sau achiziţionate intracomunitar după data intrării în funcţiune a SGR nu se aplică interdicţia prevăzută la alin. (4) dacă respectivele bunuri sunt inscripţionate înainte de prima furnizare pentru distribuire, consum sau utilizare.
Sunt necesare în continuare clarificări privind acest aspect.
Este necesar să fie elaborată și adoptată o metodologie nouă de raportare– SGR vine cu un sistem de raportare diferit la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri).
În continuare sunt necesare clarificări fiscale, mai ales cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).
Importanța securizării investițiilor (de 80 milioane EURO) de către statul român, proporțional obligațiiilor care îi revin ca parte din Acționariat (cu procent de 20%)
Dacă identificarea ambalajelor se va face la nivel de sortiment (adică un singur cod de bare pentru toate sticlele dintr-un anumit produs), cum va putea SGR identifica și deconta ambalajele vândute în România dintre cele care au un singur cod de bare pentru mai multe țări (iată aici numeroase exemple). Asta înseamnă returnare de garanții pentru ambalaje pentru care aceste garanții nu au fost încasate. Va plăti producătorul român (și, mai departe, consumatorul român) garanțiile ambalajelor din statele din regiune?
Trebuie să obțină magazinele care vor organiza punctele de returnare autorizații de construire și de mediu?
Fiecare comerciant – mare sau mic– va avea obligația de a asigura colectarea ambalajelor incluse în sistem, măsură obligatorie atât pentru comercianții care au magazine de peste 200 mp suprafață de vânzare cât și pentru cei care sunt sub 200 mp. În fapt, însă, reglementarea spune altceva: comercianții mici ca suprafață se pot asocia și pot organiza puncte de colectare cu primăriile. Nu vor fi arondate pe regiuni sau alte criterii, fiecare comerciant va avea această obligație. Modul în care o vor îndeplini este însă neclar. Câți comercianți se vor asocia, care este criteriul de distanță până la cumpărători, cum arată o astfel de asociere, care sunt responsabilitățile fiecărui asociat, cine pe cine plătește, unde se amplasează punctele de colectare și cine le administrează? E neclar.
Cum vor fi reglementate excepțiile existente în articolul 17 din HG 1074/2021?
Feliciu Paraschiv – vicepresedinte, Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), organizație care nu a fost inclusă în societatea RetuRO amintea câteva temeri legitime ale comercianților în cadrul Econet meetings: sistemul depozit în România” – un eveniment organizat în data de 6 iulie de Higgins și AHK Romania în cadrul Hotspot Workhub:
„Din aproximativ 88 000 de comercianți,40 000 vor fi obligați să intre în SGR iar foarte mulți se vor alătura voluntar, (…) în principiu, estimăm că aproximativ70 000 de comercianți vor fi angrenați în sistem…”
• Chiar dacă spațiile în care se vor depozita ambalajele nu vor mai avea nevoie de autorizații de mediu, vor fi necesare reautorizări de la DSV, DSP, ISU (având în vedere că ambalajele sunt ușor inflamabile)
• Spațiul de depozitare redus – un studiu intern al asociației a arătat că dacă se vor întoarce toate ambalajele vândute într-o săptămână în spațiul inițial de vânzare, deja 30-40 % din capacitatea acestuia ar fi acoperită; prin urmare, trebuie identificate soluții care să permită strivirea ambalajelor de către comercianții care nu au suficient spațiu de depozitare.
• Frecvența de ridicare – Reprezentanții RetuRO au în vedere preluarea ambalajelor de către distribuitorii de marfă – este o măsură bună, dar necesită negocieri cu distribuitorii și stabilirea unor atribuții clare pentru ridicarea la timp a ambalajelor
• Evidența contabilă a ambalajelor: dacă în momentul de față se ține evidența doar pentru conținut/produs, după implementarea SGR, va fi necesară o evidență separată pentru ambalajul în care este lichidul, ambalajul gol și ambalajul predat; deci pe un cod de bare vor fi necesare 4 evidențe diferite – sugestia Dlui Paraschiv – pentru a facilita modul de păstrare a acestor evidențe este nevoie ca administratorul SGR să pună la dispoziție în mod gratuit o platformă pentru micii comercianți unde vor raporta în timp real ambalajele SGR.
Și discuția poate continua la nesfârșit… Așteptăm un act normativ care să reglementeze toate aceste aspecte și să impună termene realiste pentru demararea și implementarea SGR.
Ecoteca a realizat un tabel comparativ pentru a fi urmărite mai ușor modificările legislative aduse de noua ordonanță Legii 101/2006. Îl puteți consulta aici.
Reprezentanții Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) au organizat și o dezbatere online pe data de 7 septembrie privind noul OUG.
Conform comunicatului Ministerului Mediului, acest OUG reprezintă un jalon în cadrul PNRR, pentru care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este responsabil de raportare.
Principalele critici și sugestii aduse de reprezentanții industriei, în cadrul dezbaterii se pot sumariza astfel:
este necesară clarificarea suplimentară a categoriilor de costuri pe care un salubrist le poate include in calcularea tarifelor catre OIREP;
termenul de acordare al autorizării de funcționare pentru colectori de către UAT nu este specificat și asta poate genera blocaje;
nu este clar cum se corelează această autorizare cu procedura de înregistrare a colectorilor conform Ordinului 1271/2018;
tarifele diferențiate ar trebui elaborate de UAT/ADI în colaborare cu OIREP-urile;
reducerile la facturare să fie aplicate după încasări, fiind situații când OIREP-urile plătesc cu întârziere pentru serviciile de reciclare a deșeurilor (uneori durează și 8 luni) iar în aceste cazuri operatorii nu pot suporta aceste reduceri;
la articolul 2, alin 5, litera b sintagma „mecano-biologică” ar trebui eliminată astfel încât să rămână doar „instalații de tratare și/sau depozite de deșeuri” – propunerea este necesară pentru a fi corelate dispozițiile, întrucât în celelalte articole nu se diferențiază procesele de tratare atunci când sunt menționate componentele activității de salubrizare;
la articolul 2, alin 8, ar trebui eliminată sintagma „anaerobă/aerobă” și să fie lăsată doar sintagma „sortare, tratare și/sau eliminare prin depozitare”.
Puteți găsi mai multe sugestii ale actorilor din industrie în minuta dezbaterii din data de 7 septembrieaici.
Principalele prevederi ale proiectului de OUG
Menționăm că am lăsat pentru comparație și prevederile inițiale ale proiectului de OUG (marcate cu text barat).
La articolul 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, literele j) și k) ale alineatului (5) se modifică:
Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au obligațiile:
j) pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a) (de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale), să aplice după aprobarea tarifelor/taxelor prevăzute la lit i (n. red. pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife/taxe distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute mai sus) valoarea contribuţiei pentru economia circulară (n.r. 80 lei/tonă plătită de proprietarii sau, administratorii de depozite) numai pentru cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte,care se evidenţiază distinct în factura emisă de operator în cazul modalității de plată prin tarif;
k) să aplice după aprobarea tarifelor/taxelor prevăzute la lit. i) pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), valoarea contribuţiei pentru economia circulară prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 (n. red. 80 lei/tonă, plătită de proprietarii sau, administratorii de depozite), pentru cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare, care se evidenţiază distinct în factura emisă de operator în cazul modalității de plată prin tarif;
„(3) PJGD se actualizează în baza investiţiilor necesare pentru conformarea cu programele de finanţare, după notificarea APM pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.”
Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, se modifică și se completează după cum urmează:
La articolul 2, alineatele (3) – (12) se modifică:
„(3) Activitățile serviciului de salubrizare se prestează numai de către operatori licențiați de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, în condițiile Legii serviciilor comunitare de utilității publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Serviciul de salubrizare cuprinde următoarele activități:
a) colectarea separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat.
b) operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deșeurilor de la persoanele fizice;
c) transferul deșeurilor municipale în stații de transfer, inclusiv transportul separat al deșeurilor reziduale la depozitele de deșeuri nepericuloase și/sau la instalațiile de tratare mecano-biologică și al deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă colectate separat la stațiile de sortare;integrate de tratare, al deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat la staţiile de sortare şi al biodeşeurilor la instalaţiile de compostare şi/sau de digestie anaerobă;
d) sortarea deșeurilor de hârtie, carton, metal, plastic și sticlă colectate separat din deșeurile menajere municipale în stații de sortare, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din sortare la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
e) tratarea aerobă a bio-deșeurilorcolectate separat în instalații de compostare, inclusiv transportul reziduurilor la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
f) tratarea anaerobă a bio-deșeurilorcolectate separat în instalații de digestie anaerobă, inclusiv transportul materialului semisolid igienizat și stabilizat la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
g) tratarea deșeurilor reziduale și a reziduurilor rezultate de la tratarea deșeurilor municipale cu potențial energetic în instalații de incinerarecu eficiență energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deșeuri; tratarea deşeurilor municipale cu potenţial energetic în instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deşeuri;
h) tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale în instalațiile integrate de tratare mecano-biologică,inclusiv transportul deșeurilor stabilizate biologic la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
i) eliminarea, prin depozitare,a deșeurilor reziduale, a deșeurilor stradale, a deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalațiile de tratare a deșeurilor municipale, precum și a deșeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor la depozitele de deșeuri nepericuloase;
j) măturatul, spălatul și stropitul căilor publice din localitate, inclusiv colectarea și transportul deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice la depozitele de deșeuri, precum și a deșeurilor provenite din coșurile stradale la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de tratare;
k) curățarea şi transportul zăpezii de pe căile publice din localitate și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;
l) dezinsecția, dezinfecția şi deratizarea, la obiectivele aflate în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale.
Au fost revizuiți și câțiva termeni tehnici și introduși termeni noi (articolul 4) (…):
Sunt adăugate noi definiții, pentru a fi corelate cu definițiile existente în alte acte normative, pentru următorii termeni: biodeșeuri, colectare separată, deșeuri reziduale, gestionarea deșeurilor, punct de colectare, utilizatori.
Au fost adăugate și definițiile pentru:
centru de colectare prin aport voluntar– loc de recepție a unor fracțiuni speciale de deșeuri menajere colectate prin aportul voluntar al utilizatorilor, identificabil teritorial, administrativ și juridic, organizat și dotat din punct de vedere tehnic, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, deșeurile colectate separat de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, deșeuri textile, anvelope uzate, deșeuri vegetale din grădină, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, deșeurile periculoase din deșeurile menajere, deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele și mobila, deșeurile din construcții provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor, precum și alte tipuri de deșeuri stabilite de autoritățile administrației publice locale; dotat cu construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate colectării şi/sau tratării deşeurilor, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, tipurile de deşeuri stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi/sau cele stabilite prin proiectele finanţate din fonduri nerambursabile;
insulă ecologică digitalizată– punct de colectare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat, compus dintr-un set de containere subterane sau supraterane, protejat anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat și digitalizat pentru acces cu card pentru persoanele arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare; dotat cu cântar pentru determinarea cantităţii aruncate de fiecare utilizator;
Dacă înainte alineatul 5 impunea obligații tuturor autorităților administrației publice locale existente la nivel național, acum acesta include explicit și autoritățile administrative ale sectoarelor din București.
(5) Autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului București au obligația:
a) să implementeze un sistem integrat de gestionare, pe 4 fracții, a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale menajere, format din stații de transfer și stații de sortare, după caz, împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar și insule ecologice digitalizatedotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a respectivelor deșeuri, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de transfer deşeuri municipale şi contractele de delegare a gestiunii activităţii de sortare;sortare și contractelor de delegare a gestiunii activității de colectare separată și transport separat al acestor deșeuri;
b) să implementeze un sistem integrat de gestionare a deșeurilor reziduale din deșeurile municipale, format din stații de transfer, instalații integgrate de tratare mecano-biologică și/sau depozite de deșeuriîmpreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă”, insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a deșeurilor reziduale, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activităţii de transfer deşeuri municipale, contractele de delegare a gestiunii activității de tratare mecano-biologică, și/sau contractele de delegare a gestiunii activității de eliminare, prin depozitare, a deșeurilor reziduale din deșeurile municipale;
c) să implementeze până la 31 decembrie 2023, un sistem integrat de gestionare a biodeșeurilor din deșeurile municipale, format din stații de transfer, instalații de compostare și/sau instalații de digestie anaerobă împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar, insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a biodeșeurilor și/sau să doteze gospodăriile populației cu unități de compostare individuală, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de tratarea aerobă și/sau de tratare anaerobă a biodeșeurilor colectate separat şi, după caz, contractele de delegare a gestiunii activităţii de transfer deşeuri municipale;
d) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor textile
e) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.
(…)
(8) Înainte de atribuirea activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, sectoarele municipiului Bucureşti sunt obligate să atribuie, individual sau în asociere, activităţile de transfer, sortare, tratare anaerobă/aerobă şi/sau de eliminare, prin depozitare.
(9) Unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de deţinător legal al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare, depozitate în recipientele amplasate în aria lor teritorială.
(10) Colectorii au dreptul să colecteze separat deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din punctele de colectare numai pe baza contractului de delegare încheiat cu unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială de pe raza căreia colectează deşeurile sau, după caz, cu asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în care se include indicatorul de performanţă pentru colectarea separată a acestor deşeuri.
După capitolul V – Finanţarea serviciilor de salubrizare, se introduce un nou capitol, capitolul V^1 care detaliază politica tarifară în domeniul gestionării deșeurilor municipale în cadrul a 6 secțiuni importante:
Operaționalizarea instrumentelor economice și modalitatea de stabilire a tarifelor și taxelor de salubrizare plătite de utilizatori pe baza instrumentelor economice
Modul de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare
Aprobarea tarifelor pentru activitățile de salubrizare
Aprobarea tarifelor distincte de gestionare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat în modalitatea de plată a contravalorii serviciului prin tarif
Aprobarea tarifelor/taxelor distincte de gestionare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat și a taxei de salubrizare în modalitatea de plată a contravalorii serviciului prin taxă sau prin taxă și tarif
Rolul A.N.R.S.C. în implementarea politicii tarifare în domeniul gestionării deșeurilor
Aspecte importante privind stabilirea taxei de salubrizare
Este interzisă fundamentarea nivelului tarifelor ofertate prin includerea în structura pe elemente de cheltuieli a veniturilor estimate de operatori din vânzarea și/sau valorificarea deșeurilor. (Art. 28^7 (4))
Tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă pentru activitățile desfășurate de operatori, respectiv tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale, se calculează și se aprobă de către UAT (autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale) sau, după caz, de adunarea generală a asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI) pe baza tarifelor aprobate pentru activitățile componente serviciului, în conformitate cu normele metodologice elaborate și aprobate de A.N.R.S.C. ( 28^15, (1))
Tarifele distincte prevăzute la alin. (1) se calculează și se aprobă, prin aceiași hotărâre, la orice aprobare a unui tarif component al vreunei activități desfășurate de operatori pe fluxul deșeurilor municipale. ( 28^15, (2))
Autoritatea deliberativă a UAT are competență exclusivă să calculeze și să aprobe taxele distincte pentru utilizatori pe baza tarifelor distincte de la alin. (1), astfel:
a) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă se calculează și se aprobă la nivelul tarifului distinct aferent pentru activitățile desfășurate de operatori din care se scade, după caz, cuantumul reducerii taxei din sumele încasate de la organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor;
b) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor reziduale se aprobă la nivelul tarifului distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale. ( 28^15, (3))
Utilizatorii plătesc o singură taxă, respectiv taxa de salubrizare, care reprezintă suma taxelor distincte prevăzute la alin. (3). ( 28^15, (4))
În vederea acoperirii costurilor de administrare a taxei de salubrizare, autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale poate aproba un nivel mai mare al taxei cu până la 5%. ( 28^15, (5))
Taxa de salubrizare nu este supusă regimului fiscal și poate fi ajustată sau modificată oricând pe parcursul anului ( 28^18, (1))
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/09/WhatsApp-Image-2022-10-21-at-12.44.53.jpeg9001600Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-10-21 08:54:092022-10-21 15:26:05Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor
Un studiu realizat de Ecotic, cea mai mare organizație din România de transfer de responsabilitate a producătorilor de echipamente electrice, arată că 10,5% din echipamentele de mici dimensiuni aflate în casele românilor sunt păstrate chiar dacă sunt nefolosite sau stricate.
Studiul a analizat:
care sunt echipamentele electrice mici din casele românilor,
când au fost achiziționate și în ce manieră (noi sau la mâna a doua),
câte dintre acestea sunt funcționale sau nefuncționale și
care este intenția consumatorului în ceea ce privește debarasarea ulterioară.
Sondajul s-a bazat pe un eșantion de 11 echipamente electrice și electronice (EEE) de mici dimensiuni (vezi imaginea de mai jos).
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
Dragoș Călugăru, Director General Organizația Ecotic, sursa foto: Ecoteca
Dragoș Călugăru, Director General Organizația Ecotic:
„La nivel național rata de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) este de aproximativ 40%, în ceea ce privește DEEE-urile mici rata de colectare este de 19% (…) nici o țară din Europa nu a reușit să atingă ținta de 65% impusă de UE. (…) Din păcate, se întâmplă frecvent ca deșeurile electrice să fie colectate de colectorii informali de fier vechi, este un fenomen cronic (…) ajung să fie tratate ca fier, eventual se mai recuperează cuprul, de cele mai multe ori sunt vandalizate iar substanțele toxice ajung în natură (…)
O treime din populație nu știe cum să gestioneze deșeurile electronice. 17 000 tone de DEEE-uri se află în „hibernare” în gospodării, doar jumătate dintre acestea sunt funcționale.”
De ce păstrează românii echipamentele electrice uzate de mici dimensiuni?
42% din aceștia își doresc să aibă echipamente de rezervă sau le atribuie o valoarea sentimentală (media europeană este de 68%).
În același timp, 32% nu știu ce trebuie să facă cu ele sau unde ar trebui duse.
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
Care sunt obiceiurile de debarasare ale populației?
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
O treime din populația României participă activ la conceptul de economie circulară prin alegerea de a da către rude sau a vinde echipamentele funcționale pe care nu le mai utilizează. Această deprindere este destul de populară în România, față de celelalte țări unde acest obicei are o pondere mult mai mică.
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
În ceea ce privește obiceiurile de debarasare a deșeurilor de echipamente electrice doar 8,4 % din gospodării s-au debarasat corect, iar 4550 de tone au fost date împreună cu deșeurile menajere, colectorilor informali de fier vechi sau pur și simplu abandonate pe spațiul public. Acest lucru este cauzat de un grad de conștientizare încă scăzut și mai ales de lipsa infrastructurii de colectare. Doar 29% din cetățeni cunosc un punct de colectare deșeuri electrice.
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
Care sunt soluțiile corecte de debarasare?
Schimbul 1 la 1: atunci când achiziționezi un echipament nou poți preda echipamentul similar vechi.
La punctele/centrele de colectare: întâlnim la tot pasul puncte de colectare dedicate deșeurilor electrice, în mod special în magazinele tip retail. Harta cu punctele de colectare ECOTIC este disponibilă pe ecotic.ro/puncte-de-colectare
Preluare de la domiciliu: ECOTIC poate asigura în anumite condiții preluarea echipamentelor voluminoase.
Soluțiile detaliate sunt disponibile pe fiiintara.ecotic.ro sau la 021 9641.
Sursa foto: captură Ecoteca – Studiu Ecotic
Găsiți în imaginile de mai jos 2 exemple de puncte de colectare:
punct de colectare pentru deșeuri de echipamente electrice medii și mici aflate în interior (ex. mixer, telefon, fier de călcat, becuri, baterii) și
container aflat în exterior pentru deșeuri de echipamente electrice mari (exemplu: aragaz, mașină de spălat, televizor etc)
Punct de colectare aflat în interior pentru becuri, baterii, electronice mici – Sursa foto: Dedeman
Container exterior pentru colectare deșeuri electronice medii și mari (ex tv, masina de spalat, frigider etc), Sursa foto: Dedeman
ECOTIC (www.ecotic.ro) este prima organizație a producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006 și licențiată pentru ECOTIC pentru gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) în numele a aproximativ 700 de producători și importatori afiliați
Lansarea rezultatelor acestui studiu face parte dintr-o serie mai largă de acțiuni dezvoltate de ECOTIC în direcția promovării colectării separate a deșeurilor de echipamente electrice. Cu ocazia Zilei Internaționale a Reciclării Deșeurilor Electrice, în luna octombrie, se desfășoară campanii de colectare în Rădăuți, Giurgiu, Botoșani, Buftea, Popești-Leordeni, Galați, Găești, Chiajna, Reșita, Arad, Cluj Napoca, Iași și Brașov (detaliile sunt disponibile pe www.ecotic.ro). De asemenea, școlile implicate în campaniile ECOTIC vor dezvolta acțiuni dedicate acestei zile. Pentru promovarea reciclării acestor tipuri de deșeuri, ECOTIC a organizat și o vizită a jurnaliștilor la cea mai mare fabrică de reciclare a echipamentelor electrice din S-E Europei, GreenWEEE Buzău.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/10/1.jpg6311201Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-10-17 15:15:022022-10-17 16:42:53Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Am fost în vizită la fabrica de reciclare Green WEEE International din Buzău, cea mai mare fabrică de reciclare deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) din România și una dintre cele mai importante din Europa Centrală și de Sud Est.
Înființată în 2007, Green WEEE face parte din Green Group, cel mai mare parc din industria reciclării din România. Acesta mai cuprinde încă 6 organizații:
Green Fiber (Buzău) – singurul producător de fibre poliesterice sintetice din România și cel mai mare producător de fibre din Europa, obținute din fulgi PET reciclați 100%
GreenTech (Buzău) – cel mai mare reciclator de plastic PET din Europa și un important producător de fulgi, bandă PET și granule r-PET.
GreenLamp (Buzău) – utilizează cele mai noi tehnologii pentru tratarea și reciclarea echipamentelor de iluminat
GreenGlass (Popești- Leordeni, Ilfov) – una dintre cele mai moderne și eficiente facilități de reciclare a deșeurilor din sticlă din România și Sud-Estul Europei.
Green Resources Management S.A. (București) – organizatie de implementare a răspunderii extinse a producătorului (OIREP) pentru deșeurile de ambalaje
Eltex Recycling (Oradea) – oferă servicii integrate de management al deșeurilor, de la organizarea fluxurilor pentru colectarea deșeurilor din producție, organizarea procesului de colectare până la identificarea soluțiilor de reciclare, tratare și valorificare
În 2017 Green Weee a înființat a doua fabrică în Câmpia Turzii iar în 2021 a început construcția celei de-a treia fabrici de reciclare DEEE. Noua fabrică amplasată în Buzău, pe platforma industrială Frasinu, va fi operațională în luna decembrie a acestui an. La finalizarea proiectului, GreenWEEE va avea peste 325 de angajați în România, iar capacitatea totală de reciclare va crește cu 30%, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici existente.
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
DEEE – urile reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai avansată creștere din lume, mai mult de 56,2 milioane de tone fiind generate în piață în fiecare an. Mai puțin de 20% dintre acestea sunt reciclate oficial, restul de 80% ajungând fie la groapa de gunoi, fie în fluxuri informale.
În fabricile din Buzău și Câmpia Turzii, peste 100.000 de tone de echipamente electrice și electronice devin, în fiecare an, sursă de materii prime secundare.
În cadrul fabricilor sunt recuperate peste 98% din materiale, contribuind la conservarea resurselor naturale și promovarea economiei circulare. Deșeurile electronice devin din ce în ce mai valoroase, fiind utilizate drept materie primă secundară la fabricarea de noi produse.
Marius Costache, General Manager Green WEEE, Sursa foto: Linked in
Marius Costache, General Manager Green WEEE:
„Dintr-o tonă de minereu de cupru scoți 0,5% materie primă, în jur de 5kg de cupru, (…) cu investiții semnificative și un impact uriaș asupra mediului în timp ce cablurile conțin 10% cupru (…) dintr-o tonă de cabluri se recuperează 100 kg de cupru. (…)
În telefoanele mobile se regăsesc în jur de 70 de elemente din tabelul lui Mendeleev care pot fi recuperate, (…)
Din 2001 până în prezent Green Group a investit peste 250 milioane de euro în industria de reciclare, atât în România cât și în alte 2 țări din Europa (Lituania și Slovacia) unde mai deține 2 fabrici de reciclare (n. red. similare ca activitate cu GreenTech).”
Ce categorii de DEEE-uri sunt reciclate în cadrul GREEN WEEE
aparate de uz casnic mari (frigidere, congelatoare, mașini de spălat, aragazuri)
aparate de uz casnic de mici dimensiuni (aspiratoare, fiare de călcat, filtre de cafea, cântare etc)
echipamente informatice și de telecomunicații (calculatoare, imprimante, telefoane, faxuri)
echipamente de larg consum (televizoare, aparate radio, camere foto și video)
jucării, echipamente sportive și de agrement (mașinuțe electrice, jocuri video, console)
unelte electrice și electronice (ferăstraie, echipamente de strunjit, frezat, șlefuit)
instrumente de supraveghere și control (detectoare de fum, termostate, aparate de măsurat)
dispozitive medicale (echipamente de dializă)
distributoare automate (de băuturi, alimente, bani)
cabluri
baterii și acumulatoare
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Cum sunt reciclate DEEE-urile în cadrul Green WEEE
COLECTARE
Majoritatea DEEE-urile care sunt predate în cadrul punctelor de colectare autorizate din magazine (ex. retailerii de echipamente electrice și electronice) sau colectate de la populație/organizații prin serviciile oferite de Primării, firme de salubrizare sau colectori privați (autorizați pentru colectarea DEEE) sunt transportate la fabrica de reciclare Green WEEE.
Din păcate, se întâmplă frecvent ca deșeurile să fie predate unor colectori neautorizați sau să fie aruncate împreună cu deșeurile menajere, iar în acest caz fie ajung să fie tratate ca deșeuri de fier (și se pierd astfel, componente importante ca aur, argint, cupru, etc și totodată prin tratarea necorespunzătoare, sunt eliminate în natură componente toxice ca mercur, freon), fie ajung la gropile de gunoi.
Pentru a fi siguri că DEEE-urile ajung la fabrica de reciclare vă recomadăm să le predați doar la punctele autorizate din magazinele de profil, să întrebați reprezentanții Primăriei sau firmei de salubrizare din zona dvs, dacă oferă serviciul de preluare DEEE și dacă nu oferă acest serviciu, să vă recomande cel mai apropiat punct de colectare.
Green WEEE oferă și serviciul de colectare DEEE. Găsiți mai multe informații aici.
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
2. SORTARE
În momentul în care ajung la fabrica de reciclare Green WEEE, deșeurile sunt sortate pe categorii (ex. mașini de spălat, frigidere, baterii și acumulatori, cabluri, electronice mici, televizoare etc) și sunt depozitate în containere separate/pe platforme diferite înainte de a fi preluate pe benzile de dezasamblare și tratare.
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
3. TRATARE ȘI RECICLARE
În funcție de categoria din care fac parte deșeurile, acestea sunt urcate pe diferite linii de dezasamblare și tratare de unde rezultă mai multe categorii de materii prime secundare care pot fi transportate ulterior către topitorii sau producători din diverse industrii:
cupru: granule și fire din prelucrarea cablurilor, piese din cupru, părți din cabluri de cupru
aluminiu: granule de aluminiu rezultate din procesarea cablurilor, aluminiu mărunțit din frigidere, mașini de spălat, din diverse DEEE-uri
fier mărunțit din frigidere, din diverse DEEE-uri
fracții de materiale neferoase reprezentând soclul lămpilor
plăci de circuite imprimate, mărunțite din DEEE – conțin cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
radiatoare (conțin cupru, aluminiu și fier)
material mix din DEEE – conține cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
motoare electrice
diverse tipuri de plastic mărunțit (ABS, Polipropilenă -PP, PVC, Polietilenă – PE etc)
sticlă din DEEE, sticlă din lămpi
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – granule de cupru rezultate din procesarea cablurilor electrice
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – plăci de circuite mărunțite din DEEE conțin cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – aluminiu mărunțit din diverse DEEE-uri
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – materii prime secundare rezultate din diverse categorii de DEEE-uri
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – sticlă rezultată din DEEE-uri
Deșeurile periculoase ca mercurul, freonul sunt recuperate în fluxul de reciclare și transportate către stațiile care asigură stocarea acestora.
Mai multe informații despre materiile prime secundare obținute în cadrul Green WEEE găsiți în broșura de pe site – aici.
Mai multe detalii despre modalitatea de reciclare a DEEE-urilor în cadrul Green WEEE găsiți în filmulețul de pe youtube – aici.
Mulțumim Green Weee pentru găzduire și Ecotic pentru organizarea vizitei!
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/10/310693222_8835154326498471_8876311371565328896_n.jpg11231738Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-10-14 11:34:012022-10-14 22:40:14Vizită Ecoteca – Cum sunt reciclate deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) în cadrul fabricii Green WEEE din Buzău
