Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Sursa foto: captură Ecoteca – PRIA Environment Bulgaria Conference

Prezent la o conferință privind pregătirea introducerii SGR în Bulgaria, Borislav Sandov – Viceprim-ministru pentru Politici Climatice și Ministrul Mediului și Apelor a prezentat pe scurt, principalele probleme cu care se confruntă Bugaria în ceea ce privește managementul deșeurilor și ce măsuri s-au luat până acum pentru implementarea Sistemului Garanție-Returnare.

Provocări în gestionarea deșeurilor similare cu cele ale României

  • taxa de depozitare foarte mică (creștere amânată până în 2022),
  • foarte multe depozite de deșeuri neconforme nu sunt încă închise – este deschisă și o procedură de infringement în acest sens
  • scheme EPR disfuncționale
  • lipsa unui sistem electronic de raportare a deșeurilor
  • țintele de reciclare pentru anul 2020 nu au fost atinse
  • sistemul PAYT – plătești pentru cât arunci- nu a fost introdus
  • o parte din directivele europene nu au fost transpuse în legislația națională

Cu toate acestea, potrivit Eurostat, Bulgaria a reciclat 61,2 % din ambalajele puse pe piață în 2019. Oare au și ei aceleași probleme privind raportarea datelor ca noi?

Ce proiecte sunt derulate pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor

  • Finațarea unor stații de sortare și tratare în apropierea depozitelor de deșeuri în vederea recuperării deșeurilor organice și reciclabile
  • Sprijinirea inițiativelor industriei de ambalaje pentru reducerea și reciclarea deșeurilor de ambalaje: măsuri pentru încurajararea producerii de produse 100% reciclabile, creșterea gradului de reciclare, încurajarea producătorilor pentru optimizarea proceselor de design și transport în vederea reducerii deșeurilor de ambalaje

Care e stadiul SGR

Ministrul Mediului  a declarat că în momentul de față, au loc negocieri cu toți stakeholderii importanți și sunt analizate mai multe sisteme de garanție – returnare implementate cu succes la nivel european.

Obiective până la sfârșitul anului 2022:

  • Alegerea unui sistem de garanție european care poate fi cel mai bine adaptat la realitatea națională
  • Adoptarea legislației necesare pentru implementarea SGR
  • Revizuirea strategiei de economie circulară conform noilor directive europene

Alte țări europene care vor introduce SGR în curând

Sursa foto: captură Ecoteca – conferința Pria – prezentare – Ermis Panagiotopoulos, Sustainability Director – Natural Minerals Water Europe

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

Sursa foto: Ecoteca – platformă colectare DEEE din România

În 2015 era transpusă în România cu un an întârziere, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice – Directiva 19/2012 prin OUG 5/2015.

La 7 ani de la adoptarea OUG 5/2015 încă mai sunt numeroase nereguli privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).

Cum sunt colectate și reciclate DEEE-urile în România

În continuare sunt foarte puține puncte de colectare DEEE implementate de autoritățile publice locale. Campanii de colectare se organizează sporadic și doar în anumite zone. Unele firme de salubrizare asigură la cerere colectarea deșeurilor electronice de la domiciliu dar acest serviciu nu este foarte cunoscut la nivelul populației și, desigur, nu există nicăieri date disponibile pentru a vedea ce cantități se colectează.

Un aspect importantpopulația nu este suficient informată cu privire la substanțele periculoase pe care le conțin deșeurile electronice, la riscurile de mediu și de sănătate publică la care suntem supuși în momentul în care deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere.

Majoritatea retailerilor de produse electronice și electrocasnice au organizat puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici. O parte dintre ei oferă și posibilitatea returnării anumitor deșeuri electronice prin programul buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice”.

Totodată, aceștia organizează sporadic campanii de colectare în parteneriat cu ONG-uri sau asociații colective de transfer de responsabilitate a producătorilor în instituții de învățământ sau campanii de colectare la domiciliu.

Printre puținele inițiative de recondiționare și donare a echipamentelor electrice către instituțiile de învățământ și persoane defavorizate se numără Asociația Ateliere fără Frontiere, ETIC PC.

Deșeurile colectate în cadrul magazinelor/campaniilor ajung în general fie la fabricile de reciclare Green WEEE din Buzău (înființată în 2009) și din Câmpia Turzii – deschisă în 2017 (care au o capacitate de tratare DEEE de 100 000 tone/an), fie sunt exportate către fabricile de reciclare din străinătate.

În decembrie 2021, reprezentanții companiei au anunțat că urmează să construiască a treia fabrică de reciclare DEEE în Buzău iar capacitatea sa to­­tală de reciclare va crește cu 30%.

Așa cum e cazul și altor categorii de deșeuri generate în țara noastră, instalațiile de reciclare sunt implementate respectând standardele europene însă, infrastructura de colectare este insuficientă și nu acoperă capacitatea de reciclare.

Punctele de colectare organizate de retaileri nu sunt suficiente, sunt necesare mai multe puncte publice de colectare care ar trebui asigurate de autoritățile publice locale în parteneriat cu firmele de salubrizare și alți colectori care asigură colectarea deșeurilor generate de populație; în lipsa acestor puncte de colectare, mare parte din deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere; deșeurile de dimensiuni mici ajung în depozitele de deșeuri, altele ajung prin intermediul colectorilor informali fie la centrele de colectare fier vechi unde o parte din componente sunt distruse pentru recuperarea fierului, fie sunt arse ilegal iar resturile nemetalice sunt abandonate în natură (provocând pagube semnificative mediului înconjurător, sănătății populației și nu în ultimul rând, prejudicii economice, pierzându-se componente valoroase care nu mai pot fi recuperate în urma incinerării).

 Cum poate fi îmbunătățit sistemul de gestionare a deșeurilor electronice

Conform art. 115 alin. 7 din Constituția României, Parlamentul trebuia să aprobe OUG  5/2015 prin lege. Cu toate acestea, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 5/2015 (PL-x nr. 451/2015) se află în dezbatere, de mai bine de 7 ani, aflându-se în acest moment în camera decizională, cea a Deputaților.

Reprezentanții producătorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) și asociațiile colective pentru implementarea răspunderii producătorului solicită de ani buni adoptarea legii și adaptarea ei la reglementările europene și realitățile din piață.

Ce solicită pe scurt, producătorii și asociațiile colective (Coaliția Pro DEEE):

  • înființarea punctelor de colectare separată cu aport voluntar care au fost prevăzute de actele normative – acestea ar contribui semnificativ la atingerea țintelor de colectare;
  • măsuri de control pentru evaluarea implementării obligațiilor de colectare ale unităților administrativ-teritoriale (UAT);
  • înființarea unui Clearing House, o organizație centrală, privată, declarată de interes public, care să asigure împărțirea responsabilităților între organizațiile de transfer de responsabilitate, obiectiv asumat de către țara noastră prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, ce trebuia atins încă din anul 2018.
  • transparentizarea procesului, de la colectare la reciclare/valorificare, prin măsuri precum: prevenirea tratării necorespunzătoare prin stabilirea și aplicarea de obligații mai stricte, precum obligativitatea prezentării actelor de proveniență de la colectori autorizați, implementarea măsurilor de trasabilitate a DEEE, efectuarea și evidențierea, într-o manieră compatibilă cu libera concurență, a unui calcul transparent al costurilor gestionării DEEE, așa-numitul „timbru verde”.

În 2020, ECOTIC şi Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC) au făcut paşi temeinici în promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice şi electronice prin susţinerea şi sprijinirea tehnică a Organismului Naţional de Standardizare din România (ASRO) în vederea transpunerii în limba română a standardului internaţional de reparare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice – EN 50614: 2020. Acest standard se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice şi electronice (EEE) uzate şi oferă un cadru care să garanteze consumatorilor calitatea şi siguranţa EEE recondiţionate.

Ținte de colectare versus statistici

Cu o rată anuală de creștere de 2%, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) se numără printre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere, după ce au urcat la 12 milioane de tone în 2020, la nivel european, conform estimărilor.

Acest flux de deșeuri conține un amestec complex de materiale, inclusiv cu conținut periculos, care necesită un management specific pentru a evita daune majore asupra mediului și sănătății. De asemenea, deșeurile electrice conțin materii prime de mare valoare, unele chiar critice. Câteva dintre ele pot fi văzute aici:

Sursa foto: elements

De exemplu, aproximativ 10% din aurul din întreaga lume este folosit pentru a produce electronice moderne.

Aruncarea materialelor din DEEE se traduce, de asemenea, în pierderi financiare semnificative pentru economia europeană. Se estimează că veniturile totale potențiale din reciclarea DEEE în UE s-ar putea ridica la 2,15–3,67 miliarde EUR (2020).

Pentru a îmbunătăți reutilizarea și reciclarea DEEE, Uniunea Europeană a stabilit o rată minimă de colectare de 65% (Directiva 19/2012 UE DEEE) și a prezentat idei de sisteme de preluare/vânzare second hand la nivelul UE, cuplate cu eliminarea substanțelor periculoase utilizate în echipamentele electronice, prevăzută în Planul de acţiune pentru Economia Circulară. În plus, Directiva 125/2009 privind proiectarea ecologică (eco-design) impune o mai bună reparabilitate și durabilitate a articolelor electronice.

Ținta de colectare europeană stabilită la 45% pentru anul de referință 2016 a crescut la 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani începând cu anul de referință 2019. Însă, conform derogării prevăzute la articolul 7 punctul 3 din directiva DEEE, România a decis să amâne atingerea obiectivului de colectare până la 14 august 2021.

Astfel, în România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electronice și electrocasnice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020, cu o țintă națională de 118,330 tone, din care s-au colectat 92 mii tone, adică cca 35%), la 65% (în 2021, cu o țintă de colectare de aproximativ 195 mii tone de DEEE, din care s-au colectat conform datelor preliminare menționate la începutul lui decembrie într-o conferință GreenReport aproximativ 100 mii tone, adică cca 33%). Cu alte cuvinte, în 2021 ținta de colectare existentă la nivel național s-a îndeplinit numai pe jumătate.

Sursa foto: ANPM/Green-report

Din 2011 până în 2018, cantitatea de EEE introdusă pe piața din UE a evoluat de la 7,6 milioane de tone, în 2011, la 8,7 milioane de tone, în 2018. Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019 România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor, penultima fiind Cipru cu 3,8 kg/locuitor, iar media UE era de 10 kg/locuitor. La polul opus se află țări precum Norvegia, cu 19,2 kg colectate pe locuitor sau Suedia cu 15,1kg/locuitor.

În 2019, trei state membre au atins obiectivul de 65 % stabilit pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (Bulgaria, Croația, Polonia). 18 dintre statele membre UE au depășit rata de colectare de 45 %, aplicabilă până în anul de referință 2018.

Pentru România, ținta de colectare a fost de aproape 105 mii tone în 2019 și de aproximativ 118 mii tone în 2020. Gradul total de atingere al țintei, în 2019, a fost de 82,5% (la o țintă de colectare DEEE de 45% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani).

Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.

Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare  a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.

In continuare apar diferențe semnificative (în acez caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.

Bune practici europene privind gestionarea deșeurilor electronice – prevenire, reutilizare, reparare, reciclare- sustenabilitate

De la produse mult mai prietenoase cu mediul ca Fairphonetelefonul mobil circular, căștile Gerrard Street, la campanii/programe desfășurate de autoritățile publice în parteneriat cu organizațiile private, pentru colectare în vederea reciclării sau pentru suținerea unor programe extensive de reparare și reutilizare, în Europa sunt implementate numeroase bune practici de gestionare a DEEE care pot fi adoptate și în țara noastră.

=> programe de reutilizare DEEE

Reutilizarea DEEE este mai ecologică decât reciclarea, economisind 1,14 tone de CO2 pe tonă, comparativ cu 0,85 tone și are un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă. Pregătirea pentru reutilizarea DEEE creează între 60 și 140 de locuri de muncă la 1.000 de tone. Mai multe informații și date de la întreprinderile sociale care creează locuri de muncă în sectorul utilizării găsiți aici.

  • Franța: cota de 5% din taxa EPR (Răspunderea Extinsă a producătorului) asigurată de stat pentru organizațiile care implementează programe de reutilizare DEEE.
  • Valonia (Belgia): 2% din DEEE sunt pregătite pentru reutilizare începând cu ianuarie 2020, acoperind șase categorii de DEEE
  • proiectul 2Life implementat de RREUSE (o rețea internațională non-profit care sprijină dezvoltarea întreprinderilor sociale în economia circulară – formată din 31 de membri din 29 de țări) cu sprijinul Interreg Europe a testat și implementat câteva bune practici:
    • Donarea de obiecte în condiții bune care nu mai sunt necesare proprietarilor pentru a fi vândute în magazine second hand, realizând contractarea temporară a persoanelor în risc de excludere (regiunea Asturias din Spania)
    • RapacinOnline: reutilizarea calculatoarelor de către elevii cu puține resurse (Gijon, Spania) – Proiectul constă în crearea unei rețele formată din administrația publică, companii municipale, școli, organizații nonprofit și familii. Cetățenii care au echipamente informatice în stare bună de funcționare, dar care au fost înlocuite cu alte echipamente mai moderne și mai actuale, le pot dona la anumite puncte de colectare, de unde sunt preluate, recondiționate și donate mai departe către elevii defavorizați.          Un astfel de proiect similar este desfășurat în București de Asociația Ateliere fără frontiere, diferența față de proiectul din Spania constă în faptul că autoritățile noastre publice locale nu sunt interesate să se implice în dezvoltarea și extinderea acestui proiect și în alte orașe din țară.
    • Macerata Trashware (orașul Macerata, Italia): recuperarea computerelor vechi – Conform legii italiene, echipamentul informatic după cinci ani de la cumpărare are valoare de inventar zero. Administrațiile de stat trebuie să încerce să le vândă, însă dacă nu se găsește un cumpărător, acestea pot fi donate școlilor sau asociațiilor care le solicită.

=> Campanii de conștientizare pentru repararea DEEE-urilor

E-waste Race (Olanda) este o competiție între școli, unde copiii obțin puncte pentru colectarea și repararea micilor dispozitive electrice în centrele de tip „Repair Cafe” și pentru desfășurarea de campanii  pe această temă în cartierele lor. Inițiativa a colectat și trimis spre reciclare peste două milioane de dispozitive din 2014, cu o medie de 14.000 kg pe cursă.

În această campanie elevii nu sunt încurajați doar să repare obiectele ci și să devină niște mici „manageri de campanii”, să găsească soluții potrivite specificului cartierelor în care locuiesc pentru promovarea campaniei și creșterea gradului de colectare

=> Green Public Procurement (Malta)

Introducerea criteriilor de achiziții verzi în gestionarea DEEE în Malta s-a bazat pe rezultatele unui studiu LCA și au avut ca scop asigurarea managementului durabil al DEEE, reducerea emisiilor legate de colectarea deșeurilor și îmbunătățirea performanței de mediu a întregului lanț DEEE. Includerea criteriilor ecologice în licitații a condus la reducerea emisiilor de transport și la creșterea gradului de colectare a DEEE.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Sursa foto: Ecoteca

Prezent ieri la o conferință privind pregătirea introducerii SGR în Bulgaria, Saulius Galadauskas, Președintele USAD, administratorul sistemului de garanție-returnare din Lituania și Președintele Asociației Berarilor din Lituania a prezentat pe scurt rezultatele la 6 ani de la extinderea SGR pentru ambalajele de băuturi de unică folosință:

  • rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
  • rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
  • aproximativ 90% din ambalaje returnate folosind RVM-uri (23.000 de tone în 2018)
  • în prezent rata de returnare a ajuns la 92%
  • în 2006 când a fost implementat un sistem de garantie returnare doar pentru ambalajele reutilizabile (de sticlă) consumul de băuturi în ambalaje de sticlă a scăzut de la 214 milioane de sticle la 16 milioane de sticle până în 2016.
  • în 2016, introducerea SGR și pentru ambalaje de unică folosință din plastic și metal, a „salvat” consumul de sticle reutilizabile de sticlă. În prezent acesta a rămas la aproximativ 16 milioane sticle/an.
  • 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar
  • investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3.200 de puncte de colectare

Cum funcționează SGR în Lituania

Sistemul Garanție Returnare (SGR) în Lituania a început în 2006 cu ambalaje reutilizabile (sticlă) și numai prin colectarea manuală în magazine.

În 2013 rata de reciclare a ambalajelor era de 53.8%, deși ținta de reciclare era de 60%. Pentru a atinge țintele de reciclare, la mijlocul lui 2014 legislația pentru introducerea SGR era pregătită. În 18 luni de la adoptarea legislației administratorul sistemului era creat și sistemul a fost pregătit.

Administratorul SGR este format din 3 organizațiiAsociația Berarilor, Asociația Producătorilor de Ape minerale îmbuteliate (aceste 2 sectoare introduc reprezintă producătorii care introduc 70% din ambalajele puse pe piață în Lituania) și Asociația Retailerilor (acesta include aproximativ 90% din retailerii incluși în sistem).

În 2016 SGR a fost extins la ambalaje de unică folosință și în prezent are o rată de returnare de 90%.

Principalele prevederi legale, precum responsabilitățile, sunt stabilite prin lege; obiectivele de reciclare de către Guvern și alte detalii prin ordinele ministrului – rate de depozit, plan de organizare a sistemului, schema de finanțare și programul public de conștientizare.

SGR în Lituania se aplică plasticului (PET), sticlei și metalului, pentru recipientele de la 100 ml la 3 litri. Sistemul este voluntar pentru magazinele mici și obligatoriu pentru cele mai mari (de la 300 de mp în intravilan si 50 mp în mediul rural).

Pentru a facilita returnarea pentru clienți, Guvernul a ales un sistem de „returnare la vânzare cu amănuntul”, ceea ce înseamnă că magazinele care vând recipiente pentru băuturi trebuie să primească și containere folosite înapoi pentru reciclare. Depozitul se aplică ca reducere în magazin sau se returnează numerar.

Responsabilitățile pentru organizarea sistemului au fost repartizate astfel:

  1. Producători și importatorii de băuturi au obligația:
  • de a marca ambalajul cu codul de bare și semnul de depozit
  • să colecteze și să contabilizeze depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
  • organizează și finanțează SGR prin administrator
  • păstrează evidența și raportează ambalajele pe care le pun pe piață
  1. Comercianții de băuturi:
  • colectează și contabilizează depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
  • informează consumatorii asupra condițiilor de returnare a ambalajului
  1. Administratorul sistemului – entitate publică nonprofit:
  • Funcționează numai cu planul organizatoric, schema de finanțare și programul de conștientizare a publicului agreat și cu un acord cu producătorii și importatorii de băuturi și vânzătorii de ambalaje
  • Organizează returnarea ambalajelor și gestionarea acestora
  • Oferă echipamentul necesar comercianților pentru punctele de colectare
  • Selectează colectorii și reciclatorii de ambalaje prin proceduri de licitație publică
  • Asigură îndeplinirea obiectivelor de colectare și reciclare în numele producătorilor și importatorilor de băuturi
  • Organizează programele de conștientizare a publicului (cel puțin 1% din cifra de afaceri anuală)

Rezultate

  • Investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3 200 de puncte de colectare
  • Locuri de muncă create– aproximativ 1.200
  • Costul sistemului estimat per cetățean – 4-5 EUR/an
  • Retailerii nu au vrut să investească în aparate de colectare automată (Reverse Vending Machines –RVM) prin urmare investițiile au fost asigurate de Administratorul SGR -Automate de ambalaje amplasate– aproximativ 1.100
  • În primul an de la implementare sistemului, administratorul SGR a prevăzut ca vor fi colectate 60% din ambalaje, ținta impusă de Guvern a fost de 50%, în realitate au fost colectate 74% din ambalajele incluse in sistem
  • Sistemul are sprijinul populației, 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar, 93% au recunoscut că introducerea unui astfel de sistem i-a încurajat să-și trateze deșeurile în mod mai responsabil (în fiecare an are loc o cercetare care verifică gradul de satisfacție al consumatorilor privind SGR)

Beneficii

  • Scăderea deșeurilor de ambalaje pentru băuturi în spații publice, gropi de gunoi, promovarea sortării
  • Investițiile vor fi recuperate după cinci ani
  • Aproximativ 70% din garanție este cheltuită în același magazin, se creează astfel loialitate pentru magazinul respectiv
  • Permite returnarea a până la 95% din ambalaje, ambalaje mult mai curate și de o calitate superioară care reduc costurile de manipulare, sortare, spălare înainte de a fi reciclate
  • Fără investiții publice, fără fonduri necesare; doar investiții private
  • Creare de noi locuri de muncă

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Sursa foto: Ecoteca

Potrivit Eurostat, rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 74% în 2018.

Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:

  • foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
  • nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
  • majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
  • stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)

Măsurile europene versus realitatea românească

Deșeurile din construcții și demolări (CDW) reprezintă mai mult de o treime din toate deșeurile generate în UE. Conțin o mare varietate de materiale precum beton, cărămizi, lemn, sticlă, metale și plastic. Includ toate deșeurile produse din construcția și demolarea clădirilor și infrastructurii, precum și planificarea și întreținerea drumurilor.

Dacă avem în vedere volumul, deșeurile din construcții și demolări (C&D) reprezintă cel mai mare flux de deșeuri din UE.

În conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile, deșeurile din construcții și demolări reprezintă un flux de deșeuri prioritar pentru Comisia Europeană. Aceasta stabilește următoarele obiective:

  • până în 2020, pregătirea pentru reutilizare, reciclare și recuperarea altor materiale a deșeurilor nepericuloase din construcții și demolări (cu excepția materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 din lista deșeurilor) trebuia să ajungă la minimum 70% cu greutate
  • să promoveze demolările selective pentru a permite îndepărtarea și manipularea în siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor și stabilirea de sisteme de sortare
  • prevenirea generării de deșeuri

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia Europeană a elaborat mai multe documente și instrumente care să vină în sprijinul statelor membre:

Cu toate aceste instrumente oferite de Uniunea Europeană și eforturi depuse încă din anul 2008 pentru realizarea unui cadru legislativ complex care să stimuleze recuperarea și valorificarea deșeurilor de construcții, în România acest sector nu este încă suficient reglementat, de ținta de 70% pentru anul 2020 nici nu are rost să mai discutăm.

Principalele reglementări legate de acest sector se găsesc în OUG 92/2021:

  • Art 17 (4) – Titularul autorizaţiei de construire/desfiinţare are obligaţia de a avea un plan de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire şi/sau desfiinţare, după caz, prin care se instituie sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţare, cel puţin pentru lemn, materiale minerale – beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic şi ghipspentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic, nu afectează mediul înconjurător şi siguranţa în construcţii 
  • Articolul 17 (7) – constructorii au obligația să gestioneze deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări.
  • Articolul 13 (6) Operatorii economici generatori de deșeuri iau măsuri pentru:                                                                                              b) reducerea generării de deșeuri în cadrul proceselor legate de producția industrială, extracția mineralelor, fabricare, construcții și desființări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile.

Pe lângă lacunele legislative, Cosmin Teodoru, Director General al Direcției Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Chimice Periculoase din cadrul Ministerului Mediului  a amintit în cadrul unei conferințe de profil și alte probleme în gestionarea deșeurilor de construcții:

  • lipsa de implicare a autorităților publice locale (atât primării cât și consilii județene) în gestionarea acestor deșeuri și asigurarea infrastructurii necesare de colectare și tratare; din discuție nu puteau lipsi Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor – SMID implementate de autoritățile publice locale (cu dificultățile majore pe care le cunoaștem de ani buni) care nu au avut în vedere (cu mici excepții) și gestionarea acestor tipuri de deșeuri
  • lipsa evidenței cantităților generate și valorificate
  • problema agrementelor tehnice – în lipsa emiterii acestor agremente tehnice de către o instituție de stat majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor
  • lipsa unor măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor)

Ce măsuri urmează în viitorul apropiat pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor de construcții

Ultima încercare de a transpune un act normativ care să conțină și normele tehnice a fost în 2019, draftul a avut în vedere prevederile din actele germane și austriace.

Dl Teodoru a anunțat în cadrul aceleiași conferințe că luna aceasta vor fi reluate dezbaterile pentru aprobarea draftului de lege și a invitat actorii interesați din domeniu să participe la grupurile de lucru.

Este necesară emiterea unui ghid de finanțare pentru construirea celor 15 centre regionale de colectare a deșeurilor de construcții prevăzute în PNNR dar și pentru cele 565 de platforme de colectare prin aport voluntar care pot conține si zone de depozitare deșeuri de construcții și vor primi și ele deșeurile de construcții de la persoane fizice.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

 

 

 

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sursa foto: istockphoto

În urmă cu 2 luni reluam discuția despre Sistemul Garanție – Returnare SGR și vă prezentam care sunt principalele provocări si ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional.

Ce măsuri au fost implementate până acum

Structura acționariatului este formată din 2 asociații ale producătorilor, Asociația Producătorilor de Bauturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociația Berarilor României pentru Mediu și Asociația Retailerilor pentru Mediu. Toate aceste asociații au fost create special pentru a deveni acționari în companie.

Conform legii, în condițiile în care este o singură solicitare de desemnare, RetuRO avea la dispoziție 30 de zile pentru a coopta ca acționar Statul Român, prin autoritatea publică pentru protecția mediului, iar Ministerul Mediului are 60 de zile la dispoziție pentru a desemna viitorul operator al sistemului.

  • Deși statul trebuia să fie cooptat în sistem ca acționar până la data de 4 aprilie, procedura nu s-a finalizat în prezent (14 aprilie).

Ce urmează în perioada următoare:

„În momentul de față avem toate condițiile îndeplinite pentru a desemna oficial prin Hotărâre de Guvern Societatea pe acțiuni pentru organizarea sistemului SGR. Hotărârea de Guvern este în elaborare, va intra în circuitul de avizare interministerial și va intra în ședința de Guvern”. Va urma un pachet de acte normative care să vină în sprijinul acestui sistem și care va aduce completările necesare care nu au fost incluse în Hotărârea de Guvern de înființare a SGR, măsuri care vor sprijini Societatea RetuRO să demareze implementarea planului de afaceri.

  • Potrivit Ministrului Mediului, „Deși o mare parte a pieței de desfacere reprezentată în special prin micii comercianți nu face parte din Returo, poate fi cooptată ulterior, nu există o interdicție în acest sens, toate organizațiile au avut posibilitatea să adere la acest proces în perioada stabilită prin Hotărâre de Guvern.
  • Alice Nichita, Președinte al Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, cel de-al doilea acționar al RetuRO, a declarat în cadrul aceleiași conferințe: „Ne dorim ca sistemul să intre în vigoare în momentul în care avem operațională toată infrastructura necesară atât de colectare la nivelul comercianților cât și infrastructura de sortare, de numărare a ambalajelor și de transport către reciclare, pentru a închide cercul.

Urmează foarte multe etape după desemnarea administratorului, înregistrarea tuturor producătorilor și comercianților în sistem, ulterior semnare de contracte cu fiecare dintre aceștia (…) și multe alte operațiuni administrative care trebuie îndeplinite, pornind de la construcția centrelor de numărare, setarea infrastructurii logistice  și infrastructurii IT.”

 Ce mai e de făcut

  • Sunt necesare 2 tipuri de investiții după licențierea oficială a administratorului SGR:

o O investiție inițială (înainte de implementarea sistemului), estimată la 80 milioane EUR care va fi susținută prin contractarea unor credite bancare – aceasta va acoperi zona de infrastructură și logistică pentru colectarea, sortarea, numărarea și transportul ambalajelor incluse în sistem.

o O investiție pentru asigurarea costurilor de operare a sistemului (aceasta va fi susținută de tariful de gestionare, pe care administratorul SGR îl încasează de la producătorii de băuturi, proporțional cu numărul și tipul de ambalaje returnabile puse pe piață.

  • Nu mai puțin important, cel puțin în primele luni de funcționare, administratorul sistemului trebuie să constituie un fond de rulaj care să poată asigura returnarea „garanției ambalajelor” revendicată de consumatorii cărora li s-a perceput această garanție la cumpărarea băuturii în ambalaj returnabil.
  • Comercianții au obligația de a asigura punctele de colectare fie într-un sistem de colectare manual (în zona rurală și în spațiile comerciale mici) fie într-unul automat (prin intermediul echipamentelor de colectare ambalaje – Reverse Vending Machines –RVM- ) în magazinele mari iar tarifele pentru cele 2 tipuri de colectare vor fi plătite comercianților pentru a asigura acoperirea costurilor de manipulare a ambalajelor și de amortizare a investițiilor derulate pentru SGR.
  • Stabilirea tarifului final care să acopere costurile de gestionare a sistemului și a cuantumului plății unitare către comercianți, prin intermediul cărora sunt acoperite costurile acestora.
  • Stabilirea metodologiilor de raportare a SGR către producătorii individuali și către autorități.
  • Structurarea oficială a organismelor de direcție și de management ale societății administrator, inclusiv a structurilor interne anti-fraudă.

În cadrul aceleiași conferinte, Raul Pop, Manager Programe ECOTECA și Cofondator Coaliția pentru Economie Circulară a atras încă o dată atenția asupra a 2 provocări majore ale sistemului:

  • Importanța securizării investițiilor (de 80 milioane EURO) de către statul român, proporțional obligațiiilor care îi revin ca parte din Acționariat (cu procent de 20%)
  • Sunt estimate 80 000 de magazine care trebuie să fie incluse în sistemul SGR – trebuie găsite soluții rapide pentru a instrui corespunzător și a include și aceste magazine, preponderent de dimensiuni mici, în sistemul SGR.

 Mai avem 5 luni și jumătate până la demararea sistemului – Este acest termen realist?

Încă de la începutul anului reprezentanții producătorilor avertizau că un termen realist pentru implementarea sistemului de la data licențierii administratorului ar fi cel de 18 luni.

Aceștia ofereau exemple ca Slovacia sau Letonia care au avut un termen de 12 luni într-un stat mult mai mic decât România și în circumstanțe total diferite.

În condițiile în care nu avem licențierea administratorului stabilită oficial printr-o Hotărâre de Guvern până în acest moment, credeți că va putea fi setată întreaga infrastructură de colectare și IT astfel încât la 1 octombrie 2022 sistemul să fie complet funcțional?

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Sursa foto: pixabay

După adoptarea OUG 38/2022 care introduce noi măsuri pentru eficientizarea gestionării deşeurilor, reducerea arderilor și depozitărilor ilegale, la data de 7 aprilie Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri.

Proiectul de lege propus de MMAP va actualiza Hotărârea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri.

HG 788/2007 fost actualizată și la 20 decembrie 2021 prin HG1265/2021, însă nu conținea la vremea respectivă Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri:

Art. 101. – Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri vor fi aprobate prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.”

 Amintim că la data intrării in vigoare a HG 788/2007 era stipulat că se abrogă conform articolului 11, lit. b din prezenta lege:

OM 1.371/2.225/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare, şi 6 ale Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontieră al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 12 ianuarie 2007.

Totodată, amintim că la data de 7 februarie 2022, Ministerul Afacerilor Interne anunța că a fost lansat în dezbatere publică un Ordin comun al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului afacerilor interne privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deșeuri, mărfuri/ bunuri second hand.

Actul normativ va limita numărul de puncte de trecere a frontierei care vor putea fi tranzitate de mijloacele de transport încărcate cu deşeuri reciclabile la 15, stabilind și trasabilitatea obligatorie de la graniţă până la locul unde se va face reciclarea, pentru a elimina posibilitatea ca autocamioanele să se poată deplasa fără GPS. (vezi imaginea de mai jos).

Sursa foto: udmr.ro

Principalele prevederi ale proiectului de lege

Art. 3  (1) „Importul/transferul oricăror tipuri sau cantități de deșeuri în Romania se poate realiza numai către instalații de valorificare, astfel cum sunt definite în prezentele norme metodologice, exclusiv pentru sine,  fără a putea transfera dreptul de proprietate al acestora, către alte entități, care ar putea de asemenea să deruleze operațiuni de valorificare, înainte de a fi derulate operațiuni de valorificare obligatorii”.

(2) Importul/transferul deşeurilor de orice natură în România, în scopul eliminării acestora, este interzis.

Art 4. Amestecul diferitelor tipuri de deșeuri pe timpul transportului este interzis

Art. 5 Descărcarea deșeurilor în alte locuri față de destinația menționată în documentele ce însoțesc transportul este interzisă.

Art. 8 – Transferul deșeurilor se efectuează numai după ce se certifică faptul că instalația de valorificare are capabilitățile tehnice în raport cu tipurile, categoriile, precum și cantitățile de deșeuri pentru care se planifică un transport, în conformitate cu actele de reglementare  din punct de vedere al protecției mediului și cu declarațiile depuse în registrul R.O.A.F.M.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării proiectului de lege, la Garda Nationala de Mediu – Comisariatul General aici.

Peste 14.000 de tone de deşeuri, oprite în 2021 la intrarea în România

Potrivit Poliției de Frontieră „în anul 2021 au fost identificate peste 224 cazuri de transport ilegal de deşeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar şi din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) şi America de Nord (S.U.A., Canada).

În urma verificărilor efectuate de autorităţi (Garda Naţională de Mediu, Direcţia Generală a Vămilor etc.), s-a stabilit faptul că peste 14.000 de tone de deşeuri nu corespundeau cu datele declarate şi cuprinse în documentele prezentate autorităţii vamale, respectiv nu îndeplineau condiţiile legale de intrare din punct de vedere al legislaţiei de mediu.

Ulterior, deşeurile, constând în metal și hârtie, aluminiu, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, sticlă, material feros, componente de vehicule scoase din uz, aparate de uz casnic, echipamente electrice şi electronice etc. au fost înapoiate pe teritoriul statului vecin (la frontiera terestră), respectiv firmelor exportatoare (la frontiera maritimă) și au fost întocmite 22 de dosare penale.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Sursa foto: pexels.com

Guvernul a adoptat miercuri, 6 aprilie, OUG 38/2022 care introduce noi măsuri pentru eficientizarea gestionării deşeurilor, reducerea arderilor și depozitărilor ilegale și modifică astfel, 4 acte normative.

1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.92/2021

Noua OUG modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr.92/2021 astfel:

Abandonarea deșeurilor va fi sancționată cu amenzi mai mari – de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice (articolul 62 alineatul (1), litera b)).

Acestea rămân în vigoare și pentru incendierea deșeurilor așa cum era stipulat în articolul 62, lit. b.

Incendierea, îngroparea deșeurilor și eliminarea acestora în afara spațiilor autorizate devin infracțiuni și se pedepsesc cu  închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art 66, alin (1), literele e), f), g)).

 

2.Legea nr. 99/2014 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006

În vederea reducerii fenomenelor de abandonare și depozitare ilegală a deșeurilor, autorităţile deliberative ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot prelua competenţele unităţii administrativ-teritoriale a municipiului Bucureşti de organizare a sistemului de gestionare a deșeurilor. (articolul IV, alineatul (2).

La articolul IV, după alineatul (2), se introduc două alineate noi, alin. (3) și alin. (4) cu următorul cuprins:

3) Competențele autorităţilor deliberative ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prevăzute la art. 4, alin.(2), se preiau prin hotărâre a consiliului local și se notifică Consiliului General al Municipiului București în termen de 15 zile de la data adoptării acestora.

(4) – Preluarea competențelor conform alin. (3), se aplică pe o perioadă determinată, stipulată în hotărârea consiliului local, fără a depăși termenul din Planul de Gestionare al Deșeurilor din Municipiul București, aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr.260/01.09.2021.

 

3.Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului

Dacă înainte miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă puteau fi incendiate cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, noua lege interzice înlătură această posibilitate, astfel incendierea acestor tipuri de vegetație devine strict interzisă (articolul 94 alineatul (1), litera n).

Astfel, arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase devin contravenții și se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice.

În același timp rămâne în vigoare art. 98. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală: a) arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice;

Totodată, ca urmare a modificării articolului 94, alin. 1, la articolul 96 alineatul (1), punctul 9 se abrogă.

(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:

9.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.                                                                                                                                                                                

4. Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local

La articolul 2 alineatul (1), În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări:

după litera t) se introduce o nouă literă, lit. ț), cu următorul cuprins:

„ț) lucrările realizate în cadrul sistemelor de gestionare a deșeurilor efectuate de stat și unitățile administrativ-teritoriale și care vor rămâne în proprietatea acestora.”

(3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:

„b1) Unitățile administrativ-teritoriale prin autoritățile administrației publice locale, pentru lucrările realizate în cadrul sistemelor de gestionare a deșeurilor efectuate de stat și unitățile administrativ-teritoriale prevăzute la alin.(1) lit.ț)”.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău