Interviu RFI România – Raul Pop, manager programe Ecoteca, despre programul ASAP și provocările implementării sistemului de colectare separată la nivel național

Ieri, Raul Pop, manager programe Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC) a discutat în cadrul emisiunii „Planeta Verde” la RFI Romania despre programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), de ce este atât de dificil de implementat sistemul de colectare separată la nivel național – provocări și soluții, statistici privind managementul deșeurilor versus realitatea românească dar și riscurile de infringement.

Programul ASAP demarat în 2021 de Fundația The Institute cu sprijinul Ecoteca își propune ca până în anul 2025 să implementeze sistemul de colectare separată în toate școlile din România.

Dacă în anul 2021 proiectul a început cu acțiuni de informare în școli, începând cu anul 2022 depunem eforturi pentru alinierea școlilor la prevederile legale:

  • asistăm instituțiile de învățământ în colectarea datelor cu privire la cantitățile de deșeuri predate și realizăm analize comparative între școli în vederea îmbunătățirii sistemului de management al deșeurilor
  • organizăm sesiuni de instruire a profesorilor cu privire la mesajul pedagogic pe care trebuie sa-l predea mai departe către elevi
  • organizăm sesiuni de instruire a administratorilor și directorilor de școli privind obligațiile administrative de gestionare a deșeurilor

„Sesiunile de instruire se desfășoară la nivel național și sunt adresate către toate școlile din țară care s-au inscris deja în program sau vor să se înscrie, astfel încât să implementăm la nivel național un sistem pe cât posibil unitar de management al deșeurilor (neintervenind în relațiile comerciale pe care le au cu primăria, firmele de salubrizare și colectorii din zonele respective)”, a subliniat Raul Pop.

În cadrul proiectului a fost lansată și o petiție care urmărește promovarea colectării separate de către tineri, astfel încât tinerii să solicite autorităților să implementeze sistemul de colectare separată (obligatoriu prin lege încă din anul 2011) și să asigure bineînțeles, și serviciile corespunzătoare de ridicare.

Până în acest moment au semnat peste 38 000 de persoane petiția. Dacă doriți să vă alăturați inițiativei, puteți semna petiția aici.

Mai multe informații despre programul ASAP, găsiți aici.

Găsiți interviul integral aici.

 

Puteți citi și:

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Oportunitate de finanțare pentru ONG-urile de mediu – proiectul de Ordin de Ministru se află în dezbatere publică

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

 

 

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Sursa foto: ec.europa.eu

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind revizuirea Directivei-cadru privind deșeurile(98/2008), incluzând stabilirea obiectivelor UE de reducere a deșeurilor alimentare.

Revizuirea vizează îmbunătățirea gestionării deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu punerea în aplicare a principiului „poluatorul plătește”.

Consultarea publică este deschisă pentru feedback până la data 16 august 2022.

Acesta se va concentra asupra următoarelor domenii:

  • prevenirea (inclusiv reducerea deșeurilor alimentare),
  • colectarea separată,
  • uleiurile uzate
  • textilele
  • aplicarea ierarhiei deșeurilor și
  • a principiului „poluatorul plătește”.

Această propunere ia în considerare mai multe clauze de revizuire legislativă menționate în directivă, precum și obiectivele de politică stabilite în Pactul verde european, în Strategia „De la fermă la consumator”și în Planul de acțiune pentru economia circulară.

Sursa foto: Parlamentul European

Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a declarat:

„Provocările cu care ne confruntăm clima și biodiversitatea, pandemia de COVID-19 și conflictele în curs fac și mai importantă tranziția către sisteme alimentare reziliente și durabile, care protejează atât oamenii, cât și planeta. Risipa de alimente este una dintre cele mai mari surse de ineficiență în sistemele noastre alimentare. Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a reduce astfel de deșeuri. Prin introducerea unor obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru reducerea risipei de alimente, intenționăm să reducem amprenta de mediu a sistemelor alimentare și să accelerăm progresele UE în direcția angajamentului nostru global de a reduce la jumătate risipa de alimente până în 2030.”

Comisia invită cetățenii și alte părți interesate să își exprime opiniile cu privire la următoarele elemente:

  • Reducerea și prevenirea deșeurilor
  • Reducerea risipei de alimente
  • Sistemele de colectare separată
  • Stimulente de reglementare și economice

Consultarea se va desfășura până la 16 august 2022 și este disponibilă aici.

Puteți găsi informații suplimentare cu privire la Directiva-cadru privind deșeurile aici, iar inițiativa privind obiectivele de reducere a risipei de alimente poate fi găsită aici.

Amintim de asemenea că, până pe data de 22 iunie se află în dezbatere publică Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul. Puteti descărca toate documentele privind noua inițiativă și trimite feedback aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

 

 

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Sursa foto: Eurostat

 

În urmă cu 4 ani, China interzicea importurile pentru 24 de categorii de deșeuri și obliga statele europene și nu numai, să găsească noi soluții pentru reciclarea și valorificarea deșeurilor.

Cum arată situația acum în Europa? Care sunt principalele destinații ale exportului UE de deșeuri?

Potrivit unei statistici Eurostat publicată în data de 25 mai ac., în 2021, exporturile de deșeuri din UE către țările non-UE au ajuns la 33,0 milioane de tone, o creștere de 77% față de 2004. Importurile de deșeuri din țările non-UE au crescut cu 11% din 2004, însumând 19,7 milioane de tone în 2021.

Sursa foto: Eurostat

 

Turcia: principala destinație pentru exporturile UE de deșeuri

Turcia este cea mai mare destinație a deșeurilor exportate din UE, cu un volum de aproximativ 14,7 milioane de tone în 2021 – de peste trei ori mai mult decât în ​​2004 și aproape jumătate din totalul exporturilor de deșeuri. A doua cea mai mare destinație a fost India, care a primit aproape 2,4 milioane de tone de deșeuri din UE în 2021, urmată de Egipt (1,9 milioane de tone), Elveția (1,7 milioane de tone), Regatul Unit (1,5 milioane de tone), Norvegia (1,4 milioane de tone). ), Pakistan (1,3 milioane de tone), Indonezia (1,1 milioane de tone), Statele Unite ale Americii (0,9 milioane de tone) și Maroc (0,6 milioane de tone).

În ultimii ani, Pakistanul a crescut considerabil ca destinație pentru deșeurile UE, volumele crescând de la 0,1 milioane de tone în 2004 la 1,3 milioane de tone în 2021.

În contrast puternic, exporturile UE de deșeuri în China au scăzut de la un vârf de 10,1 milioane de tone în 2009 la 0,4 milioane de tone în 2021.

Situația exporturilor și importurilor de deșeuri în România

Potrivit Eurostat, România a exportat 1 552 118 tone de deșeuri în 2021. În același timp, a raportat că a importat doar 151 314 tone în 2021.

Sursa foto: captura statistica Eurostat – Importuri deșeuri România

Raul Pop, manager programe Ecoteca și cofondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC):

„Având în vedere acțiunile frecvente ale Gărzii de Mediu de oprire la vamă a zeci de containere cu deșeuri nereciclabile /periculoase/neconforme care nu prezintă documente reale și care intră în țara noastră ca deșeuri reciclabile credeți că datele raportate reflectă realitatea?

2. Câte tone de produse second-hand aduse în țară sunt de fapt deșeuri?”

Sursa foto: captura statistica Eurostat – Importuri deșeuri România

 

Deșeurile de metale feroase reprezintă jumătate din toate exporturile de deșeuri din UE

 

În 2021, exporturile de deșeuri de metale feroase (fier și oțel) s-au ridicat la 19,5 milioane de tone, reprezentând mai mult de jumătate (59%) din toate exporturile de deșeuri din UE. Principala destinație a fost Turcia, care a primit 13,1 milioane de tone, aproximativ două treimi (67%) din toate deșeurile de metale feroase exportate din UE. Mai mult, UE a importat 5,5 milioane de tone de deșeuri de metale feroase, aproape o treime (32%) provenind din Regatul Unit.

Deși la un nivel mult mai scăzut, din UE au fost exportate și cantități considerabile de deșeuri de hârtie. Cele 4,4 milioane de tone exportate au reprezentat 13% din exporturile UE de deșeuri în 2021. India a fost principala destinație a deșeurilor de hârtie, primind 1,2 milioane de tone (26%), urmată de Indonezia (0,9 milioane de tone sau 22%) și Turcia (0,4 milioane de tone). milioane de tone sau 10%).

Cu toate acestea, au existat și 2,4 milioane de tone de deșeuri de hârtie importate în UE, cea mai mare cantitate (1 milion de tone sau 42%) sosind din Regatul Unit.

Sursa foto: Eurostat

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca

Raul Pop, Manager Programe Ecoteca și membru co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară, a atras atenția  în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998) asupra unor categorii de deșeuri care nu se regăsesc atât de des pe agenda publică dar au un impact semnificativ comparativ cu alte categorii de deșeuri:

Deșeurile industriale prin comparație cu deșeurile municipale sunt de 33 de ori mai multe; din total deșeuri 3% sunt deșeuri municipale, 97% sunt deșeuri industriale. Dar vorbim foarte mult despre deșeuri municipale fiindcă se văd și le înțelege publicul și dacă le înțelege publicul, pare să fie singurul obiectiv de discutat dintr-o perspectivă guvernamentală, politică (..) și mai sunt și alte categorii de deșeuri aflate în aceeași situație: deșeurile de construcții, biodeșeurile, deșeurile pe fluxuri speciale cum sunt cele din agricultură, deșeurile voluminoase, risipa alimentară s.a.m.d.”

 

OIREP-uri vs. UAT-uri

Pe lângă managementul defectuos al deșeurilor municipale, fapt cunoscut și dezbătut de ani de zile, Raul Pop a amintit și despre blocajul de prețuri între reglementarea relațiilor comerciale între OIREP-uri și primării. „Există o obișnuință de a te aștepta ca autoritatea centrală să vină să reglementeze ceva, probabil se va întâmpla la un moment dat ca să deblocheze piața, dar pot să vă spun anticipativ că va fi o reglementare proastă și nici nu are cum să fie altfel fiindcă ea trebuie să surprindă în reglementare o varietate și o complexitate de realități din teren într-o continuă mișcare: Una e să facă o reglementare care să se potrivească astăzi pentru decontările între UAT Sector 2 București și 3 OIREP-uri și alta e să facă aceeași reglementare care să fie valabilă și peste 2 luni între UAT-ul Costinești și alte 3 OIREP-uri.”

 

Sistemul garanție – returnare (SGR)

Raul Pop: „Am convingerea că sistemul garanție returnare va funcționa, este un sistem de monopol reglementat, este un sistem care limitează drastic opțiunile reale ale consumatorului și din fericire, îi nimerește preferințele (…) la Brașov un sistem pilot a arătat că în câteva luni a colectat aproape un milion de bucăți de ambalaje … într-un singur oraș cu doar 3 puncte amplasate în diferite zone ale orașului”.

 

Investitițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR

Pe lângă implementarea SGR, Raul Pop a amintit despre finanțările în valoare de 1.3 miliarde EUR care vor fi acordate prin intermediul PNNR și care pot avea o contribuție semnificativă la îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivel național.

Amintim doar 2 măsuri foarte importante pentru gestionarea deșeurilor municipale:

  • 565 puncte de colectare cu aport voluntar care vor colecta deșeurile municipale care nu sunt ridicate frecvent de la ușa cetățeanului, deșeuri ocazionale pentru care nu există momentan multe soluții de reciclare și valorificare: deșeuri voluminoase, resturi de mobilier, deșeuri din materiale de construcții și demolări, deșeuri de echipamente electrice și electronice mari, produse chimice (consumabile auto, resturi de detergenți etc), deșeuri biodegradabile etc
  • 15 centre integrate de colectare care vor fi amenajate în marile aglomerări urbane care vor avea și o componentă de reparare.

Este posibil ca linia de finanțare pentru aceste puncte de colectare să fie lansată în lunile iunie –iulie ale acestui an. Eligibile sunt toate Unitățile Administrativ – Teritoriale (UAT-uri), acestea nu sunt condiționate de dimensiune sau de aderența la ADI-uri (Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară).

Strategia României privind economia circulară ar trebui finalizată până în septembrie 2022

România are un draft de strategie de economie circulară, departe de a fi de ce avem nevoie din punct de vedere al aplicabilității ei. Este în curs de revizuire și are un termen extrem de strâns. Ea ar trebui adoptată prin hotărâre de Guvern până în septembrie 2022. S-a contractat deja internațional consorțiul de consultanți care va realiza strategia, urmează să fie organizate consultările cu cei mai relevanți actori. Raul Pop a salutat faptul că responsabil pentru dezvoltarea strategiei va fi Ministerul Economiei (după ce inițial strategia a fost pasată între Ministerul Mediului și Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului), care este mult mai bine echipat din punct de vedere al competențelor pentru a facilita ca mecanismele propuse să devină funcționale respectând atât principiile economice cât și componentele de mediu.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Captura Ecoteca – ghid -Economia circulară în bussinessul românesc

La 7 ani de la publicarea primului pachet legislativ privind economia circulară de către Comisia Europeană, în România nu sunt cunoscute prea multe politici concrete care să încurajeze tranziția către o dezvoltare sustenabilă.

Ca  în cazul gestionării deșeurilor, cele mai multe inițiative vin din partea sectoorului privat dar aceste practici nu sunt suficient promovate și cu atât mai puțin, nu sunt suținute de politici publice naționale, pentru a fi adoptate de alte companii.

Pentru a analiza cum este percepută economia circulară în mediul de afaceri românesc și ce măsuri au adoptat companiile pentru a se adapta cerințelor europene, Confederația Patronală Concordia a publicat un ghid care prezintă practicile de economie circulară implementate de peste 20 de companii din diferite sectoare ale economiei (Horeca, retail, producători, bănci, energie, etc.).

Practici referitoare la materia primă, materialele și ambalajele utilizate

Majoritatea companiilor au redus materiile prime primare utilizate în producție prin adoptarea unor măsuri precum:

  • reducerea utilizării anumitor tipuri de materiale,
  • utilizarea materiei prime/materialelor reciclate,
  • implementarea unor tehnici pentru reutilizarea anumitor materiale (rezultate din procesul de producție, ambalaje, etc.)
  • creșterea nivelului de colectare și procesare a deșeurilor rezultate în urma procesului de producție.

Practici referitoare la designul de produse și servicii

  • reducerea materiei prime
  • extinderea perioadei de utilizare atât a produsului, cât și a materialelor
  • design care să permită reutilizarea materialelor

Captura Ecoteca – Ghid – Economia circulara in businessul romanesc mic

Exemple de măsuri implementate în vederea utilizării îndelungate a produsului/serviciului

Auchan a realizat un parteneriat cu start-up-ul fenix.ro; astfel Auchan a instalat în două magazine din București stand-uri de la care pot fi achiziționate smartphone-uri recondiționate.

Depanero este cea mai mare firmă de service din România în domeniile electro- IT, electrocasnice mici și mari, tablete și telefoane mobile, parte din grupul eMAG.

Compania oferă servicii de reparații pentru o gamă foarte variată de produse, de la telefoane, tablete, televizoare, aparate foto, laptopuri, echipamente de rețea, până la aspiratoare, mașini de spălat rufe sau vase, frigidere, aer condiționat, purificatoare de aer, centrale termice.

Pentru a încuraja clienții să aleagă repararea unui produs în detrimentul înlocuirii acestuia cu unul nou, Depanero oferă servicii care să faciliteze întregul proces, cum ar fi: service gratuit la domiciliu, pick-up & return gratuit, reparații rapide și status tracking, achiziție retroactivă a serviciului și un cost accesibil. De asemenea, compania oferă serviciul de garanție extinsă, care asigură extinderea perioadei de garanție standard a produselor oferită de producători, cu unul sau doi ani, precum și garanție la reparație.

În cursul anului 2021, eMAG a investit în start-up-ul românesc din economia circulară Flip.ro, o platformă online dedicată achiziționării smartphone-urilor secondhand și recondiționate.

Pentru a facilita repararea sau îmbunătățirea produselor, IKEA oferă gratuit sau la prețuri modice piese de schimb (șuruburi, fitinguri), scânduri și plăci aglomerate.

În sectorul HORECA, Accor Hotels a anunțat că începând cu 2022 vor renunța la produsele cosmetice în miniatură puse la dispoziția clienților în cameră, care vor fi înlocuite cu dozatoare mai mari pentru săpun, șampon, gel de duș. Acestea vor fi reumplute pe măsura consumului.

Măsuri implementate în faza încheierii ciclului de viață

Carrefour oferă clienților posibilitatea de a schimba gratis sacoșele de rafie achiziționate de la casă, în cazul în care sunt deteriorate sau nu mai pot fi folosite din cauza faptului că sunt murdare. Cele colectate sunt reciclate și utilizate ca materie primă pentru producerea sacoșelor noi.

IKEA România reciclează deșeurile generate în magazine, cu sortare pe mai mult de 35 de fracții, procentul mediu de reciclare fiind de 88%:

  • toate deșeurile organice sunt transformate în compost, iar la magazinul IKEA Pallady există o instalație de compostare;
  • deșeul de carton este reutilizat ca material de protecție pentru comenzile online, de la implementarea instalației „Cushionpack” utilizându-se peste 100 de tone de carton și evitându-se astfel achiziția de material de umplutură din materia virgină;

Puteți consulta ghidul aici și analiza dacă măsurile adoptate de companiile participante la studiu sunt soluții eficiente care contribuie la tranziția către economia circulară.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

 

 

Oportunitate de finanțare pentru ONG-urile de mediu – proiectul de Ordin de Ministru se află în dezbatere publică

Sursa foto: pixabay

Ministerul Mediului a publicat ieri un proiect de ordin de ministru pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului.

Scopul Programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu a proiectelor de conștientizare și se adresează organizațiilor neguvernamentale.

Criterii de eligibilitate a solicitanţilor

Este considerat eligibil solicitantul, precum și partenerii acestuia, care îndeplinesc următoarele condiţii la momentul depunerii dosarului de finanţare:

a) este persoană juridică română;

b) acţionează în nume propriu;

c) nu se află în procedură de dizolvare/lichidare/radiere/insolvenţă/faliment;

d) nu este înregistrat cu fapte sancţionate de legislaţia fiscală, potrivit certificatului de cazier fiscal;

e) nu este înregistrat cu obligaţii de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului pentru mediu, conform prevederilor legale în vigoare;

f) nu este condamnat pentru infracțiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă;

g) nu a beneficiat de finanţare nerambursabilă din altă sursă pentru acelaşi proiect

h) realizează proiectul în parteneriat cu una dintre entitățile: unități administrativ – teritoriale, inclusiv subdiviziuni administrativ – teritoriale ale acestora și/sau unități și instituții de învățământ de stat care participă la derularea proiectului

Sunt eligibile proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au ca scop educația și/sau conștientizarea publicului privind protecția mediului;

b) minimum 70% din grupul țintă al proiectului vizează tineri cu vârsta între 6 – 18 ani;

c) vizează probleme de mediu din următoarele domenii:

  1. poluarea aerului;
  2. poluarea apelor;
  3. defrișarea pădurilor;
  4. poluarea cauzată de deșeuri (plastic, metal, substanțe chimice, deșeuri de echipamente electrice și electronice, etc.) și modalități de prevenire a efectelor asupra mediului;
  5. circuitul de gestionare a deșeurilor/reutilizarea/ reciclarea/colectarea selectivă a deșeurilor; compostarea deșeurilor biodegradabile; eliminarea deșeurilor;
  6. exploatarea necontrolată a resurselor pământului și epuizarea resurselor naturale;
  7. beneficiile utilizării de resurse naturale regenerabile / importanța energiei verzi;
  8. protecția ariilor naturale / parcurilor naturale;
  9. agricultura intensivă și repercusiunile acesteia asupra mediului;
  10. industrializarea excesivă și repercusiunile acesteia asupra mediului;
  11. protecția florei și faunei;
  12. schimbări climatice/dezastre naturale/eroziunea solului/inundații/secetă/încălzire globală;
  13. efectele gazelor cu efect de seră asupra mediului;
  14. drepturile și obligațiile de mediu care revin cetățenilor și insituțiilor publice locale.

Durata de implementare a proiectului este de maximum 18 luni de la data încheierii contractului de finanțare.

Observațiile persoanelor fizice şi juridice pot fi transmise în termen de 10 zile de la data postării pe site, iar persoana de contact din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Fondului pentru Mediu) pentru primirea opiniilor, comentariilor și observațiilor este  Adrian Ștefănescu, adresă de e-mail: adrian.stefanescu@afm.ro

Puteți consulta proiectul de Ordin de Ministru și ghidul de finanțare aici.

 

 

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Prezent în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din BucurestiOrganizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998), Gheorghe Loloiu, Director General Reverse Logistics Group (RLG) – România, a atras atenția asupra a două aspecte foarte importante care privesc Sistemul Garanție-Returnare și care nu sunt atât de des dezbătute, respectiv riscul de fraudare al sistemului și gestionarea stocurilor de produse nevândute care nu vor conține simbolurile SGR (aplicate pe etichetă) în momentul demarării sistemului.

RLG face parte din Grupul Reconomy, lider în furnizarea de tehnologie bazată pe servicii centrate pe economia circulară. RLG va dezvolta sistemul IT pentru implementarea SGR în Scoția începând cu 1 ianuarie 2023 (termenul de finalizare a soluției IT este de 18 luni). Scoția va lansa Sistemul de Garanție-Returnare pe 16 august 2023. Acesta va fi primul program de acest fel lansat în Marea Britanie.

În România, RLG (anterior denumită CCR) este prezentă din anul 2008, asigurând servicii complete privind transferul de responsabilitate pentru producătorii de echipamente electrice și electronice, precum și de baterii și acumulatori.

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Riscurile de fraudare și cum pot fi evitate

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Gheorghe Loloiu: „În spatele sistemului este o armată întreagă de IT-iști care încearcă să evite această fraudă.(…) Până la demarare va trebui ca toți care pun pe piață bunuri ambalate să aibă un cod de bare național pentru că altfel procentul de fraudare poate ajunge la 10% și ne gândim dacă sistemul mai este eficient, dacă multiplicăm valoarea fraudei.”

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Dl Loloiu a amintit și de problema stocurilor de produse neetichetate conform SGR (vezi imaginea de mai jos) care nu vor mai putea fi comercializate. La o simulare de 4 săptămâni ar fi pierderi de 62 milioane EUR pentru neîncasarea garanției neluând în calcul pierderile financiare și de mediu dacă produsele nevândute ar trebui distruse. Dl Loloiu a avertizat că industria trebuie să găsească niște soluții tehnice împreună cu legiuitorul pentru a evita această situație dezastruoasă.

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Ce soluții propune RLG pentru reducerea fraudelor și eficientizarea procesului de numărare a ambalajelor

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Gheorghe Loloiu: „În Germania am avut 45 de centre de numărare în 2003. Mai avem 20 dintre ele. Dacă inițial 85 % din ambalaje ajungeau la centrele de numărare, în momentul de față ajung doar 5% din ambalaje. E o investiție care trebuie făcută, set-up-ul este la fel și pentru România, cu centre de numărare. Trebuie să ne gândim că în timp vom reduce din ele (n.r. după construirea acestor centre de numărare și implementarea  sistemului, bineînțeles) în funcție de situația de la nivel local.”

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

 

 

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)

Prezenți în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998), reprezentanții RetuRO SA au anunțat că nu s-a finalizat procedura de desemnare oficială a administratorului SGR. În momentul de față compania pe acțiuni se află în etapa de integrare a Statului în acționariatul RetuRO, urmând ca ulterior să fie adoptată Hotărârea de Guvern care atestă licențierea oficială a administratorului.

Amintim că Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.).

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)

Sursa foto: captura Ecoteca

Av. Dr. Maria Maxim – Președintele Asociației Retailerilor pentru Mediu a amintit că până la desemnarea oficială a administratorului SGR mai sunt necesari niște pași  care nu au fost prevăzuți în HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție – returnare pentru ambalaje.

Majoritatea membrilor din Asociația Retailerilor au început analiza proiectelor de investiții iar o parte dintre ei au achiziționat şi pus deja în funcțiune aparate de tip RVM (Reverse Vending Machine).

Implementarea acestor aparate nu este atât de simplă cum pare deoarece, pe lângă procedura de achiziție, presupune și obținerea avizelor și autorizațiilor necesare (de exemplu avize ISU, branşare suplimentară etc.)

Aspecte importante semnalate de dna Maxim:

  • Necesitatea amplasării aparatelor în afara spațiului de vânzare ceea ce determină o investiție suplimentară,
  • Spargerea ambalajelor de sticlă în momentul colectării, de nedorit dar deocamdată necesară pentru a evita fraudarea sistemului și eficientizarea costurilor de colectare si transport,
  • Acoperirea costurile operaționale ale comercianților,
  • Tarife de administrare care vor face obiectul unor ordine emise de minister,
  • Din perspectiva comercianților dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție) – pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindca nu sunt purtătoare ale marcajelor corespunzătoare care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).

Din HG 1074/2021 reiese că din momentul în care SGR este demarat produsele care nu sunt marcate cu aceste simboluri nu vor mai putea fi comercializate.

Dacă această perioadă de tranziție nu va fi stabilită, o eventuală distrugere a unor produse aflate în stare bună dar care nu mai pot fi comercializate din cauza etichetării ar provoca pagube uriașe pentru comercianți și producători.

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)

Sursa foto: captură Ecoteca

Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu, a declarat în cadrul Forumului de Mediu:

„Sistemul Garanție Returnare nu are un cadru legislativ complet până în acest moment iar obiectivul nostru este ca acesta să fie finalizat și în vigoare o dată cu acordarea licenței oficiale pentru administratorul SGR – RetuRO; sunt necesare modificări suplimentare în legislația primară și cea fiscală:

  • Adoptarea unui pachet legislativ care să permită ca SGR să fie integrat în sistemul de colectare a deșeurilor împreună cu sistemul actual de colectare care functionează după principiul EPR – răspunderii extinse a producătorilor – prin intermediul OIREP-urilor
  • Este necesar să fie elaborată și adoptată o metodologie nouă de raportare – SGR vine cu un sistem de raportare diferit la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri).
  • În continuare sunt necesare clarificări fiscale, mai ales cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).

Există prevederi legislative pentru ambalajele reutilizabile pentru care există o garanție și se află în circuitul economic, dar pentru a include și ambalajele în regim SGR care sunt de unică folosință a fost solicitată Ministerului Mediului și Ministerului Finanțelor o prevedere clară că această garanție nu va include TVA.

Dna Leferman a mai amintit că timp de 3 ani au fost făcute numeroase analize și studii de fezabilitate de către industrie pentru a găsi cele mai bune soluții de implementare a sistemului, ținând cont mai ales, de unele aspecte specifice doar României, care nu se regăsesc în alte SGR-uri implementate în străinătate (spre exemplu particularități privind anumite zone geografice, privind modul de distribuție al populației în mediile urban și rural).

Sursa foto: captură Ecoteca

Alice Nichita – Președinte al Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate: 

„Campania de comunicare a acestui sistem este esențială. (…) Studiile pe care le-am făcut în rândurile consumatorilor arată că oamenii așteaptă cu nerăbdare acest sistem, să poată să aibă posibilitatea să returneze ambalajele și să se implice în acest sistem.”

Ce trebuie să știe consumatorii

Pentru a fi returnate, ambalajele vor trebui să fie:

  • curate,
  • să nu fie turtite și
  • să aibă eticheta intactă si simbolurile SGR vizibile pentru a face diferența între ambalajele incluse în SGR și cele introduse pe piață înainte de demararea sistemului (pentru a putea fi detectate de aparatele de colectare sau de casa de marcat acolo unde se va returna ambalajul). Vor beneficia de rambursarea garanției  doar ambalajele comercializate în România după data lansării oficiale a SGR.

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)

De ce termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea SGR nu poate fi realist

Alice Nichita a amintit încă o dată, toate eforturile care vor fi necesare pentru pregătirea, implementarea și administrarea sistemului:

  • Infrastructura logistică foarte complexă: construcții, producție, echipamente, centre de numărare, toată infrastructura de transport pentru preluarea ambalajelor (de la magazine la centrele de sortare şi numărare iar apoi la fabricile de reciclare)
  • Obținerea finanțărilor pentru implementarea investițiilor
  • Dezvoltarea tuturor procedurilor administrative
  • Angajarea personalului care va implementa sistemul
  • Înregistrarea producătorilor și semnarea contractelor cu aceștia (100 000 de contracte care trebuie semnate în 90 de zile de la acordarea licenței de administrare)
  • Dezvoltarea sistemului IT care va trebui să gestioneze în timp real o bază de date impresionantă și să asigure protecția acestor date.

Când va fi demarat sistemul în România?

Alice Nechita: Am construit un calendar în funcție de toate etapele menționate și acest orizont de 18 luni ține de momentul acreditării (mențiune – termenul de 18 luni a fost propus de luni bune de reprezentanții industriei) (…), preconizăm undeva la finalul anului 2023. (un termen ambițios de altfel, având în vedere termenele foarte strânse pentru pregătirea și implementarea sistemului).

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)

Va influența garanția unică modul de consum al consumatorilor?

Sursa foto: ecologic

Dragoș Doru, director general al Can Pack Recycling, cel mai important colector de doze de aluminiu din Romania, avertiza într-un interviu acordat revistei ecologic:

„Deşi CAN PACK susține introducerea SGR, este necesar un tratament echitabil pentru toate tipurile de ambalaje altfel riscăm să ne transformăm într-o țară a PET-urilor. Așa cum stau lucrurile acum, vom vedea la raft o taxă de 50 de bani pentru un ambalaj, indiferent de volum.

Deci un PET de 2,5 litri va avea taxa de 50 de bani, la fel ca o sticlă sau o doză de aluminiu de 0,5 sau 0,33 litri. Evident că oamenii vor prefera să plătească acei 50 de bani pentru o cantitate mai mare de bere, apă sau suc decât 2,50 sau chiar 4 lei pentru aceeaşi cantitate de bere ambalată în doze de aluminiu, ceea ce va duce la o creștere a consumului de PET în România.

Iar această creștere nu este în conformitate cu politica de reducere a consumului de plastic la nivel european sau cu spiritul directivei privind plasticul de unică folosință”.

Julia Leferman a explicat în cadrul Forumului de Mediu: „Am făcut un studiu de percepție la nivel de consumator să vedem dacă o garanție unică influențează obiceiul de consum și nu creează o migrație a consumului de la ambalajul mic la ambalajul mare sau chiar și între tipuri de ambalaje diferite iar pentru momentul actual nu am sesizat să existe un astfel de risc.(…)  

Garanția unică este accesibilă pentru consumator și încurajează consumatorul să susțină sistemul (…) există sisteme în piață care au pornit cu garanții diferite pe tipuri de ambalaj și au ajuns la o garanție unică (cel mai recent exemplu, Estonia), noi susținem o valoare de garanție unică ceea ce nu exclude ca pe parcursul implementării sistemulului, la 2-3 ani după ce acesta va deveni funcțional și vom putea să analizăm ce implicații a avut, inclusiv pe zona aceasta, să poată fi avută în vedere și o altă abordare, inclusiv valoarea garanției. Ştim din experiența altor state că nu merge niciodată în jos dar ea poate crește dacă se dovedește că valoarea de 50 de bani nu încurajează suficient românii să returneze aceste ambalaje.”

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

 

 

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Sursa foto: ECA – Curtea Europeană de Conturi – Procesul de reglementare actual pentru adoptarea măsurilor de implementare a proiectării ecologice și etichetei energetice pentru dispozitivele electronice

La începutul lunii aprilie a.c. Comisia Europeană a lansat în dezbatere publică o inițiativă privind produsele durabile, care va revizui Directiva 2009/125/CE privind ecodesignul și va propune măsuri legislative suplimentare, după caz, urmărește să facă produsele introduse pe piața UE mai durabile.

Consumatorii, mediul și clima vor beneficia de produse mai sustenabile, reutilizabile, reparabile, reciclabile și mai eficiente din punct de vedere energetic. Inițiativa va aborda, de asemenea, prezența substanțelor chimice dăunătoare în produse precum:

  • echipamente electronice și TIC
  • textile
  • mobilă
  • oțel, ciment și produse chimice.

Care sunt principalele acțiuni propuse?

Propunerea urmează aceeași abordare ca și directiva actuală privind proiectarea ecologică, care a condus la creșterea eficienței produselor legate de energie în UE de peste un deceniu. Numai în 2021, cerințele existente de proiectare ecologică au economisit consumatorilor din UE 120 de miliarde de euro în facturi la energie.

Noua propunere se va aplica pentru cea mai largă gamă posibilă de produse și va folosi „abordarea de proiectare ecologică” de succes pentru a stabili cerințe la nivel de produs care nu numai că promovează eficiența energetică, ci și circularitatea și reducerea globală a impactului asupra mediului și asupra climei.

Astfel de cerințe vor fi stabilite în legislația specifică produsului și vor include reguli care să le facă mai durabile, fiabile, reutilizabile, actualizabile, reparabile, mai ușor de întreținut și de recondiționat și mai eficiente din punct de vedere energetic și al resurselor. Acestea ar putea aborda, de asemenea, substanțele care inhibă circularitatea sau cantitatea de conținut reciclat pe care o conțin produsele, precum și modalități de a le face mai ușor de refabricat și reciclat.

Această propunere va permite, de asemenea, stabilirea cerințelor de informare pentru consumatori, să cunoască mai multe despre impactul produselor de pe rafturile noastre și să facă alegeri mai durabile de-a lungul întregului lanț valoric.

Pașapoartele pentru produse digitale vor fi lansate pentru toate produsele reglementate. Informațiile despre produse pot lua, de asemenea, forma unor „clase de performanță” – de exemplu, de la „A la G” – pentru a facilita compararea între produse, eventual afișate sub forma unei etichete. Acest lucru ar funcționa într-un mod similar cu modul în care funcționează în prezent eticheta energetică a UE larg recunoscută și ar fi utilizat, de exemplu, pentru un scor de reparabilitate.

Propunerea stimulează produsele durabile și permite stabilirea unor criterii obligatorii de achiziții publice ecologice, utilizând puterea economică a autorităților contractante.

Aceasta va asigura păstrarea valorii materiale, prin măsuri de prevenire a distrugerii bunurilor de consum nevândute, inclusiv cerințe de transparență ample pentru cei care aleg să arunce bunurile nevândute și posibilitatea de a interzice distrugerea acestora pentru grupurile de produse relevante.

Până la implementarea cadrului extins, Comisia își va continua activitatea în temeiul directivei existente în domeniul proiectării ecologice. Noul plan de lucru pentru proiectare ecologică și etichetare energetică pentru 2022-2024 va include noi produse legate de energie și va actualiza și crește ambiția celor deja reglementate.

Cetățenii europeni pot trimite propuneri pentru îmbunătățirea inițiativei până pe 22 iunie 2022. Toate feedback-urile primite vor fi rezumate de Comisia Europeană și prezentate Parlamentului European și Consiliului cu scopul de a alimenta dezbaterea legislativă.

Puteti descărca toate documentele privind noua inițiativă și trimite feedback aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

 

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Sursa foto: pixabay

Potrivit Eurostat, în 2018, sectorul reparațiilor computerelor și al bunurilor personale și de uz casnic a reprezentat 0,3 % din totalul locurilor de muncă din UE și 0,8 % din numărul total de întreprinderi din UE.

În același timp, deșeurile electronice reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din lume.

În 2019,  au fost generate la nivel mondial  generat 53,6 milioane de tone de deșeuri electronice, echivalentul greutății a 350 de nave de croazieră. Între timp, doar 15-20% din DEEE sunt reciclate.

Dacă la nivel european, centrele de reparații EEE (echipamente electrice și electronice) și repair cafe-urile (locuri publice unde cetățenii se întâlnesc să repare diverse produse din locuință) se dezvoltă din ce în ce mai repede (găsiti cateva exemple aici Alelyckan Recycling Park in Gothenburg, Suedia , RECOSI – o franciză socială în reutilizarea EEE – prezentă în Irlanda, SUA, UK, Slovenia),  în România astfel de inițiative sunt puține și se străduiesc cu greu să supraviețuiască. (vezi programul Educlick dezvoltat de Asociația Ateliere fără Frontiere, ETI PC – proiecte de colectare echipamente IT, de reparații și donații către instituții de învățământ și persoane defavorizate).

Care sunt principalele provocări în gestionarea unui centru de reparații EEE

 

Sursa foto: Linked in

Alex Laibăr, director executiv Coaliția pentru Economie Circulară – CERC  și fost fundraising manager Ateliere fără Frontiere ne-a explicat care sunt principalele provocări în gestionarea unui astfel de centru: începând cu gradul de reparabilitate al echipamentului – dacă acesta a fost proiectat să poată fi reparat sau dimpotrivă, a fost proiectat să își încheie ciclul de viață cât mai rapid, continuând cu disponibilitatea pieselor de schimb și prețul acestora – care poate fi prohibitiv în mod intenționat, ca să descurajeze repararea și să forțeze o nouă achiziție.

Lipsa schemelor de reparare conținute în manualele tehnice poate de asemenea să îngreuneze acest proces. Cel mai important aspect dintre cele de mai sus este gradul de reparabilitate care este determinat de designul produsului. Dacă acesta a trecut printr-un proces de ecodesign, care a exclus din start obsolescența programată, există șanse mari ca el să poată fi reparat, reutilizat, refolosit sau remanufacturat cu costuri accesibile și folosind tehnologii normale la care are acces orice atelier specializat.

Bineînțeles că există și aspecte de eficiență economică într-o astfel de afacere care se adresează pe de o parte unei piețe sociale, prin prețuri mai accesibile si pe de alta parte unei piețe verzi, a consumatorului educat, care alege să plătească un preț corect pentru un echipament recondiționat care beneficiază de o garanție anume si a cărui folosință este predictibilă în timp.”

Ce măsuri legislative sau de altă natură sunt necesare pentru stimula deschiderea mai multor centre de reparații EEE la nivel național

Avem nevoie de transpunerea de urgență a standardului SR EN 50614:2020 – Cerințe privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice”,  elaborat de ASRO cu sprijinul Coaliției pentru Economia Circulară – CERC și al Asociației ECOTIC, într-un document legislativ care să conțină si norme de aplicare, astfel încât să putem da un impuls dezvoltării acestor centre de reparații la nivel național, prin oferirea unui cadru legal complet, care va duce la crearea de noi locuri de muncă, apariția de noi afaceri circulare și chiar sociale, reducerea cantității de deșeuri și a emisiilor de carbon.

Standardul se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, susține încurajarea reutilizării deșeurilor electrice și electronice așa cum se specifică în Directiva DEEE (2012/19/UE) și creează toate premisele unui cadru care să garanteze consumatorilor și altor părți interesate securitatea echipamentelor și calitatea pregătirii acestora pentru o nouă viață. Mai este nevoie de foarte puțin pentru a face foarte mult, pentru mediu și societate!, a mai subliniat Alex Laibăr.

Vă reamintim că standardul SR EN 50614:2020 a fost aprobat „teoretic”- prin Ordinul nr. 417/2021 pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene din domeniul tratării, inclusiv valorificării, reciclării şi pregătirii pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice dar ordinul menționat cuprinde doar lista celor 16 standarde din domeniul valorificării și reutilizării DEEE, nu conține detaliile tehnice și alte informații necesare pentru implementarea acestor standarde.

Right to Repair „dreptul la reparații” trebuie să acopere proiectarea de produse de lungă durată care pot fi reparate, precum și o etichetare mai complexă și drepturi de garanție extinse

În data de 30 martie 2022 Comisia Europeană a trimis o comunicare către Parlamentul European în care explica măsurile necesare pentru transformarea produselor sustenabile în normă, dintre care menționăm:

  • regulamentul propus privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile (ESPR)
  • strategia UE pentru textile sustenabile și circulare
  • revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții
  • propunere legislativă de consolidare a rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

Noile propuneri fac parte din Pactul verde european și au scopul de a asigura faptul că produsele sustenabile devin normă în UE, că sunt stimulate modelele de afaceri circulare iar consumatorii au legitimitate să se implice mai mult în cadrul tranziției catre economia circulară.

Ulterior, pentru a sprijini aceste măsuri, Parlamentul a adoptat la începutul lunii aprilie a acestui an, cererile pentru o viitoare propunere a Comisiei Europene privind dreptul la reparație, planificată mai târziu în 2022.

Membrii Parlamentului au convenit că un drept efectiv la reparare ar trebui să abordeze ciclul de viață al unui produs și să ia în considerare:

  • designul produsului,
  • producția etică,
  • standardizarea
  • informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea privind reparabilitatea
  • achizițiile publice. Ar trebui să încurajeze o utilizare mai eficientă a resurselor, să reducă deșeurile și să încurajeze o utilizare extinsă a produselor.

Parlamentul a promovat  dreptul consumatorilor la repararea produselor, de peste un deceniu și a adoptat două rezoluții care conțin o serie de propuneri concrete pentru a face reparațiile sistematice, eficiente din punct de vedere al costurilor și atractive.

Dreptul la reparații reprezintă un pas cheie în realizarea planurilor de economie circulară în cadrul Pactului ecologic european. Comisia a anunțat că va depune o propunere de modificare a Directivei privind vânzarea de bunuri și că ia în considerare o propunere legislativă separată privind dreptul la reparație, în trimestrul al treilea din 2022.

Ce ar trebui să includă o viitoare lege privind „dreptul la reparare”?

  • stimulente pentru consumatori să aleagă repararea în locul înlocuirii, cum ar fi garanții extinse sau primirea unui dispozitiv de înlocuire pe durata unei reparații;
  • reguli armonizate pentru informarea consumatorilor la punctul de vânzare, inclusiv „scoruri de reparații”, durata de viață estimată, piese de schimb, servicii de reparații și disponibilitatea actualizărilor software;
  • posibilă etichetare inteligentă, cum ar fi coduri QR sau pașapoarte digitale pentru produse;
  • posibil mecanism comun de răspundere producător-vânzător pentru neconformitatea produselor;
  • cerințele de durabilitate și reparații incluse într-o viitoare directivă de proiectare ecologică

În ceea ce privește dispozitivele digitale, parlamentarii susțin că actualizările de software ar trebui să fie reversibile și să nu conducă la scăderea performanței, de exemplu, a smartphone-urilor. Acestea ar trebui să fie disponibile pentru o perioadă minimă de timp, iar consumatorii ar trebui să fie pe deplin informați în momentul achiziției despre disponibilitatea actualizărilor.

Practicile care constrâng în mod nejustificat dreptul de a repara sau duc la deteriorare programată ar putea fi considerate „practici comerciale neloiale” și interzise de legislația UE.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău