Interviu RFI România – Raul Pop, manager programe Ecoteca, despre programul ASAP și provocările implementării sistemului de colectare separată la nivel național

31 mai 2022

Ieri, Raul Pop, manager programe Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC) a discutat în cadrul emisiunii „Planeta Verde” la RFI Romania despre programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), de ce este atât de dificil de implementat sistemul de colectare separată la nivel național – provocări și soluții, statistici privind managementul deșeurilor versus realitatea românească dar și riscurile de infringement.

Programul ASAP demarat în 2021 de Fundația The Institute cu sprijinul Ecoteca își propune ca până în anul 2025 să implementeze sistemul de colectare separată în toate școlile din România.

Dacă în anul 2021 proiectul a început cu acțiuni de informare în școli, începând cu anul 2022 depunem eforturi pentru alinierea școlilor la prevederile legale:

asistăm instituțiile de învățământ în colectarea datelor cu privire la cantitățile de deșeuri predate și realizăm analize comparative între școli în vederea îmbunătățirii sistemului de management al deșeurilor
organizăm sesiuni de instruire a profesorilor cu privire la mesajul pedagogic pe care trebuie sa-l predea mai departe către elevi
organizăm sesiuni de instruire a administratorilor și directorilor de școli privind obligațiile administrative de gestionare a deșeurilor

„Sesiunile de instruire se desfășoară la nivel național și sunt adresate către toate școlile din țară care s-au inscris deja în program sau vor să se înscrie, astfel încât să implementăm la nivel național un sistem pe cât posibil unitar de management al deșeurilor (neintervenind în relațiile comerciale pe care le au cu primăria, firmele de salubrizare și colectorii din zonele respective)”, a subliniat Raul Pop.

În cadrul proiectului a fost lansată și o petiție care urmărește promovarea colectării separate de către tineri, astfel încât tinerii să solicite autorităților să implementeze sistemul de colectare separată (obligatoriu prin lege încă din anul 2011) și să asigure bineînțeles, și serviciile corespunzătoare de ridicare.

Până în acest moment au semnat peste 38 000 de persoane petiția. Dacă doriți să vă alăturați inițiativei, puteți semna petiția aici.

Mai multe informații despre programul ASAP, găsiți aici.

Găsiți interviul integral aici.

Puteți citi și:

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Oportunitate de finanțare pentru ONG-urile de mediu – proiectul de Ordin de Ministru se află în dezbatere publică

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

30 mai 2022

Sursa foto: ec.europa.eu

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind revizuirea Directivei-cadru privind deșeurile(98/2008), incluzând stabilirea obiectivelor UE de reducere a deșeurilor alimentare.

Revizuirea vizează îmbunătățirea gestionării deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu punerea în aplicare a principiului „poluatorul plătește”.

Consultarea publică este deschisă pentru feedback până la data 16 august 2022.

Acesta se va concentra asupra următoarelor domenii:

prevenirea (inclusiv reducerea deșeurilor alimentare),
colectarea separată,
uleiurile uzate
textilele
aplicarea ierarhiei deșeurilor și
a principiului „poluatorul plătește”.

Această propunere ia în considerare mai multe clauze de revizuire legislativă menționate în directivă, precum și obiectivele de politică stabilite în Pactul verde european, în Strategia „De la fermă la consumator”și în Planul de acțiune pentru economia circulară.

Sursa foto: Parlamentul European

Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a declarat:

„Provocările cu care ne confruntăm clima și biodiversitatea, pandemia de COVID-19 și conflictele în curs fac și mai importantă tranziția către sisteme alimentare reziliente și durabile, care protejează atât oamenii, cât și planeta. Risipa de alimente este una dintre cele mai mari surse de ineficiență în sistemele noastre alimentare. Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a reduce astfel de deșeuri. Prin introducerea unor obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru reducerea risipei de alimente, intenționăm să reducem amprenta de mediu a sistemelor alimentare și să accelerăm progresele UE în direcția angajamentului nostru global de a reduce la jumătate risipa de alimente până în 2030.”

Comisia invită cetățenii și alte părți interesate să își exprime opiniile cu privire la următoarele elemente:

Reducerea și prevenirea deșeurilor
Reducerea risipei de alimente
Sistemele de colectare separată
Stimulente de reglementare și economice

Consultarea se va desfășura până la 16 august 2022 și este disponibilă aici.

Puteți găsi informații suplimentare cu privire la Directiva-cadru privind deșeurile aici, iar inițiativa privind obiectivele de reducere a risipei de alimente poate fi găsită aici.

Amintim de asemenea că, până pe data de 22 iunie se află în dezbatere publică Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul. Puteti descărca toate documentele privind noua inițiativă și trimite feedback aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

27 mai 2022

Sursa foto: Eurostat

În urmă cu 4 ani, China interzicea importurile pentru 24 de categorii de deșeuri și obliga statele europene și nu numai, să găsească noi soluții pentru reciclarea și valorificarea deșeurilor.

Cum arată situația acum în Europa? Care sunt principalele destinații ale exportului UE de deșeuri?

Potrivit unei statistici Eurostat publicată în data de 25 mai ac., în 2021, exporturile de deșeuri din UE către țările non-UE au ajuns la 33,0 milioane de tone, o creștere de 77% față de 2004. Importurile de deșeuri din țările non-UE au crescut cu 11% din 2004, însumând 19,7 milioane de tone în 2021.

Sursa foto: Eurostat

Turcia: principala destinație pentru exporturile UE de deșeuri

Turcia este cea mai mare destinație a deșeurilor exportate din UE, cu un volum de aproximativ 14,7 milioane de tone în 2021 – de peste trei ori mai mult decât în 2004 și aproape jumătate din totalul exporturilor de deșeuri. A doua cea mai mare destinație a fost India, care a primit aproape 2,4 milioane de tone de deșeuri din UE în 2021, urmată de Egipt (1,9 milioane de tone), Elveția (1,7 milioane de tone), Regatul Unit (1,5 milioane de tone), Norvegia (1,4 milioane de tone). ), Pakistan (1,3 milioane de tone), Indonezia (1,1 milioane de tone), Statele Unite ale Americii (0,9 milioane de tone) și Maroc (0,6 milioane de tone).

În ultimii ani, Pakistanul a crescut considerabil ca destinație pentru deșeurile UE, volumele crescând de la 0,1 milioane de tone în 2004 la 1,3 milioane de tone în 2021.

În contrast puternic, exporturile UE de deșeuri în China au scăzut de la un vârf de 10,1 milioane de tone în 2009 la 0,4 milioane de tone în 2021.

Situația exporturilor și importurilor de deșeuri în România

Potrivit Eurostat, România a exportat 1 552 118 tone de deșeuri în 2021. În același timp, a raportat că a importat doar 151 314 tone în 2021.

Sursa foto: captura statistica Eurostat – Importuri deșeuri România

Raul Pop, manager programe Ecoteca și cofondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC):

„Având în vedere acțiunile frecvente ale Gărzii de Mediu de oprire la vamă a zeci de containere cu deșeuri nereciclabile /periculoase/neconforme care nu prezintă documente reale și care intră în țara noastră ca deșeuri reciclabile credeți că datele raportate reflectă realitatea?

2. Câte tone de produse second-hand aduse în țară sunt de fapt deșeuri?”

Sursa foto: captura statistica Eurostat – Importuri deșeuri România

Deșeurile de metale feroase reprezintă jumătate din toate exporturile de deșeuri din UE

În 2021, exporturile de deșeuri de metale feroase (fier și oțel) s-au ridicat la 19,5 milioane de tone, reprezentând mai mult de jumătate (59%) din toate exporturile de deșeuri din UE. Principala destinație a fost Turcia, care a primit 13,1 milioane de tone, aproximativ două treimi (67%) din toate deșeurile de metale feroase exportate din UE. Mai mult, UE a importat 5,5 milioane de tone de deșeuri de metale feroase, aproape o treime (32%) provenind din Regatul Unit.

Deși la un nivel mult mai scăzut, din UE au fost exportate și cantități considerabile de deșeuri de hârtie. Cele 4,4 milioane de tone exportate au reprezentat 13% din exporturile UE de deșeuri în 2021. India a fost principala destinație a deșeurilor de hârtie, primind 1,2 milioane de tone (26%), urmată de Indonezia (0,9 milioane de tone sau 22%) și Turcia (0,4 milioane de tone). milioane de tone sau 10%).

Cu toate acestea, au existat și 2,4 milioane de tone de deșeuri de hârtie importate în UE, cea mai mare cantitate (1 milion de tone sau 42%) sosind din Regatul Unit.

Sursa foto: Eurostat

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

24 mai 2022

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca

Raul Pop, Manager Programe Ecoteca și membru co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară, a atras atenția în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998) asupra unor categorii de deșeuri care nu se regăsesc atât de des pe agenda publică dar au un impact semnificativ comparativ cu alte categorii de deșeuri:

„Deșeurile industriale prin comparație cu deșeurile municipale sunt de 33 de ori mai multe; din total deșeuri 3% sunt deșeuri municipale, 97% sunt deșeuri industriale. Dar vorbim foarte mult despre deșeuri municipale fiindcă se văd și le înțelege publicul și dacă le înțelege publicul, pare să fie singurul obiectiv de discutat dintr-o perspectivă guvernamentală, politică (..) și mai sunt și alte categorii de deșeuri aflate în aceeași situație: deșeurile de construcții, biodeșeurile, deșeurile pe fluxuri speciale cum sunt cele din agricultură, deșeurile voluminoase, risipa alimentară s.a.m.d.”

OIREP-uri vs. UAT-uri

Pe lângă managementul defectuos al deșeurilor municipale, fapt cunoscut și dezbătut de ani de zile, Raul Pop a amintit și despre blocajul de prețuri între reglementarea relațiilor comerciale între OIREP-uri și primării. „Există o obișnuință de a te aștepta ca autoritatea centrală să vină să reglementeze ceva, probabil se va întâmpla la un moment dat ca să deblocheze piața, dar pot să vă spun anticipativ că va fi o reglementare proastă și nici nu are cum să fie altfel fiindcă ea trebuie să surprindă în reglementare o varietate și o complexitate de realități din teren într-o continuă mișcare: Una e să facă o reglementare care să se potrivească astăzi pentru decontările între UAT Sector 2 București și 3 OIREP-uri și alta e să facă aceeași reglementare care să fie valabilă și peste 2 luni între UAT-ul Costinești și alte 3 OIREP-uri.”

Sistemul garanție – returnare (SGR)

Raul Pop: „Am convingerea că sistemul garanție returnare va funcționa, este un sistem de monopol reglementat, este un sistem care limitează drastic opțiunile reale ale consumatorului și din fericire, îi nimerește preferințele (…) la Brașov un sistem pilot a arătat că în câteva luni a colectat aproape un milion de bucăți de ambalaje … într-un singur oraș cu doar 3 puncte amplasate în diferite zone ale orașului”.

Investitițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR

Pe lângă implementarea SGR, Raul Pop a amintit despre finanțările în valoare de 1.3 miliarde EUR care vor fi acordate prin intermediul PNNR și care pot avea o contribuție semnificativă la îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivel național.

Amintim doar 2 măsuri foarte importante pentru gestionarea deșeurilor municipale:

565 puncte de colectare cu aport voluntar care vor colecta deșeurile municipale care nu sunt ridicate frecvent de la ușa cetățeanului, deșeuri ocazionale pentru care nu există momentan multe soluții de reciclare și valorificare: deșeuri voluminoase, resturi de mobilier, deșeuri din materiale de construcții și demolări, deșeuri de echipamente electrice și electronice mari, produse chimice (consumabile auto, resturi de detergenți etc), deșeuri biodegradabile etc
15 centre integrate de colectare care vor fi amenajate în marile aglomerări urbane care vor avea și o componentă de reparare.

Este posibil ca linia de finanțare pentru aceste puncte de colectare să fie lansată în lunile iunie –iulie ale acestui an. Eligibile sunt toate Unitățile Administrativ – Teritoriale (UAT-uri), acestea nu sunt condiționate de dimensiune sau de aderența la ADI-uri (Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară).

Strategia României privind economia circulară ar trebui finalizată până în septembrie 2022

România are un draft de strategie de economie circulară, departe de a fi de ce avem nevoie din punct de vedere al aplicabilității ei. Este în curs de revizuire și are un termen extrem de strâns. Ea ar trebui adoptată prin hotărâre de Guvern până în septembrie 2022. S-a contractat deja internațional consorțiul de consultanți care va realiza strategia, urmează să fie organizate consultările cu cei mai relevanți actori. Raul Pop a salutat faptul că responsabil pentru dezvoltarea strategiei va fi Ministerul Economiei (după ce inițial strategia a fost pasată între Ministerul Mediului și Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului), care este mult mai bine echipat din punct de vedere al competențelor pentru a facilita ca mecanismele propuse să devină funcționale respectând atât principiile economice cât și componentele de mediu.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

16 mai 2022

Captura Ecoteca – ghid -Economia circulară în bussinessul românesc

La 7 ani de la publicarea primului pachet legislativ privind economia circulară de către Comisia Europeană, în România nu sunt cunoscute prea multe politici concrete care să încurajeze tranziția către o dezvoltare sustenabilă.

Ca în cazul gestionării deșeurilor, cele mai multe inițiative vin din partea sectoorului privat dar aceste practici nu sunt suficient promovate și cu atât mai puțin, nu sunt suținute de politici publice naționale, pentru a fi adoptate de alte companii.

Pentru a analiza cum este percepută economia circulară în mediul de afaceri românesc și ce măsuri au adoptat companiile pentru a se adapta cerințelor europene, Confederația Patronală Concordia a publicat un ghid care prezintă practicile de economie circulară implementate de peste 20 de companii din diferite sectoare ale economiei (Horeca, retail, producători, bănci, energie, etc.).

Practici referitoare la materia primă, materialele și ambalajele utilizate

Majoritatea companiilor au redus materiile prime primare utilizate în producție prin adoptarea unor măsuri precum:

reducerea utilizării anumitor tipuri de materiale,
utilizarea materiei prime/materialelor reciclate,
implementarea unor tehnici pentru reutilizarea anumitor materiale (rezultate din procesul de producție, ambalaje, etc.)
creșterea nivelului de colectare și procesare a deșeurilor rezultate în urma procesului de producție.

Practici referitoare la designul de produse și servicii

reducerea materiei prime
extinderea perioadei de utilizare atât a produsului, cât și a materialelor
design care să permită reutilizarea materialelor

Captura Ecoteca – Ghid – Economia circulara in businessul romanesc mic

Exemple de măsuri implementate în vederea utilizării îndelungate a produsului/serviciului

Auchan a realizat un parteneriat cu start-up-ul fenix.ro; astfel Auchan a instalat în două magazine din București stand-uri de la care pot fi achiziționate smartphone-uri recondiționate.

Depanero este cea mai mare firmă de service din România în domeniile electro- IT, electrocasnice mici și mari, tablete și telefoane mobile, parte din grupul eMAG.

Compania oferă servicii de reparații pentru o gamă foarte variată de produse, de la telefoane, tablete, televizoare, aparate foto, laptopuri, echipamente de rețea, până la aspiratoare, mașini de spălat rufe sau vase, frigidere, aer condiționat, purificatoare de aer, centrale termice.

Pentru a încuraja clienții să aleagă repararea unui produs în detrimentul înlocuirii acestuia cu unul nou, Depanero oferă servicii care să faciliteze întregul proces, cum ar fi: service gratuit la domiciliu, pick-up & return gratuit, reparații rapide și status tracking, achiziție retroactivă a serviciului și un cost accesibil. De asemenea, compania oferă serviciul de garanție extinsă, care asigură extinderea perioadei de garanție standard a produselor oferită de producători, cu unul sau doi ani, precum și garanție la reparație.

În cursul anului 2021, eMAG a investit în start-up-ul românesc din economia circulară Flip.ro, o platformă online dedicată achiziționării smartphone-urilor secondhand și recondiționate.

Pentru a facilita repararea sau îmbunătățirea produselor, IKEA oferă gratuit sau la prețuri modice piese de schimb (șuruburi, fitinguri), scânduri și plăci aglomerate.

În sectorul HORECA, Accor Hotels a anunțat că începând cu 2022 vor renunța la produsele cosmetice în miniatură puse la dispoziția clienților în cameră, care vor fi înlocuite cu dozatoare mai mari pentru săpun, șampon, gel de duș. Acestea vor fi reumplute pe măsura consumului.

Măsuri implementate în faza încheierii ciclului de viață

Carrefour oferă clienților posibilitatea de a schimba gratis sacoșele de rafie achiziționate de la casă, în cazul în care sunt deteriorate sau nu mai pot fi folosite din cauza faptului că sunt murdare. Cele colectate sunt reciclate și utilizate ca materie primă pentru producerea sacoșelor noi.

IKEA România reciclează deșeurile generate în magazine, cu sortare pe mai mult de 35 de fracții, procentul mediu de reciclare fiind de 88%:

toate deșeurile organice sunt transformate în compost, iar la magazinul IKEA Pallady există o instalație de compostare;
deșeul de carton este reutilizat ca material de protecție pentru comenzile online, de la implementarea instalației „Cushionpack” utilizându-se peste 100 de tone de carton și evitându-se astfel achiziția de material de umplutură din materia virgină;

Puteți consulta ghidul aici și analiza dacă măsurile adoptate de companiile participante la studiu sunt soluții eficiente care contribuie la tranziția către economia circulară.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Oportunitate de finanțare pentru ONG-urile de mediu – proiectul de Ordin de Ministru se află în dezbatere publică

13 mai 2022

Sursa foto: pixabay

Ministerul Mediului a publicat ieri un proiect de ordin de ministru pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului.

Scopul Programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu a proiectelor de conștientizare și se adresează organizațiilor neguvernamentale.

Criterii de eligibilitate a solicitanţilor

Este considerat eligibil solicitantul, precum și partenerii acestuia, care îndeplinesc următoarele condiţii la momentul depunerii dosarului de finanţare:

a) este persoană juridică română;

b) acţionează în nume propriu;

c) nu se află în procedură de dizolvare/lichidare/radiere/insolvenţă/faliment;

d) nu este înregistrat cu fapte sancţionate de legislaţia fiscală, potrivit certificatului de cazier fiscal;

e) nu este înregistrat cu obligaţii de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului pentru mediu, conform prevederilor legale în vigoare;

f) nu este condamnat pentru infracțiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă;

g) nu a beneficiat de finanţare nerambursabilă din altă sursă pentru acelaşi proiect

h) realizează proiectul în parteneriat cu una dintre entitățile: unități administrativ – teritoriale, inclusiv subdiviziuni administrativ – teritoriale ale acestora și/sau unități și instituții de învățământ de stat care participă la derularea proiectului

Sunt eligibile proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au ca scop educația și/sau conștientizarea publicului privind protecția mediului;

b) minimum 70% din grupul țintă al proiectului vizează tineri cu vârsta între 6 – 18 ani;

c) vizează probleme de mediu din următoarele domenii:

poluarea aerului;
poluarea apelor;
defrișarea pădurilor;
poluarea cauzată de deșeuri (plastic, metal, substanțe chimice, deșeuri de echipamente electrice și electronice, etc.) și modalități de prevenire a efectelor asupra mediului;
circuitul de gestionare a deșeurilor/reutilizarea/ reciclarea/colectarea selectivă a deșeurilor; compostarea deșeurilor biodegradabile; eliminarea deșeurilor;
exploatarea necontrolată a resurselor pământului și epuizarea resurselor naturale;
beneficiile utilizării de resurse naturale regenerabile / importanța energiei verzi;
protecția ariilor naturale / parcurilor naturale;
agricultura intensivă și repercusiunile acesteia asupra mediului;
industrializarea excesivă și repercusiunile acesteia asupra mediului;
protecția florei și faunei;
schimbări climatice/dezastre naturale/eroziunea solului/inundații/secetă/încălzire globală;
efectele gazelor cu efect de seră asupra mediului;
drepturile și obligațiile de mediu care revin cetățenilor și insituțiilor publice locale.

Durata de implementare a proiectului este de maximum 18 luni de la data încheierii contractului de finanțare.

Observațiile persoanelor fizice şi juridice pot fi transmise în termen de 10 zile de la data postării pe site, iar persoana de contact din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Fondului pentru Mediu) pentru primirea opiniilor, comentariilor și observațiilor este Adrian Ștefănescu, adresă de e-mail: adrian.stefanescu@afm.ro

Puteți consulta proiectul de Ordin de Ministru și ghidul de finanțare aici.