Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”
„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)
În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.
La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.
Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.
Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:
- deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
- majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
- clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului
Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:
„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)
Sursa foto: Ecoteca
Provocări în gestionarea ambalajelor
În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:
- prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
- Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori
Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).
Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)
Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca
Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:
- ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
- 43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
- în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
- principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
- peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d
Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca
Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing House pentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:
„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”
Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.
Puteți citi și:
OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022
Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor
Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.
Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate
Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR
Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR
Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele
Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit
Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile
Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România
Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului