A fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară

CE

Sursa foto: Parlamentul european

Marți a fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară prin HG 1172/2022.

Strategia va fi completată de un Plan de Acțiune -Planul de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC) care va include acțiuni specifice pentru sectoarele cu potențial ridicat de circularitate, va identifica resurse bugetare, responsabili și termene pentru realizarea acțiunilor.

Principalele direcții de acțiune ale strategiei

I. Reducerea consumului de materii prime virgine prin extragerea mai durabilă a materiilor prime și prin activități de reciclare și recuperare.

II. Reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor:

  • aplicarea designului circular și a eficienței materialelor;
  • promovarea dematerializării.

III. Reducerea impactului activităților de producție asupra mediului prin:

  • aplicarea unor tehnologii și procese mai inovatoare și mai ecologice;
  • promovarea digitalizării;
  • favorizarea energiilor regenerabile în detrimentul combustibililor fosili;
  • exploatarea potențialului de simbioză industrial.

IV. Reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apei reziduale asupra mediului prin:

  • promovarea prevenirii deșeurilor;
  • îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor și a infrastructurii;
  • promovarea activităților de sortare și tratare a deșeurilor;
  • limitarea la minimum a depozitării deșeurilor.

V. Îmbunătățirea coerenței politicilor și a guvernanței, a comunicării și a colaborării dintre autoritățile locale, regionale și naționale.

Strategia oferă și o imagine de ansamblu asupra a 14 sectoare economice din România din punct de vedere macroeconomic și o primă evaluare a sectoarelor din punct de vedere al potențialului lor de circularitate.

Rezultatele evaluării sectoriale vor servi drept bază pentru elaborarea ulterioară a Planului de acțiune, care va prezenta detaliat obiective specifice și recomandări de politici, precum și acțiuni concrete pentru sectoarele prioritare care trebuie implementate pentru a spori circularitatea în economia românească.

Pe baza analizei preliminare, sectoarele cu cel mai mare potențial de economie circulară sunt:

  1. agricultură și silvicultură
  2. industria constructoare de mașini
  3. construcții
  4. bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile
  5. ambalaje (sticlă, hârtie, materiale plastice etc.)
  6. textile
  7. echipamente electrice și electronice

Aceste sectoare vor fi abordate în detaliu în planul de acțiune, împreună cu deșeurile și apa, ca sectoare orizontale.

tabel snec 2

Sursa foto: Strategia națională privind economia circulară (paginile 27/28) – Tabel sectoare selectate în economia românească

* Fabricarea sticlei și a produselor din sticlă este agregată la Fabricarea altor produse minerale nemetalice, date mai detaliate nu sunt disponibile public.
**Fabricarea materialelor plastice este agregată la Fabricarea produselor din cauciuc și plastic, date mai detaliate nu sunt disponibile public.
Sursa datelor: Eurostat și Statista

La paginile 30-31 din Strategie, găsiți o analiză aprofundată a acestor sectoare inclusiv oportunități/soluții „circulare” care pot fi integrate în aceste sectoare.

Ecoteca a participat la consultări și a transmis unele propuneri care nu au fost incluse în strategie și ar trebui luate în considerare în elaborarea Planului de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC):

  • Recomandăm ca Planul de acțiune care urmează a fi elaborat să ia în considerare ierarhia deșeurilor cu focus pe prevenire în toate sectoarele economice relevante, prin îmbunătățirea politicilor publice și a capacității de raportare și monitorizare a indicatorilor privind deșeurile în sprijinul prevenirii apariției acestora și stimulării viabilității economice a activităților de ecodesign, reparare și reutilizare.
  • Ca și orice alte documente programatice privind eficiența utilizării resurselor, SNEC trebuie să includă direcții strategice concrete, sectoriale, pentru crearea unei piețe viabile pentru materii prime secundare și, tot explicit, stimularea scalării și rentabilizării proiectelor de simbioză industrială.
  • Pentru facilitarea negocierilor privind prioritățile sectoriale, SNEC trebuie să includă o cronologie a transformărilor sistemice vizate (ideal și cu obiective SMART integrate), cum ar fi: Pentru electronice, uzura planificată este un aspect care va fi abordat în noul regulament UE privind deșeurile electronice, care va acoperi prevenirea deșeurilor, iar soluțiile specifice trebuie corelate cu obiectivele SMART și aranjamente instituționale in vigoare; crearea unui sistem logistico-economic-fiscal de reparare și reutilizare; abordarea gestionării măsurabile a deșeurilor electronice acolo unde acestea apar: definirea fluxurilor de date și măsuri de asigurare a acurateței datelor, existența și monitorizarea funcționării punctelor de colectare, campanii pre-definite de conștientizare a cetățenilor, standarde generalizate de colectare, tratare și reciclare; crearea unei piețe secundare de materii prime.
  • În domeniul agriculturii – împreună cu părțile interesate (Ministerul Agriculturii, universitățile de profil, reprezentanți ai industriei, ONG-uri etc) trebuie adaptată „Strategia de la fermă la consumator” în contextul românesc, identificarea direcțiilor de acțiune specifice pentru agricultura durabilă, pentru reducerea degradării solului, crearea de oportunități de piață pentru fermierii locali, adresarea problemelor specifice privind lipsa locurilor de muncă și specializărilor complementare în sector etc.
  • Introducerea sistemului garanție –returnare pentru ambalajele reutilizabile și de unică folosință și pentru toate tipurile de ambalaje care se pretează tehnic administrării în acest sistem (extinderea tipurilor de materiale, decuplarea de clasificarea artificială și dificil de administrat privind produsul conținut, eco-modularea garanției în funcție de reciclabilitatea materialului vizat).
  • În ceea ce privește biodeșeurile este important să fie introduse aspectele relevante din Regulamentul (UE) 2019/1009 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE actualizat în data de 16 iulie 2022. Regulamentul clarifică faptul că digestatul și compostul pot fi plasate ca materiale componente în îngrășăminte, amelioratori de sol și medii de cultură pe piața europeană.
  • În concluzie, precizăm că Strategia și planul de acțiune ar trebui să aibă un calendar pentru atingerea indicatorilor Uniunii Europene privind economia circulară conform obiectivelor și calendarului stabilite în aliniere cel puțin cu:
    • Directiva cadru privind deșeurile 2008/98,
    • Directiva 94/62 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje,
    • Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE),
    • Directiva 2006/66 privind bateriile şi acumulatorii şi deșeurile de baterii şi acumulatori,
    • Directiva 99/31/CE privind depozitele de deșeuri și
    • Directiva 2019/904 privind reducerea ambalajelor de unică folosință.

Puteți consulta strategia aici.

 

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată

Ordinul nr. 1736/2022 – Firmele care introduc în țară deșeuri pentru valorificare vor trebui să se înregistreze și să raporteze în Registrul ROAFM

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

 

 

 

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

8d1788c7 bdce 471c b712 72e7c33f5640

Sursa foto: Ecoteca

Guvernul a aprobat vineri, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Marți a fost publicată în Monitorul Oficial OUG 125/2022  care modifică și completează OUG 196/2005.

Conform comunicatului transmis de Ministerul Mediului, Administrația Fondului pentru Mediu va implementa două programe de finanțare prevăzute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv Programul „Prima conectare”, prin care va fi asigurată branșarea/racordarea gospodăriilor vulnerabile la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare. De asemenea, AFM îi va reveni gestionarea unor lucrări de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri neconforme, în baza unei Hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ecoteca a realizat un tabel comparativ între OUG 196/2005 și toate modificările și completările din OUG 125/2022, pentru a putea urmări mai ușor modificările. Îl găsiți aici.

Principalele modificări aduse OUG 196/2005

Articolul 9, alin. 1:

  • litera d se modifică: Producătorii vor plăti o contribuție de 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare. Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.

Articolul inițial prevedea ca această contribuție să fie plătită pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje corespunzătoare Anexei  și cantitățile de deșeuri încredințate spre valorificare spre valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare.

Anexa 3 196

OUG 196/2005, Anexa 3

  • la lit. q se menționează că sunt exceptate de la plata ecotaxei (în valoare de 0,15 lei/bucată, aplicată tuturor pungilor de transport) pungile de uz casnic introduse pe piața națională de către operatorii economici, aceștia având obligația să le inscripționeze individual cu sintagma „pungi de uz casnic”; este interzisă comercializarea pungilor de uz casnic ca ambalaje la punctul de vânzare. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
  • v) se modifică astfel: Veniturile Fondului pentru Mediu se constituie din „o contribuţie de 2 lei/kg, datorată de către:
  1. operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite în Anexa 3 şi cantităţile efectiv valorificate, în limita garanției prevăzute la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje:

(L249/2015 Art 16 lit e) să constituie o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din OUG 196/2005(…)

  1. persoane juridice legal constituite, autorizate de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei pentru preluarea responsabilității pentru gestionarea deșeurilor de anvelope uzate, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obiectivelor anuale de gestionare a deșeurilor de anvelope uzate, şi cantităţile efectiv gestionate. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
  • lit v1) o contribuţie de 2 lei/kg datorată de operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y) (nr. OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri ), pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate şi cantităţile de deşeuri constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu se abrogă de la 1 ianuarie 2023.

Art. 91 – Administraţia Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează, de la producătorii de echipamente electrice şi electronice, respectiv de la organizaţiile colective, sumele reprezentând garanţia constituită conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice se abrogă.

Articolul 10

  • (21) Garanţia prevăzută la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje (n.r. două milioane lei),  se execută de către Administraţia Fondului pentru Mediu ca urmare a neachitării la scadenţă de către debitori a obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) se abrogă.
  • (22) Contribuţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) şi y) ) (nr. pentru OIREP-urile de ambalaje și anvelope și OTR-urile de DEEE-uri) nu se datorează pentru cantităţile de deşeuri pentru care au fost stabilite obligaţii de plată în baza prevederilor art. 9 alin. (1) lit. v1) se abrogă de la 1 ianuarie 2023
  • este adăugat alin. (23) – „În cazul în care AFM constată ca nefiind colectate/valorificate/reciclate cantitățile de deseuri pe care persoanele juridice prevăzute la art. 9 alin. (1) lit.v) și y) ) (nr. OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri) le-au contractat, acestea nu sunt luate în considerare la îndeplinirea obiectivelor.”
  • alin (35) Operatorii economici prevăzuţi la art. 9 alin. (1) lit. v1) (n.r. operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y)- . OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri) sunt obligaţi să declare semestrial, până la data de 25 a lunii următoare semestrului de raportare, cantităţile de deşeuri de ambalaje, DEEE, baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y) se abrogă de la 1 ianuarie 2023
  • alin (9) se modifică: Aplicaţia informatică SIATD se utilizează de către OIREP-urile de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri, de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru aceste OIREP-uri și OTR-uri, precum și de către persoanele juridice ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/raportare sunt finanţate de către aceste OIREP-uri și OTR-uri

După alineatul 9 sunt adăugate articolele 10), 11), 12), 13):

(10) Persoanele juridice prevăzute alin. (9)  trebuie să respecte termenele prevăzute în Instrucţiunile de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori portabili în sistemul răspunderii extinse a producătorului, aprobate prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(11) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, aplicația informatică SIATD se utilizează de către OTR-urile de anvelope,  DEEE-uri și baterii și acumulatori.

Legiuitorul nu a menționat însă că această obligație se aplică și OIREP-urilor de ambalaje tot începând cu data de 1 ianuarie 2023 deși mai jos la articolul 12, alin. 8 se stipulează clar că începând cu data de 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.”

(12) Începând cu 1 ianuarie 2024, aplicaţia informatică SIATD se utilizează de către persoanele juridice care gestionează deşeuri municipale. Instrucțiunile de utilizare a aplicației informatice SIATD de către persoanele juridice care gestionează deşeuri municipale se aprobă prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la inițiativa Administrației Fondului pentru Mediu,  în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(13) Aplicaţia informatică SIATD se utilizează și de către operatorii economici care transferă transfrontalier deșeuri în vederea valorificării în România.

La articolul 11, alin. (21) se adaugă mențiunea că „Persoanele juridice vor declara trimestrial numărul de pungi de transport, fiecare material component al acestora, precum și grosimea peretelui respectivelor pungi.

La articolul 12 sunt adăugate următoarele alineate:

(8) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.

(9) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cantitățile de deșeuri de anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori portabili care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.

ANEXA nr. 5: Contribuţia pentru echipamentele electrice şi electronice se modifică astfel:

Categoria de echipamente electrice şi electronice (conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare) Contribuţie

(lei/kg)

categoriile 1-2, 4-6 din anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare 4
categoria 3 din anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare 8

*intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023

 

După articolul 12 se introduce un nou capitol, capitolul III1: Garanții, cuprinzând articolele 121123, cu următorul cuprins:

Articolul 121:

(1) Administrația Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează de la producătorii de echipamente electrice și electronice, respectiv de la organizațiile colective sumele încasate din executarea garanției constituite potrivit prevederilor art. 29 și 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, cu modificările și completările ulterioare.

N.R. – OUG 5/2015 Art. 29.

(1) Pentru evitarea unor situaţii în care costurile de gestionare a DEEE provenite de la produse orfane să fie suportate de populaţie sau de producătorii care rămân în activitate, fiecare producător trebuie să asigure o garanţie la introducerea unui EEE pe piaţă, care să demonstreze că va fi finanţată gestionarea tuturor DEEE provenite de la EEE respective, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Garanţia finanţării operaţiunilor prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2) pentru producătorii de EEE constă în:

  1. a)scrisoare de garanţie bancară sau poliţă de asigurare de garanţie pentru reciclare la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, denumită în continuare AFM, pentru perioada de garantare, a cărei valoare reprezintă costurile finanţării operaţiunilor prevăzute la alin. (1) pentru EEE introduse pe piaţa naţională, corectate cu dobânda ROBOR la an; sau
  2. b)aderarea la una dintre organizaţiile colective care acţionează în numele producătorilor, autorizate potrivit art. 25  (7).

N.R. – OUG 5/2015 Art. 29. Art. 30.

(1) Fiecare organizaţie colectivă care acţionează în numele producătorilor, autorizată conform art. 25 alin. (7), este obligată să constituie o garanţie de finanţare a operaţiunilor prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2), pentru DEEE provenite de la produsele aflate încă în perioada de garantare introduse pe piaţa naţională de către producătorii care au aderat la organizaţia colectivă şi care au încetat activitatea.

(2) Garanţia prevăzută la alin. (1) se constituie anual, până la data de 31 martie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau poliţe de asigurare de garanţie pentru reciclare la valoarea corespunzătoare sumelor plătite pentru EEE în cauză de către operatorii economici respectivi către organizaţia colectivă, corectate cu dobânda ROBOR la an la dispoziţia AFM.

(3) Beneficiarul garanţiei prevăzute la alin. (1) este AFM, în condiţiile legii, în caz de încetare a activităţii organizaţiei colective.

(2) Administrația Fondului verifică corectitudinea datelor raportate de către producători și organizații colective, precum și modul de calcul și de constituire a garanției prevăzute la alin. (1).

(3) Metodologia de constituire și gestionare a garanției financiare pentru producătorii de echipamente electrice și electronice și pentru organizațiile colective, precum și cu privire la utilizarea acesteia de către Administrația Fondului se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.

(4) Administrația Fondului execută garanția financiară constituită de către producătorul individual, după cum urmează:

  1. a) în cazul în care producătorul își încetează activitatea înainte de terminarea perioadei de garantare, pentru produsele introduse pe piața națională și rămase negestionate, pentru care a constituit garanția;
  2. b) în cazul în care producătorul, la sfârșitul perioadei de garantare, nu își îndeplinește obligația de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor provenite de la echipamentele electrice și electronice introduse pe piața națională, pentru care a constituit garanția și care au rămas negestionate;
  3. c) în cazul neîndeplinirii obligațiilor de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, pentru echipamentele electrice și electronice pentru care producătorul nu și-a îndeplinit obligațiile.

(5) Administrația Fondului execută garanția financiară constituită potrivit alin. (1) de către organizația colectivă în cazul în care:

  1. a) organizația colectivă urmează să își înceteze activitatea;
  2. b) se solicită intrarea într-o procedură de insolvență sau lichidare a organizației colective;
  3. c) organizației colective i se anulează licența de operare;
  4. d) organizația colectivă nu își îndeplinește obligațiile de finanțare a gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

(…)

(8) Administrația Fondului pentru Mediu autorizează utilizarea sumelor încasate ca urmare a executării garanțiilor financiare, pentru finanțarea proiectelor de colectare, transport, tratare, reciclare, valorificare și eliminare în condiții de protecție a mediului a deșeurilor de echipamente electrice și electronice provenite de la gospodăriile particulare.

(9) Sumele provenite din executarea garanției potrivit alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu

Articolul 122

(1) Garanția prevăzută la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015, cu modificările și completările ulterioare, se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina operatorilor economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) și nu au fost stinse din garanția prevăzută la alin. (2).

În cazul în care obligația de plată depășește garanția, contribuția rămasă va fi datorată de către operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. d) (n.r. producători de ambalaje) care au încheiat contract cu organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului pentru care au fost stabilite obligații de plată, în baza deciziei de impunere emise de Administrația Fondului.

(L249/2015 Art 16 alin. 8 lit e) să constituie o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din OUG 196/2005(…)

(2) Operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj și raportează deșeuri pentru contribuabilii prevăzuți la lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) constituie o garanție în cuantum de 500.000 lei în favoarea Administrației Fondului, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară, valabilă pentru întreaga perioadă în care raportează deșeuri, cu scopul garantării obligațiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

(3) Garanția se actualizează începând cu anul următor cu un procent de 15% din valoarea serviciului prestat anul anterior către organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului.

(4) Garanția prevăzută la alin. (2) se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina contribuabililor prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) din culpa operatorilor economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj.

(5) În cazul în care operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj nu constituie garanția prevăzută la alin. (2), nu pot accesa sistemul SIATD și nu pot raporta cantități de deșeuri pentru operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje).

(6) Metodologia de constituire, gestionare și executare a garanțiilor financiare prevăzute la art. 122 alin. (1) și (2) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.

(7) Sumele provenite din executarea garanției potrivit alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.

Articolul 123

(1) Administrația Fondului gestionează garanția financiară de mediu constituită, potrivit prevederilor art. 13 și ale art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, de către proprietarii sau administratorii depozitelor.

OUG 2/2021 – Art. 13

(1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.

(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

OUG 2/2021 – Art. 40.  Pentru depozitele existente:

  1. a)garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cote-părţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului;

(2) Sumele reprezentând garanția prevăzută la alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.

(3) Valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului se va actualiza anual.

(4) Administrația Fondului verifică corectitudinea modului de calcul și de constituire a garanției prevăzute la alin. (1).

(5) Metodologia de constituire, gestionare și utilizare a garanției financiare de mediu prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.

(6) Administrația Fondului execută garanția financiară de mediu sau fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului, constituite de către proprietarii sau administratorii depozitelor după cum urmează:

  1. a) garanția financiară de mediu, în cazul în care se constată neconformități privind cerințele de protecție a mediului și a sănătății populației și/sau cele din autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu și acestea nu sunt remediate de către operator/titular sau administratorul depozitului;
  2. b) fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere, în cazul în care, la finalul perioadei de operare a depozitului, nu sunt realizate lucrările de închidere sau cele referitoare la monitorizarea postînchidere, conform proiectului tehnic de închidere a depozitului;
  3. c) în cazul în care proprietarii sau administratorii depozitelor intră în procedura de faliment sau reorganizare judiciară.

(7) Sumele încasate de Administrația Fondului ca urmare a executării garanțiilor financiare de mediu rămân la dispoziția Administrației Fondului, iar după perioada de monitorizare post- închidere se utilizează pentru finanțarea proiectelor privind gestionarea deșeurilor.

(8) Verificarea valorii fondului pentru închiderea și monitorizarea postînchidere se va efectua în baza devizelor generale privind cheltuielile necesare realizării lucrărilor de închidere și pentru monitorizarea postînchidere a depozitului

Puteti consulta OUG 196/2005 cu noile modificări aici.

 

 

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Ordinul nr. 1736/2022 – Firmele care introduc în țară deșeuri pentru valorificare vor trebui să se înregistreze și să raporteze în Registrul ROAFM

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

 

Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?

1 2

Sursa foto: AHK Romania – Donald McCalman, Directorul Sistemului de Garanție-Returnare din Scoția

Prezent în cadrul „Econet meetings – oportunitățile și provocările implementării sistemului garanție-returnare în România” din data de 6 iulie 2022, un eveniment organizat de Higgins și Camera de Comerț Româno-Germană – AHK Romania în cadrul Hotspot Workhub,

Donald McCalman, Directorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) din Scoția a prezentat pașii de pregătire a SGR și a anunțat că Scoția va demara sistemul în august 2023.

În 2008, parlamentul britanic adopta Climate Change Act un document ambițios care impunea măsuri pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.

Una dintre măsurile incluse în document era introducerea sistemului garanție-returnare.

În mai 2015 a fost demarat un studiu de fezabilitate privind implementarea SGR, urmat de anunțul oficial al guvernului scoțian din septembrie 2017 potrivit căruia Scoția va implementa SGR.

Etapele pregătirii SGR în Scoția

  • Iunie 2018 – au fost demarate procedurile de fezabilitate și design ale SGR
  • Aprilie 2019 – a fost stabilit un grup consultativ de implementare care conținea reprezentanți ai producătorilor și tuturor categoriilor de comercianți (mici, mijlocii și mari, cu ridicata, cu amănuntul)
  • Mai 2019 – a fost anunțat tipul de model SGR ales
  • Mai 2020 – regulamentele privind implementarea SGR au fost adoptate în Parlament; în aceeași perioadă a fost stabilit un grup de lucru al producătorilor. La această dată sistemul era prevăzut să fie demarat în iulie 2022
  • Ianuarie 2021 a fost stabilită societatea „Circularity Scotland” care a fost selectată ca administrator ar sistemului în martie 2021
  • Decembrie 2021 – o parte din reglementări au fost amendate în Parlament și s-a stabilit că sistemul va fi demarat în august 2023

Administratorul SGR în Scoția

Administratorul SGR în Scoția (Circularity Scotland) cuprinde: producători, comercianți cu amănuntul, angrosiști și asociații comerciale

  • Producători >90% produse, comercianți cu amănuntul 85- 90% produse
  • Calitatea de membru este atribuită în funcție de volumul de produse produse/vândute și numărul de puncte de returnare operate
  • Asociațiile comerciale se asigură că vocea companiilor mai mici este auzită
  • Consiliu (cu experiență în ceea ce privește producătorii, ospitalitate, retail, livrare) și echipă executivă
  • Companie privată nonprofit operată FĂRĂ implicarea statului

Cum va arăta sistemul proiectat să deservească o populație de aproximativ 5,5 mil locuitori

  • 2,85 miliarde de ambalaje de sticlă, metal, plastic de 50 ml până la 3l estimate
  • 35 000 de puncte de returnare – nu există o scutire determinată de dimensiune, dar poate se aplica pentru scutiri pe baza proximității sau sănătății/siguranței
  • Retailerii online trebuie să colecteze containerele goale de la domiciliu – se estimează că 10% din vânzări sunt online
  • Geografie – de la magazine mici de pe o insulă la supermagazine care vând 100.000 produse pe săptămână
  • 4.500 de producători vizați – 10 000 -15 000 unități de stocare (SKUs)
  • Guvern descentralizat – nu poate aplica modificări etichetei
  • Probabil cel mai complex DRS din lume …

Logistica si procesare

  • Colectări zilnice, săptămânale, două săptămâni și la cerere pentru până la 35.000 de locații pe continent și pe insule
  • 500 – 4.000 RVM-uri
  • Peste 10 000 de organizații în sectorul ospitalității – se verifică metode eficiente de de ridicare a sticlei în vrac
  • Este o rețea complexă de puncte de returnare – sistemul va fi proiecat pentru a eficientiza cât mai bine capacitatea punctelor de  punctul de întoarcere și capacitatea/volumul, de unde nevoia de date flexibile
  • 8 centre de încărcare și 3 centre de numărare
  • Preluare online – trebuie stabilit cu retailerii, dar proiectarea serviciului este complexă
  • Vânzarea de materiale înapoi în economia circulară a băuturilor, cu drept de prim refuz pentru producători

Dezvoltarea sistemului și implementare

Achiziții – cerințe

  • Un partener cu cunoștințe despre DRS
  • Nu pornind de la zero, având o platformă/arhitectură deja dezvoltată pentru DRS

Procesul de selecție

  • Au selectat Reverse Logistics Group ca partener IT
  • RLG avea deja în funcțiune un sistem modular cuprinzător, cu capacitatea de a dezvolta noi funcții și oferă performanța și securitatea necesare

Implementarea

  • Echipa de utilizatori și analiști Circularity Scotland, echipa de proiectare și construcție RLG, comună
  • Întâlniri regulate, ateliere – platformă comună de management de proiect

De reținut: diferențe în proiectarea sistemului în Scoția comparativ cu proiectarea sistemului în România

  • Administratorul SGR în Scoția este o companie privată nonprofit operată FĂRĂ implicarea statului; în cazul nostru, tocmai implicarea statului în acționariatul administratorului este cauza principală pentru tergirversarea sistemului de luni bune
  • Administratorul SGR în Scoția cuprinde: producători, comercianți cu amănuntul, angrosiști și asociații comerciale. Asociațiile comerciale se asigură că vocea companiilor mai mici este auzită

Feliciu Paraschiv – vicepresedinte, Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), organizație care nu a fost inclusă în societatea RetuRO a declarat în cadrul conferinței menționate la începutul articolului:

„Din aproximativ 88 000 de comercianți, 40 000 vor fi obligați să intre în SGR iar foarte mulți se vor alătura voluntar, (…) în principiu, estimăm că aproximativ 70 000 de comercianți vor fi angrenați în sistem.”

Cca 70 000 de comercianți aflați pe teritoriul național nu sunt reprezentați în cadrul societății RetuRO …

  • Retailerii online trebuie să colecteze containerele goale de la domiciliu – se estimează că 10% din vânzări sunt online – în cazul nostru legea stipulează că magazinele online nu vor fi nevoite să colecteze ambalajele SGR

Sistemul DRS din Scoția va fi printre cele mai complexe din lume atunci când va fi implementat și considerăm că ar trebui să reprezinte un punct de referință în ceea ce privește pregătirea implementării SGR în România, mai ales în ceea ce privește componenta logistică a implementării sistemului.

Mai multe informații despre sistem găsiți aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

 

 

 

Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

af776886 0318 4786 9b95 762a4a62b99c

Sursa foto: Ecoteca

De doi ani așteptăm normele tehnice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor periculoase necompostabile.

Între timp Uniunea Europeană se mișcă mult mai repede, adoptă și revizuiește regulamente peste regulamente care sunt complet ignorate în țara noastră.

La data de 16 iulie a fost revizuit Regulamentul UE 2019/1009 al Parlamentului și consiliului European de stabilire a normelor privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante UE.

Acest regulament modifică:

  • Regulamentul CE 1069/2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
  • Regulamentul CE 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE (privind interzicerea introducerii pe piață ș i a folosirii produselor fitosanitare care conțin anumite substanțe active) și 91/414/CEE ale Consiliului (privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar)
  • Și abrogă Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 privind îngrășămintele care reglementa doar îngrășămintele minerale și nu era aplicabil pentru îngrășămintele recuperate din fluxurile deșeuri.

În cadrul acestui regulament sunt definite criterii armonizate privind „încetarea statutului de deșeu” pentru compost și digestat din deșeurile biologice colectate separat. Acum, compostul și digestatul pot fi plasate ca materiale componente în îngrășăminte marcate CE, amelioratori de sol și medii de cultură pe piața europeană.

Noile modificări  impun utilizarea în siguranță a subproduselor și a materialelor de înaltă puritate ca materiale componente în produsele fertilizante din UE și creează noi oportunități de recuperare a nutrienților din diverse fluxuri de deșeuri.

Materialele de înaltă puritate în cauză sunt sărurile de amoniu, sărurile de sulfat, sărurile de fosfat, sulful elementar, carbonatul de calciu și oxidul de calciu. Sărurile de amoniu ar putea fi recuperate din gazele reziduale din gunoi de grajd, de exemplu, și pot înlocui îngrășămintele convenționale cu azot. În mod similar, sărurile fosfatice pot fi recuperate și pot oferi o alternativă la îngrășămintele fosfatice.

Toate materialele au o cerere semnificativă pe piață și și-au dovedit valoarea agronomică ridicată pe parcursul unei lungi istorii de utilizare în domeniu.

Noile reguli stabilesc cerințe de siguranță, cum ar fi valori limită pentru metalele grele crom și vanadiu, pentru a se asigura că astfel de materiale nu vor pune în pericol sănătatea noastră sau mediul.

Noile reglementări se bazează pe evaluările științifice ale Centrului Comun de Cercetare (JRC-Joint Research Center) al Comisiei. Acestea se află sub controlul Parlamentului European și al Consiliului.

Regulamentul revizuit conține printre altele:

  • Obligațiile operatorilor economici (producători, importatori, distribuitori)
  • Cerințe tehnice privind produsele fertilizante
  • Cerințe tehnice privind categoriile de materiale componente (ex. compost, digestat, subproduse ale industriei alimentare etc.)
  • Cerințe privind etichetarea produselor fertilizante
  • Proceduri de evaluare a conformității

Avantajele noilor reglementări

Beneficiile noilor reglementări sunt bine punctate de reprezentanții proiectului Nutriman –Rețeaua de management și recuperare a nutrienților – un proiect european care identifică și promovează tehnologiile, produsele, aplicațiile și practicile din sectorul îngrășămintelor biologice recuperate în interesul și beneficiul practicienilor din agricultură.

  • Deschiderea pieței unice a UE pentru îngrășămintele organice – facilitarea vânzării de îngrășăminte organice și recuperate la standarde de calitate armonizate pentru toate tipurile de material fertilizant care pot fi comercializate în Uniunea Europeană.
  • Creșterea utilizării îngrășămintelor organice și obținute din biodeșeuri.
  • Promovează utilizarea sporită a materialelor reciclate pentru producerea îngrășămintelor, contribuind astfel la dezvoltarea economiei circulare, reducând în același timp dependența de nutrienții importați.
  • Noul regulament ofereră reguli mai stricte privind cerințele de siguranță, calitate și etichetare pentru toate îngrășămintele care urmează să fie comercializate liber în UE. Producătorii vor trebui să demonstreze că produsele lor îndeplinesc aceste cerințe înainte de a aplica marcajul CE.
  • Mai multe opțiuni pentru fermieri, riscuri reduse pentru sănătate și mediu
  • Introducerea de noi valori limită pentru contaminanții din îngrășăminte va garanta un nivel ridicat de protecție a solului și va reduce riscurile pentru sănătate și mediu, permițând în același timp producătorilor să își adapteze procesul de producție pentru a se conforma noilor limite.
  • Facilitează accesul pe piață pentru îngrășămintele organice inovatoare
  • Creșterea încrederii consumatorilor prin garantarea siguranței îngrășămintelor în ceea ce privește sănătatea umană și mediul înconjurător (în special în ceea ce privește elementele toxice, contaminanții organici)
  • Armonizarea deplină a pieței UE ar elimina toate costurile legate de recunoașterea reciprocă și/sau divergența normelor naționale, precum și de a asigura un nivel uniform de protecție a sănătății umane și a mediului.

Puteți accesa Regulamentul UE 2019/2009 aici.

 

Puteti citi și:

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

1 4

Sursa foto: Ecoteca – Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

Ieri am fost în vizită la stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban SA, unul dintre colectorii autorizați pentru preluarea deșeurilor municipale din Sectorul 6 și orașul Otopeni.

În cadrul stației de sortare pe lângă deșeurile frecvente (hârtie, plastic de tip PET, metal, sticlă) sunt recuperate și alte categorii de deșeuri care sunt refuzate în general, de unii colectori și reciclatori, fiindcă nu au o valoare economică semnificativă.

Categoriile de deșeuri rezultate în urma sortării deșeurilor municipale:

  1. Hârtie/carton
  2. Plastic de tip PET
  3. Plastic de tip HDPE (de exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
  4. Polistiren (caserole, resturi de polistiren folosite la ambalarea si transportul produselor, resturi de construcții etc.)
  5. Caserole din plastic
  6. Folie color, transparentă și pungi
  7. Lădițe de plastic
  8. Ambalaje de tip tetrapak
  9. Doze de aluminiu
  10. Metal
  11. Sticlă
  12. Deșeuri voluminoase
  13. Deșeuri de construcții
  14. RDF (deșeurile de tip RDF -Refused Derived Fuel sau combustibil derivat – sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment)
  15. Deșeuri vegetale provenite din parcuri și toaletări
  16. Anvelope
  17. Textile
  18. Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE)
  19. Ulei alimentar uzat
  20. Deșeuri reziduale

Dan Ceaușescu, director comercial în cadrul Urban S.A.: „Datorită stației de sortare am reușit să reducem depozitarea la gropile de gunoi cu 37%, 27% din deșeurile sortate sunt trimise la fabricile de reciclare iar 10% din aceste deșeuri ajung la fabricile de ciment unde sunt folosite drept combustibil alternativ.”

2 3

Dan Ceaușescu, Director Comercial Urban SA

Cum funcționează stația de sortare

Deșeurile colectate de la populație din sectorul 6 (sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat,  restul asociațiilor au contracte cu alți operatori) și Otopeni sunt aduse la Stația de sortare de autogunoierele sau mașinile dedicate colectării deșeurilor reciclabile ale Urban, a completat dl. Ceaușescu.

  1. Deșeurile reciclabile și menajere ajunse la stația de sortare sunt cântărite înainte de a intra în stația de sortare (vezi imaginile 1 și 2)
  2. Deșeurile reciclabile sunt depozitate separat de deșeurile menajere pe platforma stației de sortare și sunt introduse în stația de sortare printr-un ciur rotativ care are rolul de a separa obiectele mici (metalice și nu numai) de restul ambalajelor mari (vezi imaginea 3)
  3. Deșeurile mici sunt colectate într-un container aflat sub ciur iar deșeurile mari ajung pe banda de sortare unde sunt sortate manual pe 14 categorii: folie color, folie incoloră,PET incolor, PET albastru, PET verde, hârtie, carton, doze aluminiu, metal, polistiren, caserole PET, PET alb (recipientele de iaurturi), tetrapak, plastic de tip HDPE. Pentru o sortare eficientă există un angajat aflat lângă banda de sortare pentru fiecare tip de material. Acesta are rolul de a prelua materialul de pe banda de sortare și de a-l depozita în containerul corespunzător pentru respectivul material (vezi imaginile 4 și 5). 
  4. La sfârșitul benzii de sortare se află un magnet care are rolul de a prelua deșeurile metalice
  5. Deșeurile reciclabile sunt balotate pe tipuri de material și transportate la fabricile de reciclare (vezi imaginea 6).
  6. Deșeurile nereciclabile provenite din prima bandă de sortare sunt preluate pe a doua bandă de sortare; de aici ajung într-o presă unde sunt transformate în baloți. Aceste deșeuri denumite RDF -Refused Derived Fuel (combustibil derivat) sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment. Aici sunt incinerate pentru a înlocui combustibilul clasic (cărbuni, petrol). Cenușa rezultată în urma incinerării acestor deșeuri este tratată și introdusă în compoziția cimentului (vezi imaginile 7 și 8).

De reținut

  • după sortare, deșeurile reciclabile sunt balotate si transportate către fabricile de reciclare
  • deșeurile de sticlă sunt depozitate separat de restul deșeurilor reciclabile pe platforma stației de sortare pentru a nu se pierde pe benzile de sortare. Ulterior containerele cu deșeuri de sticlă sunt transportate la fabricile de reciclare
  • deșeurile de tip Tetrapak sunt balotate separat de restul deșeurilor de carton fiindcă sunt formate din 3 materiale diferite (plastic, carton și aluminiu) și sunt trimise la fabrica Vrancart pentru reciclare
  • deșeurile de tip RDF sunt transportate către fabricile de ciment pentru co-incinerare
  • deșeurile vegetale provenite din parcuri și toaletări sunt transportate la o stație de tratare
  • deșeurile reziduale care nu mai pot fi reciclate sau incinerate sunt transportate la gropile de gunoi
  • deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
  • deșeurile voluminoase sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației, sunt dezmembrate iar o parte dintre componente (metal și lemn) ajung la reciclare în timp ce resturile textile sunt valorificate energetic în fabricile de ciment

Ce trebuie să facem noi, cetățenii, pentru a facilita procesul de colectare și sortare

  1. În primul rând, să încercăm să reducem deșeurile pentru a nu mai fi nevoie să fie colectate și valorificate. Spre exemplu: să cumpărăm cât mai multe produse de la producători locali (pentru a reduce consumul de combustibil și alte costuri de distribuție) vrac, în săculeți, sacoșe și alte recipiente reutilizabile, să renunțăm la pungi și alte ambalaje de unică folosință, să evităm să aruncăm mâncarea etc. Din fericire, acum au apărut și magazine care vând produse vrac sau în ambalaje  prietenoase cu mediul – fără plastic – ex. Magazin Zero Waste București, Ecoptimist.ro
  2. Dacă avem posibilitatea, să încercăm să colectăm separat resturile vegetale și alimentare și să le predăm pentru a fi transformate în compost (îngrășământ natural). Găsiți câteva locații aici.
  3. Să încercăm să refolosim cât mai mult unele ambalaje și produse (ex. borcane, sticle, caserole) și să le donăm atunci când nu le mai folosim (ex. pe grupuri de donații de tipul „freecycle” – facebook)
  4. Să evităm să folosim ambalajele nereciclabile sau greu de reciclat (de exemplu,  pungile de chipsuri, sticle PET pentru iaurturi, caserolele transparente folosite pentru mezeluri, măsline, carne etc, plicurile de hrană pentru animale etc.)
  5. Să clătim cu apă ambalajele înainte de a le colecta separat – Pentru a preveni risipa de apă ambalajele pot fi clătite în apa rămasă după spălarea veselei
  6. Să nu separăm dopurile de sticlele de plastic atunci când le colectăm. Fiind de dimensiuni mici se pot pierde în procesul de sortare și nu mai ajung să fie reciclate
  7. Să presăm deșeurile pentru a reduce volumul.
  8. Să reparăm produsele (de exemplu, electrocasnice, electronice, hainele). Dacă sunt în stare bună, pot fi donate asociațiilor care sprijină persoanele defavorizate sau pe grupurile de donații de pe facebook.
  9. Să depunem eforturi să colectăm separat deșeurile pe minimum 2 fracții (uscat, umed) sau 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) chiar dacă firma de salubrizare din sectorul nostru/orașul nostru nu oferă acest serviciu (din fericire, sunt multe supermarket-uri care colectează deșeurile reciclabile, există de asemenea și colectori mici, „de cartier” care oferă acest serviciu – îi puteți găsi pe harta reciclării  sau  colectaredeseuri.ro)
  10. Dacă locuiți în sectorul 6 sau Otopeni și nu beneficiați de programul de colectare separată contactați administratorul clădirii și reprezentanții Urban.
830e8072 955a 4ea9 b0f4 f0397698d9d4

1. Deșeurile sunt cântărite la intrarea în stația de sortare

 

24dc0ed4 fec9 40af ab01 4e5c925bd2e5

2. Cu aceste mașini sunt colectate deșeurile reciclabile de la asociațiile de proprietari și firmele care au ales să implementeze sistemul de colectare separată

 

1ae41ee3 a0bb 469a 8449 e75852fc9690 1

3. Ciur rotativ – Stația de sortare Urban SA

 

6

4. Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

 

Container folie

5. Container cu folie transparentă colectată de pe banda de sortare manuală

 

b1ea46f5 b8d6 4a24 86ea c69c54f525d0 1

6. Presă balotare – în imagine baloți de plastic tip PET (sticle) pregătiți pentru a fi transportați la fabricile de reciclare

 

8 2

7. Deșeurile nereciclabile (tip RDF – combustibil derivat) sunt preluate pe a doua bandă de sortare, balotate și transportate către fabricile de ciment pentru a fi incinerate

 

10

8. Deșeuri de tip RDF care urmează să fie balotate și transportate la fabricile de ciment pentru incinerare

 

7f1fbdbf b112 47cd bf66 4ac973d2173a

9. Baloți de plastic de tip HDPE (spre exemplu recipiente de șampoane, detergenți)

 

WhatsApp Image 2022 08 04 at 15.01.54 1

10. Baloți de polistiren

12

 

13

12. Caserole care nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

 

14

13. Baloți de hârtie urcați în tir pentru a fi transportați la o fabrică de reciclare

 

15

14. Baloți din doze de aluminiu

 

16

15. Sticle tip PET de culoare albă folosite pentru lactate – nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

 

17

16. Baloți din lăzi de plastic

 

18

17. Baloți din ambalaje de tip tetrapak

 

20

18. Container cu deșeuri metalice

 

19

19. Deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare

 

Deșeurile voluminoase

Urban S.A. este una dintre puținele firme de salubrizare care sortează și dezmembrează deșeurile voluminoase și reușeste să trimită la reciclare o parte dintre componente.

Vom reveni cu mai multe detalii despre întregul proces în cadrul unui articol dedicat deșeurilor voluminoase.

77cfcad0 fca3 4d24 ab73 f98a0d615778

9e19ae36 d300 4660 bd79 19544bf827b8

23 1

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

01

Sursa foto: captura Ecoteca – exemplu de CAV destinat aglomerărilor urbane oferit de Ministerul Mediului

Conform Ghidurilor de finanțare aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta Managementul Deșeurilor, până la sfârșitul lunii septembrie 2024, vor trebui instalate cel puţin 250 de Centre de colectare cu aport voluntar (CAV), urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie înființate și operaționale, în total 565 de astfel de centre.

Totodată, sunt prevăzute 15 CAV-uri destinate marilor aglomerări urbane definite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) astfel: București (partea de nord) și regiunea afiliată Ilfov, București (partea de sud) și regiunea afiliată Ilfov, Constanța, Galați și Brăila, Iași, Bacău, Craiova, Ploiești, Timișoara, Cluj – Napoca, Sibiu, Brașov, Baia Mare, Târgu- Mureș, Buzău.

1. Centre de colectare cu aport voluntar (CAV) medii și mici

Beneficiarii eligibili pot fi unitățile administrativ–teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), dar și alte asocieri de UAT-uri:

  • Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) (inclusiv subdiviziunile/ sectoarele acestora), organizate la nivel de municipiu, oraș, comună și județ și asocieri ale acestora (ADI);
  • Alte Asocieri de UAT-uri constituite pentru aplicarea la Planul Național de Redresare și Reziliență precum și în scopul dezvoltării, modernizării și completării sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de municipii/orașe/comune care dețin infrastructura necesară prestării serviciului public de gestionare a deșeurilor.

Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru lucrările destinate înființării de centre de colectare cu aport voluntar mici și medii este de 587.860.000 Euro, din care 135.660.000 euro reprezintă alocare financiară suplimentară de 30% din sumele alocate prin PNRR investiției, distribuite astfel:

  • Alocare financiară din PNRR: 452.200.000 Euro
  • Alocare financiară suplimentară, pe lângă finanțarea din PNRR, conform art. 24 alin (1) din Ordonanță de urgență nr. 124/2021: 135.660.000 Euro.
  • Alocare financiară totală: 587.860.000 Euro.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui:

  • Cost de cel mult 778.720 euro/CAV, fără TVA, în conformitate cu devizul general aferent proiectului – tip, anexă la prezentul ghid.

Un beneficiar poate să depună mai multe cereri de finanțare, dar cuantumul total cumulat al finanțării acordat nu poate depăși pragul maxim de 15 milioane de euro per beneficiar.

O cerere de finanțare poate include una până la 5 platforme de tip CAV, în conformitate cu Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD)/Planul Municipal de Gestionare a Deșeurilor pentru București dar și cu numărul comunităților de până la 50.000 de locuitori care compun UAT-ul/ADI-ul, ținând cont de datele INS privind populația după domiciliu la 1 ianuarie 2021.

Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Perioada de implementare a proiectului nu poate depăși data de 30 septembrie 2024. Data estimată de deschidere a apelului de proiecte este octombrie 2022.

Achiziția de containere pentru dotarea centrelor de colectare prin aport voluntar se va realiza centralizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în baza acordului de asociere de autorități contractante.

Categorii de deșeuri care pot fi colectate în cadrul CAV-urilor

Centre de colectare prin aport voluntar vor asigura colectarea separată:

=> a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door”, respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale

=> a fluxurilor speciale de deșeuri

  • deșeuri voluminoase,
  • deșeuri textile,
  • deșeuri din lemn,
  • mobilier,
  • deșeuri din anvelope,
  • deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate,
  • deșeuri periculoase,
  • deșeuri de cadavre animale,
  • deșeuri de grădină,
  • deșeuri din construcții și demolări.

Găsiți un plan privind amenajarea CAV-urilor în Anexa 01 a ghidului. (vezi imaginea de mai jos)

02

Sursa foto – Anexa 01- Plan de situație din Ghidul PNRR

Găsiți ghidul de finanțare pentru înființarea de centre de colectare cu aport voluntar medii și mici aici+ Anexe

cav mic si mediu

Sursa foto: captura Ecoteca – exemple de CAV -uri medii și mici oferite de Ministerul Mediului

 

2. Centre de colectare cu aport voluntar (CAV) destinate aglomerărilor urbane

Un centru integrat tipic de colectare prin aport voluntar destinat aglomerărilor urbane este compus din următoarele elemente:

  • platformă betonată,
  • hală, containere,
  • utilaje,
  • echipamente tehnologice şi funcționale care nu necesită montaj (cu titlu de exemplu: motostivuitor, încărcător frontal, concasor pentru deșeuri din construcții și demolări, utilaj pentru pre-compost, stație de compostare compusă din platformă betonată, tocător, ciur rotativ, întorcător de brazdă instalație însăcuire, etc.),
  • cameră frigorifică pentru cadavre de animale,
  • laborator de analize chimice,
  • cântar acces auto mare-tonaj,
  • spații administrative,
  • utilități.

Beneficiarii eligibili sunt UAT-urile reprezentative pentru cele 15 aglomerări urbane mari definite în Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR (Consiliul Județean, Primăria Reședință de județ, ADI) desemnate prin PNRR și anume:  București (partea de nord) și regiunea afiliată Ilfov, București (partea de sud) și regiunea afiliată Ilfov, Constanța, Galați și Brăila, Iași, Bacău, Craiova, Ploiești, Timișoara, Cluj – Napoca, Sibiu, Brașov, Baia Mare, Târgu Mureș, Buzău.

3

Sursa foto: istockphoto.com – Cele 15 aglomerări urbane mari definite în PNRR unde vor fi înființate CAV-uri mari

Pentru realizarea unei investiții se poate depune o singură cerere de finanțare doar de către unul dintre solicitanții eligibili enumerați.

Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru lucrările destinate înființării de centre de colectare cu aport voluntar mari  este de 108.810.000 Euro, distribuite astfel:

  • Alocare financiară din PNRR: 83.700.000 Euro
  • Alocare financiară suplimentară, pe lângă finanțarea din PNRR, conform art. 24 alin (1) din Ordonanță de urgență nr. 124/2021: 25.110.000 Euro.
  • Alocare financiară totală: 108.810.000 Euro.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui:

  • Cost de cel mult 5.580.000 euro/CAV, fără TVA.

Un beneficiar poate să depună mai multe cereri de finanțare, dar cuantumul total cumulat al finanțării acordat pentru CAV-uri mici, medii și mari nu poate depăși pragul maxim de 15 milioane de euro per beneficiar.

Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Perioada de implementare a proiectului nu trebuie să depășească data de 30 decembrie 2024.

Găsiți ghidul de finanțare pentru înființarea de centre de colectare cu aport voluntar mari aici + Anexe.

3. Exemplu de bună practică – Centrul Municipal de Colectare Iași

Există la nivel național foarte multe sisteme și platforme care au specificații tehnice similare cu cele ale CAV și care pot servi drept model pentru UAT-urile care vor să implementeze CAV.

Un astfel de exemplu este Centrul Municipal de Colectare din Iași, înființat în 2016 de Organizația Ecotic în parteneriat cu Primăria Iași.

CMC Iași este unul dintre puținele centre existente la nivel național unde pot fi colectate 11 categorii de deșeuri:

  1. Mobilier, obiecte de decor
  2. Echipamente electronice
  3. Baterii și Acumulatori
  4. Îmbrăcăminte, încălțăminte
  5. Ambalaje de hârtie, carton
  6. Ambalaje din material plastic (exceptie polistiren, PVC),
  7. Ambalaje de sticlă
  8. Ambalaje metalice, inclusiv ambalaje contaminate
  9. Cărți, papetărie
  10. Deșeuri de construcții si demolări
  11. Deșeuri vegetale

Totodată, centrul are o zonă destinată și bunurilor reutilizabile care sunt verificate înainte de a fi refolosite.

Centru de colectare iasi 1

Sursa foto: Ecotic – CMC Iași

Centru de colectare iasi 2

Sursa foto: Ecotic – CMC Iași

CMCI 3

Sursa foto: Ecotic – CMC Iași

Mai multe informații despre Centrul Municipal de Colectare Iași găsiți aici.

 

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

 

Fundația Ellen MacArthur: Pentru a reduce emisiile de CO2, industria materiilor prime trebuie să facă tranziția la economia circulară

materiale

Sursa foto: pexels.com

Fundația Ellen MacArthur, una dintre cele mai importante organizații neguvernamentale promotoare ale economiei circulare (cu sediul central în UK) a publicat pe platforma medium.com un articol complex despre relația strânsă dintre reducerea emisiilor de CO2 și tranziția la economia circulară.

Fundația avertizează că tranziția la energia regenerabilă va acoperi doar 55% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Pentru a atinge emisiile nete zero până în 2050 și a îndeplini astfel, obiectivul stabilit în Acordul de la Paris din 2015, restul de 45% din emisiile provenite din industrie, agricultură și utilizarea terenurilor trebuie să fie, de asemenea, abordate.

Industria materiilor prime care cuprinde companii producătoare oțel, aluminiu, ciment și produse chimice, este responsabilă pentru o mare parte din aceste emisii rămase și are un rol cheie în asigurarea acestei tranziții.

Câteva date relevante

  • La nivel global, producția de ciment reprezintă 8% din emisiile de CO2
  • În cazul amoniacului fiecare tonă produsă emite 2,6 tone de CO2, iar
  • Pentru oțel raportul este de 1:2
  • În general, industria materiilor prime este responsabilă pentru 27% din emisiile globale de CO2

Soluții

Pentru a reduce aceste emisii, industria materialelor se confruntă cu un număr limitat de opțiuni care pot implica:

  • utilizarea energiei cu emisii scăzute de carbon (cum ar fi energia eoliană, solară)
  • procese de producție cu emisii scăzute de carbon
  • captarea carbonului sau
  • reciclarea materialelor – tehnologii pentru a îmbunătăți colectarea, sortarea și reciclarea deșeurilor
  • construirea de noi „ecosisteme industriale”
  • tehnologiile emergente, cum ar fi platformele digitale, blockchain-ul și contractele inteligente asociate
  • înlocuirea transportului de mărfuri rutier cu cel feroviar
  • politici coerente pentru stimularea economiei circulare

Cu toate acestea, majoritatea acestor soluții nu sunt nici eficiente, nici disponibile la scară largă.

Provocări

Cele mai multe procese de producție cu emisii scăzute de carbon încă nu sunt suficient dezvoltate.

Industriile grele au prosperat de peste un secol folosind procese de fabricație în mare parte neschimbate.

Oțelul a fost fabricat în esență în același mod de mii de ani, folosind carbonul ca reductor chimic. Amoniacul a fost produs de un secol prin procesul Haber-Bosch care emite mai mult CO2 decât orice altă reacție chimică. Deși captarea carbonului din procesele industriale și împiedicarea acestuia să intre în atmosferă este promițătoare, majoritatea tehnologiilor fie nu prezintă suficiente modele de bună practică, fie nu sunt încă disponibile comercial.

Dintre toate opțiunile de decarbonizare, utilizarea materialului reciclat este probabil cea mai ușor disponibilă. Producția de materiale reciclate, prin utilizarea unor procese diferite și consumând mai puțină energie decât producția primară, emite mai puține gaze cu efect de seră. De exemplu, producția de aluminiu reciclat consumă cu 97% mai puțin CO2 decât producția primară.

Pentru a crește calitatea și cantitatea materialelor reciclate, companiile pot folosi o serie de tehnologii pentru a îmbunătăți colectarea, sortarea și reciclarea deșeurilor. De exemplu, spectroscopia de defalcare indusă de laser face posibilă determinarea compoziției pieselor de aluminiu, rapid și fiabil în timpul procesului de sortare. Dar tehnologia nu va fi suficientă. O aprovizionare suficientă cu materiale reciclate va necesita transformări în industria materialelor care implică adoptarea de noi ecosisteme industriale, modele de afaceri și lanțuri de aprovizionare.

Exemple de bune practică

Industriile materiilor prime se aprovizionează de regulă cu materii virgine, din câteva site-uri miniere și de explorare. Trecând la aprovizionarea cu materii reciclate, ele trebuie să lucreze cu un ecosistem industrial mai complex, care implică furnizori de materiale, firme de gestionare a deșeurilor și reciclatori. Uneori, chiar lucrează în parteneriat cu concurenții lor pentru a împărți costurile și eforturile de înființare a unor astfel de sisteme.

În majoritatea țărilor, cutiile de băuturi circulă într-un sistem separat de colectare și retopire, ceea ce duce la pierderi de valoare mult mai mici. În Germania, producătorii de ferestre și uși din aluminiu, companiile de construcții și firmele de demolare sunt toți membri ai asociației A|U|F, care organizează un sistem în circuit închis pentru reciclarea aluminiului folosit la ferestre, uși și fațade.

În Japonia, compania de reciclare Harita Metals, în parteneriat cu Central Japan Railway Company, producătorul de material rulant Hitachi și producătorul de materiale din aluminiu reciclat Sankyo Tateyama, au stabilit un „sistem de reciclare orizontal” pentru a furniza materiale din trenurile scoase din funcțiune pentru a face noi trenuri de mare viteză Shinkansen (glonț).

În industria anvelopelor, doi mari producători, Michelin și Bridgestone, au decis să își unească forțele pentru a construi un nou ecosistem industrial. Astăzi, mai puțin de 1% din tot negrul de fum folosit la nivel global în producția de anvelope noi provine din anvelope reciclate scoase din uz; restul de 99% este produs din substanțe petrochimice virgine. Cu toate acestea, utilizarea negrului de fum reciclat în producția de anvelope noi ar reduce emisiile de CO2 cu până la 85% în comparație cu materialele virgine și ar reduce dependența industriei anvelopelor față de produsele petrochimice. Michelin și Bridgestone încearcă să stabilească o coaliție a unui grup divers de părți interesate, inclusiv producători de anvelope, furnizori de negru de fum, parteneri de piroliză și start-up-uri în tehnologie emergentă, pentru a crește gradul de integrare a negrului de fum recuperat.

Mărcile de îmbrăcăminte, valorificând noi modele de afaceri, cum ar fi revânzarea, închirierea și repararea, creează noi fluxuri de venituri fără să producă haine noi. Dar, spre deosebire de multe alte industrii, industria materialelor textile a evoluat foarte puțin în ultimul secol. Se bazează în continuare pe același model de afaceri, care aprovizionează, transformă și vinde materiale virgine. Cu toate acestea, companiile de materiale ar putea oferi soluții integrate de construcție sau de producție, mai degrabă decât doar materiale, permițându-și astfel să gestioneze mai bine materialele în bucle închise și să păstreze mai mult din valoarea lor.

Producătorul de mașini BMW colectează burghie și burghie vechi de wolfram la fabricile sale din Germania și Austria pentru a le recicla în noi scule de frezat și de găurit. Circularea wolframului într-o buclă închisă în acest fel reduce emisiile de CO2 cu peste 60%.

Firma de materiale de construcții Marubeni ofera clienților săi opțiunea de a închiria în locul cumparării grinzilor și țevilor metalice pentru construcții temporare din oțel. Totodată,  Marubeni Corporation a colaborat cu un start-up de tehnologie blockchain, Circularise, pentru a introduce o platformă de management al trasabilității pentru piețele de produse chimice și materiale plastice.

Compania chimică Safechem vinde serviciul de curățare a pieselor metalice și nu solvenți, pe care îi colectează după ce au fost folosiți.

Unele companii de rafinare a metalelor oferă rafinarea ca un serviciu fabricilor de producție a petrolului. Rafinăriile își trimit catalizatorii uzați la rafinărie care recuperează metalele și le returnează la rafinărie pentru un nou ciclu de produs. Prin utilizarea acestor bucle închise se recuperează peste 90% din metalele prețioase conținute în catalizatori, chiar și în cazurile de cicluri de viață de peste 10 ani.

În prezent, dacă materiile prime sunt adesea expediate cu trenul sau barja către fabrici de ciment, uzine chimice sau oțelării, majoritatea materialelor reciclate sunt transportate cu camionul.

Operatorul de transport feroviar de marfă DB Schenker transportă aproximativ 10 milioane de tone de deșeuri în fiecare an, utilizând rețeaua proprie de vagoane individuale DB Schenker Rail. Operatorul de transport feroviar de marfă CFF Cargo transportă anual până la 100.000 de tone de deșeuri metalice către compania de reciclare Stahl Gerlafingen. Prin trecerea la transportul pe calea ferată, compania a evitat în jur de 4.000 de transporturi cu camioane anual.

Tranziția către o economie circulară va fi mai dificilă pentru industria cimentului, deoarece, spre deosebire de oțel, aluminiu, substanțe chimice și sticlă, acesta nu poate fi reciclat. Cu toate acestea, există câteva alternative interesante. Clinkerul, produs intermediar în producția de ciment și responsabil pentru cantități mari de emisii de CO2 în producția sa, poate fi înlocuit cu cenușă zburătoare, un produs secundar al sectorului energetic, și zgură granulată, un produs secundar al sectorului siderurgic. SmartCrusher bv (start-up cu sediul în Țările de Jos) și Sika (compania chimică elvețiană) au dezvoltat o tehnică de recuperare a nisipului, pietrișului și cimentului din beton, în timp ce Neustark (furnizor de beton gata de amestec) și Projet FastCarb (proiect de cercetare și dezvoltare în colaborare la nivel național francez) au dezvoltat o tehnologie de stocare a CO2 în agregate reciclate.

Analizele arată că 82% din cererea UE de aluminiu, materiale plastice și oțel ar putea fi satisfăcută prin reciclarea acestor materiale. De exemplu, costul real suportat de societate pe parcursul ciclului de viață al plasticului este de cel puțin 10 ori mai mare decât prețul de piață al plasticului.

Timpul este scurt: conform rapoartelor de urmărire ale AIE (Agenția Internațională de Energie), nici sectoarele de fier și oțel, ciment, produse chimice și nici aluminiul nu vor putea să atingă țintele de emisii zero până în 2050.

Puteti citi articolul complet aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

2

Sursa foto: prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings

Acum ceva timp scriam un articol despre riscurile SGR prezentate de Gheorghe Loloiu, Director General Reverse Logistics Group (RLG)România în cadrul Forumului pentru mediu și soluțiile propuse de RLG pentru îmbunătățirea sistemului.

Prezent în cadrul „Econet meetings – oportunitățile și provocările implementării sistemului garanție-returnare în România” din data de 6 iulie 2022, un eveniment organizat de Higgins și Camera de Comerț Româno-GermanăAHK Romania în cadrul Hotspot Workhub, Patrick Wiedemann, CEO Reverse Logistics Group a prezentat câteva dintre provocările implementării SGR în Germania și a oferit soluții concrete pentru reducerea acestor riscuri în România.

RLG face parte din Grupul Reconomy, lider în furnizarea de tehnologie bazată pe servicii centrate pe economia circulară. RLG va dezvolta sistemul IT pentru implementarea SGR în Scoția începând cu 1 ianuarie 2023 (termenul de finalizare a soluției IT este de 18 luni). Scoția va lansa Sistemul de Garanție-Returnare pe 16 august 2023. Acesta va fi primul program de acest fel lansat în Marea Britanie.

În România, RLG (anterior denumită CCR) este prezentă din anul 2008, asigurând servicii complete privind transferul de responsabilitate pentru producătorii de echipamente electrice și electronice, precum și de baterii și acumulatori.

Având în vedere realitatea românească în ceea ce privește pregătirea SGR:

  • Termenul nerealist de demarare a sistemului – 1 octombrie 2022
  • Obligativitatea introducerii codului unic de identificare a ambalajelor incluse de SGR
  • Conform legislației în vigoare, doar retailerii cu spațiu mai mare de 200 mp vor fi obligați să asigure colectarea ambalajelor incluse în sistem SGR
  • Există peste 80.000 de mici comerciați în țară (față de un total de 3.500 supermarketuri)
  • Micile magazine ar trebui integrate în rețeaua de colectare SGR deoarece acoperă 50% din piață
  • Comoditatea consumatorilor impune obligativitatea ca punctele de predare să se afle în proximitate/ să fie ușor accesibile pentru consumatori
pw rlg

Sursa foto: Ecoteca -Patrick Wiedemann – Econet meetings

Principalele provocări ale sistemului vor fi în viziunea dl Wiedemann:

  • Logistica (mai ales în ceea ce privește colectarea manuală)
  • Utilizarea limitată a RVM-urilor în unele zone
  • Costurile ridicate de achiziționare și gestionare a acestora
  • Riscuri ridicate de fraudare a sistemului
1 1

Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings

Soluții oferite de RLG pentru reducerea fraudei în sistemul tradițional cu cod de bare

Utilizarea serviciilor IT de verificare, analiză și raportare oferite de Microsoft:

  • Business Analytics
  • Microsoft Power BI în combinație cu SSRS (SQL Server Reporting Services)
  • Identificarea și abordarea fraudei în timp real datorită capabilităților Azure Analytics Services

Opțiune: SMART SGR pentru a preveni frauda

▪ Codul unic asigură autenticitatea produsului și protecția clienților

▪ Frauda zero (>99%) este posibilă numai cu o verificare în doi factori

(cod individual și marcaj de securitate)

▪ Codurile nu pot fi tipărite și scanate pentru a solicita rambursarea; sunt valabile doar o dată ce sunt înregistrate și puse pe piață

▪ Codarea unică asigură că sticlele pot fi returnate o singură dată

▪ Oferă un nivel de securitate ridicat împotriva unui potențial hacker: Frauda necesită nu numai manipularea datelor, ci și furtul fizic din containere cu un marcaj de securitate valabil.

▪ Depozitul este legat de un articol fizic, nu de o etichetă.

▪ Odată ce este detectată o practică necorespunzătoare, codul poate fi urmărit.

coduri de bare

Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings

Soluții oferite pentru mini-market-uri

Dispozitiv portabil (similar cu dispozitivul de scanare a produselor din supermarket-uri)

  • Scanner de înaltă calitate și bazat pe camere de viteză
  • Nu este necesar un efort semnificativ de dezvoltare
  • Verificarea produsului în timp real (spre deosebire de verificarea bazei de date)
  • Opțional – imprimanta de bonuri/bonoane
  • Posibilitate opțională de a strivi ambalajele după scanare

Aplicație mobilă B2B

  • Adaptat la orice mediu
  • Verificarea produsului în timp real față de baza de date
  • Personalizarea aplicației este necesară
  • Posibilitate opțională de a strivi ambalajele după scanare

Beneficiile pentru mini-market-uri

  • Validare la punctul de întoarcere, nu la centrul de numărare
  • Posibilități de compactare
  • Reducerea costurilor logistice

Altă soluție pentru mini-market-uri: plasarea de RVM-uri (Reverse Vending Machines) simplificate și adaptate la spațiul redus din cadrul acestor magazine.

rvm uri simple

Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

 

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

ecoinsula 4

Sursa foto: Brai – Cata

Despre introducerea sistemului „plătește pentru cât arunci” (pay-as-you-throw – PAYT) se discută de ani buni, a fost recomandat de foarte multe ori de Comisia Europeană pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor în România, a fost introdus prima dată într-o propunere legislativă în 2016, amânat ulterior pentru data data de 1 ianuarie 2019, dar nu mai târziu de data de 30 iunie 2019  (conform Legii nr. 31/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2018), ca până la urmă să fie lăsat în legislație dar fără o dată limită de implementare (conform OG 92/2021 privind regimul deșeurilor).

Care e rezultatul acestor „bulibășeli” legislative? După 6 ani încă nu avem un sistem PAYT unitar, funcțional la nivel național, doar câteva unități administrativ – teritoriale au reușit să implementeze o formă incipientă a acestui sistem.

Forma finală – dar ambiguă – a obligației introducerii sistemului „plătește pentru cât arunci” se găsește în OG 92/2021 privind regimul deșeurilor, articolul 17, alineatul 5, litera h:

„Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii: (…)

  1. h) să implementeze, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instrumentul economic „plăteşte pentru cât arunci”, bazat pe unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(i) volum;

(ii) frecvenţă de colectare;

(iii) greutate;

(iv) saci de colectare personalizaţi;”

În înțelepciunea sa, legiuitorului i se cam amestecă noțiunile prin micro-procesor şi ne este în continuare neclar cum se poate plăti un tarif (sau taxă) diferit în funcție de frecvența de colectare, spre exemplu. Cum spuneam, ambiguitățile sunt subterfugiul literar favorit al făcătorilor de legi în România…

Amintim că aplicarea acestui instrument are drept scop reducerea cantității de deșeuri depozitate și creșterea ratei de reutilizare/reciclare bazându-se pe două principii de fundamentare ale politicii de mediu: „poluatorul plătește” și „responsabilitatea comună“. În mod firesc, sistemul de tarifare diferențiată se aplică în moduri diferite atât în statele membre UE, cât și în alte țări, în funcție de specificul local (tipuri de recipiente, viziunea organizării serviciului, cantitatea și tipurile de deșeuri sau de condițiile tehnico-economice locale), alegeri lăsate de directiva europeană la latitudinea fiecărui stat membru.

Sistemul „plătești pentru cât arunci” prevede astfel introducerea unei taxe (sau tarif, în funcție de modul de colectare) diferențiate fiecărei persoane sau organizații în funcție de cantitatea efectivă de deșeuri pe care o aruncă (şi nu un abonament fix) şi, mai ales, de cât de bine precolectează separat deşeurile proprii.

Măsura poate fi implementată în diverse moduri: fie autoritățile decid să taxeze toată cantitatea de deșeu generată de o persoană/organizație (pentru a încuraja astfel prevenirea și reducerea deșeurilor), fie aleg sa taxeze doar deșeurile nereciclabile, oferind reduceri/scutiri de taxe pentru cantitățile de deșeuri reciclabile colectate separat în vederea reciclării.

Cum pot contribui eco-insulele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PPCA)

Bogdan Constantinescu 300x300 1

Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cătă  Sursa foto: Brai – Cătă

Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cătă  (care a plasat deja în municipiul Brașov 4 astfel de eco-insule) a prezentat modalitatea de implementare a sistemului PPCA încă de acum 2 ani în cadrul Ghidului Soluțiilor Smart City 2020:

„Cea mai bună soluție pentru implementarea PPCA este colectarea separată, pe tip de deșeu, în recipiente de anumite volume, cu o frecvență de colectare variabilă. Acest sistem se realizează prin echiparea containerelor cu cipuri RFID și a mașinilor de colectare cu sistem de identificare a recipientelor. Acest sistem se poate completa cu sacul personalizat, preplătit sau inscripționat cu cod de bare.

Alt sistem recomandat în special pentru zone aglomerate și zone rezidențiale este ECOINSULA. Aceasta este prevăzută cu sistem de identificare a celui care depune deșeurile, un sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor  – care transmit un SMS operatorului în momentul în care sunt pline – și un sistem de monitorizare video a ecoinsulei, precum și un sistem de odorizare interioară, pentru a preveni răspândirea mirosurilor neplăcute.

Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele cinci categorii – hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă, reziduale – se face automatizat, numai în baza unui cititor de coduri QR, care scanează codurile de pe sacii menajeri. Astfel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondați nu este posibil”.

Amintim că prin intermediul celor 3 automate de preluare a ambalajelor de băuturi, cu un principiu de recompensare asemănător celei ale unor eco-insule, plasate în Brașov (numite „PETrică) au fost colectate 1.202.609 de PET-uri, 944.147 de doze de aluminiu și 623.680 de sticle, adică un total de 2.770.436 recipiente într-o perioadă de 10 luni. Deocamdată cele 3 insule nu au fost incluse într-un sistem PAYT, în schimb utilizatorii acestora au fost recompensați cu bilete de autobuz în schimbul colectării corespunzătoare a deșeurilor. De altfel, în această recompensare instantanee constă şi principala diferență între PETrică şi un sistem normal PAYT (care decontează eforturile generatorului de deşeuri prin reduceri la factura lunară).

Principalele operațiuni privind implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” utilizând insulele ecologice – propuse de cei 2 colectori desemnați pentru administrarea deșeurilor în Brașov – Brai-Cata și Eurosalub

A. Amplasarea ecoinsulelor

1. Stabilirea zonei și a platformelor pentru amplasare – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare
2. Amenajarea platformelor – conform cerințelor tehnice – Responsabilitatea UAT
3. Realizarea racordului la sursa de energie (cel mai probabil la iluminatul public) – Responsabilitatea UAT (această măsură este necesară pentru a suplini perioadele când panourile solare plasate pe ecoinsule nu reușesc să alimenteze suficient sistemele pe perioada iernii)
4. Asigurarea unei expuneri la soare a panourilor fotovoltaice, cât mai mare
5. Opțional – cameră de supraveghere video cu înregistrare permanentă

B. Stabilirea necesarului de saci cu coduri QR pentru o anumita perioadă (de ex. 1 luna, 3 luni, 6 luni, 1 an) – Responsabilitatea UAT – pentru modelul bazat pe saci personalizați, nu pe card de acces.

C. Introducerea datelor in sistemul de gestiune al ecoinsulelor, administrarea lor – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare

D. Urmărirea operațiunilor tehnice din sistemul de gestiune, legate de functionarea ecoinsulelor

E. Asigurarea mentenanței ecoinsulelor conform manualului de utilizare, inclusiv asigurarea materialelor consumabile (mentenanță ordinară și extraordinară) – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare

F. Închirierea sau achiziționarea distribuitoarelor de saci de către UAT

G. Relatia cu OIREP-urile, decontarea cheltuielilor – Responsabilitatea UAT Brasov, firmei de salubrizare

H. Cheltuieli legate de enzime pentru evitarea mirosurilor neplăcute – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare

I. Stabilirea modalităților de aplicare a instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” și a valorii tarifului unitar, distribuirea facturilor tipărite sau în varianta electronică. – Responsabilitatea UAT Brasov, firmei de salubrizare.

J. Distribuirea sacilor cu coduri QR si a cardurilor – Responsabilitatea firmei de salubrizare/colectare

K. Materiale de comunicare printate sau în variantă electronică- Responsabilitatea UAT, firma de salubrizare

M. Alte operatiuni necesare- Responsabilitatea UAT

Mai multe detalii tehnice privind ecoinsulele finanțate prin PNRR, găsiți aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

 

Propunere legislativă a Comisiei Europene pentru sisteme alimentare durabile – în dezbatere publică

food farm2fork ring

Sursa foto: Comisia Europeana

Ca parte a strategiei „De la fermă la consumator”, Comisia Europeană a lansat în consultare publică o propunere pentru un cadru legislativ pentru sisteme alimentare durabile (sustainable food system framework –SFSF).

Această inițiativă își propune să facă sistemul alimentar al UE sustenabil și să integreze sustenabilitatea în toate politicile legate de alimentație.

Acesta va stabili principii și obiective generale, împreună cu cerințele și responsabilitățile tuturor actorilor din sistemul alimentar al UE.

Mai precis, acesta va stabili norme privind:

  • etichetarea durabilă a produselor alimentare
  • criterii minime pentru achizițiile publice durabile de alimente
  • guvernanță și monitorizare.

Consultarea se desfășoară până pe data de 21 iulie și urmărește să primească contribuții din partea cetățenilor și a unei game largi de stakeholderi publici și privați din UE și țări terțe.

Chestionarul este accesibil în toate limbile oficiale ale UE. Sunt prevăzute, de asemenea, activități de consultare suplimentare, inclusiv sondaje specifice și ateliere de lucru cu experți, consultarea grupurilor de experți/sectoriale relevante ale părților interesate și statelor membre și consultări specifice cu alte instituții ale UE.

Puteți accesa propunerea legislativă aici.

Puteți accesa chestionarul aici.

Strategia „Farm to Fork”( „De la fermă la consumator”)

Amintim că Strategia „De la fermă la consumator” publicată în 2020, care se află în centrul Pactului Verde European urmărește să facă sistemele alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul.

Sistemele alimentare nu pot fi rezistente la crize precum pandemia de COVID-19 dacă nu sunt durabile. Trebuie să ne reproiectăm sistemele alimentare care în prezent reprezintă aproape o treime din emisiile globale de GES, consumă cantități mari de resurse naturale, duc la pierderea biodiversității și impacturi negative asupra sănătății (din cauza atât subnutriției, cât și supranutriției) și nu permit rentabilitate economică și mijloace de trai echitabile pentru toți actorii, în special pentru producătorii primari.

Strategia „Farm to Fork” își propune să accelereze tranziția  către un sistem alimentar durabil care ar trebui:

  • să aibă un impact neutru sau pozitiv asupra mediului
  • să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la impactul acestora
  • să contribuie la inversarea pierderii biodiversităţii
  • să asigure securitatea alimentară, nutriția și sănătatea publică, asigurându-se că toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile
  • să mențină accesibilitatea alimentelor, generând în același timp profituri economice mai echitabile, încurajând competitivitatea sectorului de aprovizionare al UE și promovând comerțul echitabil

Principalele obiective ale strategiei pentru 2030

  • Reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor
  • Reducerea cu cel puțin 20% a utilizării îngrășămintelor
  • Reducerea cu 50% a vânzărilor de substanțe antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură
  • Utilizarea a 25% din terenurile agricole pentru agricultura ecologică (organic farming)

Deși agricultura UE este singurul sector agricol major din lume care și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră (cu 20% față de 1990), ea este în continuare responsabilă pentru aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră (din care 70% sunt datorate animalelor). Împreună cu producția, prelucrarea, ambalarea și transportul, sectorul alimentar este unul dintre principalii factori ai schimbărilor climatice.

20191017PHT64524 cl

Sursa foto: Parlamentul European

Strategia stabilește atât inițiative de reglementare, cât și inițiative nereglementare, cu politicile comune agricole și de pescuit ca instrumente cheie pentru a sprijini o tranziție justă.

Făcând un bilanț al învățămintelor din pandemia de COVID-19, Comisia va dezvolta, de asemenea, un plan de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare. UE va sprijini tranziția globală către sisteme agroalimentare durabile prin politicile sale comerciale și instrumentele de cooperare internațională.

Puteti consulta strategia aici.

Risipa alimentară în România

Risipa alimentară reprezintă 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Altfel spus, risipind alimente emitem aproape de două ori mai multe gaze cu efect de seră decât toate mașinile conduse în SUA și Europa.

Statistica realizată de WWF este inclusă și în ultimul raport „Starea Mediului” emis de Agenția Națională de Protecția Mediului (ANPM) pentru anul 2022 (pagina 554).

Din păcate, nici de această dată nu au fost incluse în raport date relevante despre stadiul risipei alimentare în România.

Deși există Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare modificată prin Legea 131/2020 iar în 2019 au fost adoptate și Normele metodologice de aplicare a legii (prin HG 51/2019, modificată prin HG 1025/2020), în continuare stăm prost nu doar la capitolul „raportare și colectare date” privind risipa alimentară, dar și în ceea ce privește măsurile implementate în cadrul industriei pentru a reduce acest fenomen.

În prezent, o nouă propunere de modificare a legii 217/2016 a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere la sfârsitul lunii mai și așteaptă aviz de la Consiliul Concureței.

Principalele modificări aduse de noua propunere

Pe lângă măsurile concrete de prevenire și reducerea a risipei, care erau în mare parte în vechea lege, noua propunere impune ca Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR):

  • să creeze o platformă națională până la data de 1 ianuarie 2025 pentru raportarea datelor privind risipa alimentară de către operatorii economici
  • să publice pe website-ul propriu date relevante anuale cu privire la progresele făcute pentru prevenirea şi diminuarea risipei alimentare
  • atât MADR cât și Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) să realizeze campanii de informare şi conştientizare pentru a preveni şi reduce risipa alimentară, inclusiv în ceea ce priveşte impactul risipei alimentare din punct de vedere social şi al mediului
  • Ministerul Mediului și MADR, în consultare cu ANSVSA, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, să realizeze strategia naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare care trebuie actualizată cu o periodicitate de cel mult cinci ani.

Modificările propuse sunt în principiu binevenite, deși reprezentanții industriei afirmă de ani buni că nu sunt suficiente … o acțiune importantă care trebuie luată în seamă este o mai bună monitorizare a acestui fenomen pentru a se asigura că organizațiile iau măsurile impuse pe întreg ciclul de producție și distribuție.

Din păcate, cu sau fără această propunere adoptată acțiunile industriei pentru reducerea risipei sunt reduse.

Inițiative venite în principal din sectorul nonguvernamental ca Somaro- magazinul social, Food Waste Combat, Banca de Alimente (dezvoltată de Crucea Roșie Română), sau al start-up-urilor (ex.  bonapp.eco) reprezintă exemple de bună practică pentru reducerea risipei alimentare, inițiative care au găsit soluții chiar și atunci când nu era reglementat acest fenomen și ar trebui luate în considerare de fiecare dată când este modificată legea risipei alimentare sau când sunt dezvoltate la nivel național strategii/politici pentru combaterea ei.

Puteți consulta proiectul de lege aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteti citi și:

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

 

 

 

 

Ordinul nr. 1736/2022 – Firmele care introduc în țară deșeuri pentru valorificare vor trebui să se înregistreze și să raporteze în Registrul ROAFM

pexels photo 6462836

Sursa foto: pexels.com

O dată cu Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri publicat în Monitorul Oficial, în data de 28 iunie 2022, a fost publicat și Ordinul nr. 1736/2022 privind aprobarea Procedurii de înregistrare, raportare şi declarare a operatorilor economici care introduc deşeuri în ţară pentru a fi valorificate.

Principala noutate adusă de Ordinul 1736/2022 este înființarea Registrului ROAFM – Registru de înregistrare a deşeurilor introduse în România în scopul valorificării. (art. 1 din Anexa Procedurii de înregistrare)

Art. 4. – (1) Cererea de înregistrare în Registrul ROAFM se transmite în platforma SIATD gestionată de Administraţia Fondului pentru Mediu, după transmiterea şi aprobarea cererii de înrolare în sistemul SIATD conform prevederilor  din Instrucţiunile de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje în sistemul răspunderii extinse a producătorului, aprobate prin Ordinul nr. 1595/2020.

(2) Operatorii economici înrolaţi în platforma SIATD pot adera la Registrul ROAFM prin transmiterea cererii de înregistrare în Registrul ROAFM.

(3) Pentru transmiterea cererii de înregistrare în Registrul ROAFM prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, operatorii economici utilizează platforma SIATD existentă pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, www.afm.ro.

În procedura de înregistrare în cadrul anexelor 1-4 se găsesc toate informațiile necesare pentru înregistrarea în noul registru ROAFM:

  • Anexa Nr. 1 – Cerere de înregistrare în Registrul ROAFM
  • Anexa Nr. 2 – Instrucțiuni de înregistrare în Registrul ROAFM
  • Anexa Nr. 3 – Modelul şi conţinutul Registrului ROAFM
  • Anexa Nr. 4 – Instrucțiuni de raportare şi declarare în Registrul ROAFM

Puteți consulta Ordinul nr. 1736/2022 aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

 

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

useless

Sursa foto: depositphotos.com

 

După proiectul de ordonanță de urgență lansat în dezbatere publică în data de 2 iunie prin care se încearcă în mod abuziv, naționalizarea Sistemului – Garanție Returnare,  în loc să vină cu un update despre stadiul SGR, Ministerul Mediului a publicat în data de 5 iulie un nou proiect de ordonanță despre …„nimic”.

Nici de această dată noua propunere nu aduce clarificările necesare solicitate de industrie de mai bine de jumătate de an, în schimb, se precizează că Ministerul Mediului poate înfiinţa sau poate participa, în numele statului, în cadrul societăţilor cu capital de stat, care au ca obiect de activitate măsuri de implementare a sistemului de garanţie returnare pentru ambalaje nereutilizabile. (art. I)

Altă preocupare a Ministerului – stipularea clară în lege a folosirii veniturilor AFM pentru finanțarea capitalului Ministerului Mediului necesar în SGR

Art. II – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu se modifică astfel:

  1. La articolul 7, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (3) cu următorul cuprins:

2) Veniturile prevăzute la alin. (1) se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor curente şi de capital ale Administraţiei Fondului, potrivit prevederilor legale.

„(3) Prin derogare de la alin. (2), veniturile prevăzute la alin. (1) (n.r. veniturile AFM) se utilizează și pentru participarea statului român reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului la capitalul social al societăților comerciale care activează  în domeniile de activitate în care au atribuții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau Administrația Fondului pentru Mediu.”

Art. III – Participarea statului român la capitalul social al administratorului sistemului garanție-returnare se asigură din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, în numele Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

 

Totodată, în cadrul proiectului de act normativ se reglementează transferul pachetului de acţiuni în cadrul SGR plătit de Administrația Fondului pentru Mediu, reprezentând un număr de 1.250 acţiuni nominative în valoare de 1.000 lei fiecare, transfer ce se face cu titlu gratuit din proprietatea privată a Administrației Fondului pentru Mediu în proprietatea privată a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Art. IV – Transferul pachetului de acţiuni al SGR plătit de Administrația Fondului pentru Mediu, reprezentând un număr de 1.250 acţiuni nominative în valoare de 1.000 lei fiecare, se face cu titlu gratuit din proprietatea privată a Administrației Fondului pentru Mediu în proprietatea privată a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Art. V – Predarea-preluarea pachetului integral de acţiuni prevăzut la art. IV se face  prin protocol încheiat între Administrația Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

Persoanele sau organizaţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Gestionarea Deșeurilor, persoane de contact: Dorin Cosmin Teodoru, Director și Ecaterina Maria Gîldău, consilier – Direcția Gestionarea Deșeurilor, e-mail:  cosmin.teodoru@mmediu.ro și ecaterina.gildau@mmediu.ro.

Pentru mai multe aspecte care necesită clarificări legislative dar nu au fost luate în seamă (din nou!) în noua propunere legislativă poate fi consultat articolul următor.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum