Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

statistica

Sursa foto: A New Look for the Fashion Industry

Acum ceva timp prezentam într-un articol situația deșeurilor textile în România și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea acesteia.

O măsură tot mai des vehiculată este introducerea unei scheme de răspundere extinsă a producătorului – printre altele,  aceasta va stimula îmbunătățirea designului de produs, un factor esențial în creșterea circularității produselor textile și reducerea deșeurilor.

De exemplu, reciclarea fibrelor ar putea fi susținută prin introducerea unei obligații de a include un procent de material reciclat în produsele noi introduse pe piaţă. Taxarea textilelor nereciclabile ar putea, de asemenea, să stimuleze realizarea unor produse mai sustenabile.

Rolul designului în asigurarea tranziției industriei textile la economia circulară este argumentat de designerul Cristina Dan, fondatoarea studioului SOLVE. Aceasta a fondat Solve în 2016 pentru a prezenta alternative durabile și responsabile care respectă principiile economiei circulare. Primul ei proiect, Omdanne, este prima colecție de modă circulară și multifuncțională din lume.

Într-un interviu acordat publicației Intersecting (interviul integral la paginile 152 -159), Cristina punctează foarte bine provocările introducerii principiilor circularității în industria textilă, de la dificultatea reciclării textilelor care nu sunt confecționate dintr-o singur tip de fibră, până la impactul proiectării produsului asupra mediului (până la 80% din impactul unui produs asupra mediului este determinat în faza de proiectare).

cd

Cristina DAN – designer și fondator SOLVE

Cristina Dan:Designul dictează setul de resurse, infrastructură, procese și activități care vor fi angajate pentru fiecare produs. Există o nevoie iminentă de cunoștințe în cadrul organizației privind strategiile de proiectare circulară, mijloace de conectare la sisteme de producție în buclă închisă, modele de afaceri circulare și cadrul operațional circular local. Deși unele procese au început să se dezvolte, sunt într-un ritm dureros de lent.”

Un alt aspect important semnalat de designer este importanța colaborării tuturor stakeholderilor implicați pe întreg lanțul valoric  în vederea asigurării tranziției la economia circulară.

În ultimii doi ani, au fost mult mai vizibile blocajele logistice și întârzierile în producție din cauza întârzierilor în aprovizionare. Lanțurile de aprovizionare circulare, reziliente se bazează pe o strânsă colaborare între părțile interesate. Și în cazul industriei textile, proximitatea stakeholder-ilor, cu alte cuvinte aprovizionarea de la producători locali creşte capacitatea de a forma lanțuri de aprovizionare circulare, sustenabile.

Cristina Dan:Abordarea mea privind tranziția la economia circulară în industria textilă este o nouă paradigmă de design, bazată pe design participativ. Mă descriu ca un designer de modă contextual. În tărâmul designului circular, contextul este totul. Acest lucru înseamnă că, în procesul meu de proiectare, iau în considerare toate părțile interesate. În prezent, se pune foarte mult accent pe schimbarea comportamentului utilizatorului, având în vedere că societatea actuală este „ciuruită” de consumerism. Prin implicarea utilizatorului în proiectarea și/sau procesul de fabricație, creăm un atașament mai mare față de produs, descurajând astfel consumul excesiv.”

Prin proiecte dezvoltate de Solve ca Omdanne, S-bags (genți pe care utilizatorii le pot realiza singuri cu materiale second-hand), Refashion, utilizatorul devine un participant proactiv în procesul de proiectare.”

Împreună cu echipa de la Universitatea din St. Gallen (Elveția) – Chair for Interaction- and Communication-  Solve derulează un proiect care își propune să extindă conceptul Refashion la nivel de industrie.

În esență, Refashion se bazează pe un model de afaceri ce merge pe linia de dezvoltare produs-servicii-sisteme (adică sistem de servitizare a produselor), bazat pe o nouă strategie de proiectare circulară și o nouă abordare a automatizării fabricației. Acesta integrează sprijin pentru designul de produs, lanțul de distribuție, producție, sistem de colectare („take back”) și reciclare/upcycling. Abordarea sprijină companiile care intenționează să închidă „bucla” materială, permițând reutilizarea produselor și componentelor lor în cel mai eficient mod, printr-un proces nou de proiectare și fabricație a produsului bazat pe planificarea automată atât a producției cât și a proceselor de recuperare. Ecodesign sistemic.

„Ne așteptăm la această abordare pentru a crește „servitizarea” produselor – orientarea către servicii în detrimentul produselor în lanțul de aprovizionare – și, astfel, a permite creșterea economiilor circulare scalabile în industria de îmbrăcăminte”, a adăugat designerul.

Puteți afla mai multe informații despre studioul Solve și serviciile oferite de el, aici.

Mai multe argumente privind introducerea schemei de răspundere extinsă a producătorului găsiți în articolul lui Raul Pop, manager programe Ecoteca si cofondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) – aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

 

 

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

1

Sursa foto: pexels.com

În 2016, s-au vândut 480 de miliarde de sticle de plastic. Acum, un milion de sticle de plastic sunt vândute în fiecare minut, iar numărul de sticle vândute anual va crește la 583,3 miliarde în 2021. Acestea sunt constatările cercetărilor efectuate de Euromonitor, un institut care efectuează cercetări de piața internațională.

Impactul apei îmbuteliate asupra resurselor naturale este de 3.500 de ori mai mare decât pentru apa de la robinet, au descoperit oamenii de știință. Cercetarea este prima de acest gen și a examinat impactul apei îmbuteliate în Barcelona, unde devine din ce în ce mai populară în ciuda îmbunătățirilor aduse calității apei de la robinet în ultimii ani.

Sticlele obținute din plastic reciclat conțin mai multe substanțe chimice potențial dăunătoare decât sticlele nou fabricate, au avertizat cercetătorii. Cercetătorii de la Universitatea Brunel din Londra au descoperit 150 de substanțe chimice care s-au scurs în băuturi din sticle de plastic, 18 dintre aceste substanțe chimice găsite în niveluri care depășesc reglementările.

Europa are un obiectiv de colectare de 77% pentru sticlele de plastic până în 2025, conform Directivei privind ambalajele de unică folosință (SUP). Studiul ICIS arată că volumele de colectare a sticlelor PET post-consum au ajuns la 2,2 milioane de tone în 2019, o creștere de 5% față de 2018, care este cea mai mare rată de creștere din câțiva ani.

Cu toate acestea, rata generală de colectare în regiune a crescut cu doar 1 punct procentual, până la 64% în 2019, astfel încât peste o treime din sticlele post-consum rămân necolectate.

Până și Germania, unul dintre statele europene cu un sistem de management al deșeurilor bine dezvoltat care reușește să colecteze 94% din sticlele de plastic de tip PET, reciclează doar 36% din aceste ambalaje.

Soluții simple pentru reducerea deșeurilor de plastic

  • Instalarea de filtre pentru consumul apei de la robinet sau
  • Utilizarea de dozatoare pentru apa potabilă (și înlocuirea sticlelor de plastic de tip PET pentru transportul apei cu ambalaje reutilizabile cu termos, cană reutilizabilă etc)
  • Să nu uităm de utilitatea frigiderelor și congelatoarelor care ne ajută nu doar să reducem consumul de plastic ci și risipa alimentară
  • Utilizarea espressoarelor pentru cafea și refuzul consumului cafelei în paharele de unică folosință – care sunt nereciclabile (din cauza peliculei de plastic care acoperă cartonul)
  • E ideal să încercăm să ne preparăm cafeaua acasă, mai ales când există o gama variată de râșnițe electrice și expressoare prietenoase cu mediul, care nu utilizează capsule din plastic (care se reciclează foarte greu sau deloc). Apoi o putem transporta într-un recipient reutilizabil (spre exemplu, termos din aluminiu).

Dacă nu avem timp să ne preparăm cafeaua acasă, e indicat să evităm cafenelele de tip „shop to go” (care folosesc în general, ambalaje de unică folosință) ci să alegem cafenelele care oferă cafea în căni reutilizabile sau ceramice. (Sau mai bine, să ne luăm cana proprie „to go” la cafenea).

  • Putem încerca să ne facem timp să gătim acasă, să folosim cuptorul, mixerele, blenderele, poate să ne plănuim mesele pentru o întreagă săptămână, duminica.

Cu cât cumpărăm mai multe legume proaspete, vrac, neambalate (în sacii noștri textili), cu atât vom mânca mai sănătos și ne vom simți mai bine. În plus,  gătitul, mecanica tocatului, făcutului de aluat și altele se pot transforma repede într-o meditație, o modalitate de a te relaxa și elimina stresul acumulat peste zi.

Pentru mai multe ponturi, pe parcursul lunii iulie putem încerca provocarea Iulie fără plastic, o inițiativă internațională care ne propune să „ținem o cură” de la plasticul de unică folosință. 

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

transport

Sursa foto: istockphoto.com

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial, în data de 28 iunie 2022.

Ordinul a fost ințial lansat în dezbatere publică în data de 7 aprilie 2022.

Acesta actualizează Hotărârea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri.

HG 788/2007 fost actualizată și pe data de  20 decembrie 2021 prin HG1265/2021, însă nu conținea la vremea respectivă Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri.

Totodată, ministrul Mediului, Barna Tánczos a anunțat ieri în cadrul unei conferințe de presă lansarea primului sistem de trasabilitate a deșeurile transfrontaliere în România, începând cu data de 1 iulie.

„Sistemul de trasabilitate a deșeurilor care intră în funcțiune de mâine, în România, este primul sistem de acest fel din Europa și suntem astfel, pioneri în acest domeniu.

Sistemul este dezvoltat de Administrația Fondului pentru Mediu, în colaborare cu Garda Națională de Mediu și presupune înrolarea tuturor companiilor care dețin capacități de reciclare în acest sistem informatic, corelarea capacității de reciclare cu cantitățile de deșeuri aduse în țară din alte state, anunțarea cu 24 de ore înainte de apariția la graniță a fiecărui transport, recepția în 48 de ore de la trecerea frontierei a cantităților la destinație.

Ulterior, aceste cantități vor fi corelate cu capacitatea de reciclare și transformate în materie primă pentru industrie, indiferent dacă vorbim de feroase, neferoase, plastic, componente de calculatoare sau alte bunuri.

Eu sper ca acest sistem informatic de trasabilitate a deșeurilor din țara noastră să contribuie și la dezvoltarea acelui sistem european, pentru că este un proiect-pilot și cu siguranță, experiența va ajuta foarte mult la nivelul Uniunii Europene”. (…)

„Niciun transport anunţat nu va intra în ţară fără o verificare prealabilă.(…) Orice transport care nu e anunţat cu 24 de ore înainte şi apare la graniţă este trimis înapoi în ţara de origine. Nu e lăsat să intre în ţară”, a adăugat ministrul.

Principalele condiţii privind transferul și importul deşeurilor introduse de Ordinul 1647/2022

  • Importul/Transferul oricăror tipuri sau cantităţi de deşeuri în România se poate realiza numai către instalaţii de valorificare, astfel cum sunt definite în prezentele norme metodologice, exclusiv pentru sine, fără a putea transfera dreptul de proprietate al acestora către alte entităţi, care ar putea de asemenea, să deruleze operaţiuni de valorificare, înainte de a fi derulate operaţiuni de valorificare obligatorii
  • Importul/Transferul deşeurilor de orice natură în România, în scopul eliminării acestora, este interzis.
  • Nerespectarea prevederilor atrage interzicerea trecerii frontierei de stat a României.
  • Amestecul diferitelor tipuri de deşeuri pe timpul transportului este interzis.
  • Descărcarea deşeurilor în alte locuri faţă de destinaţia menţionată în documentele ce însoţesc transportul este interzisă.
  • Transportul/Transferul deşeurilor fără documentele specificate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE)  1.013/2006 privind transferul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, este interzis.
  • Transferul deşeurilor se efectuează numai după ce se certifică faptul că instalaţia de valorificare are capabilităţile tehnice în raport cu tipurile, categoriile, precum şi cantităţile de deşeuri pentru care se planifică un transport
  • Transferul deşeurilor se realizează prin punctele desemnate prin Ordinul nr. 831/49/2022 privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deşeuri şi mărfuri/bunuri second-hand (adoptat la data de 14 mai 2022)
  • Controlul de specialitate pentru transferul deşeurilor organizat în punctele desemnate de trecere a frontierei de stat ale României este obligatoriu şi se efectuează de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), la solicitarea reprezentanţilor Poliţiei de Frontieră Române, care au atribuţii specifice în privinţa controlului general al mijloacelor de transport, în zona de competenţă.

Puteți consulta ordinul 1647/2022 aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

tax 468440 960 720

Sursa foto: pixabay

 

În data de 27 iunie 2022 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul nr. 1642/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 572/2019 pentru depunerea declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Noul ordin va intra în vigoare la data de 1 iulie.

Care sunt cele mai importante modificări

  • La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Declaraţiile privind obligaţiile la Fondul pentru mediu pot fi depuse  se depun prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.”

  • La articolul 1, alineatul (2) se abrogă.

(2) Contribuabilii/Plătitorii la Fondul pentru mediu pot utiliza metoda de depunere a declaraţiilor prevăzute la alin. (1) prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, ca metodă alternativă de depunere a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu. 

Astfel, declarațiile vor putea fi depuse începând cu data de 1 octombrie doar în format electronic.

  • La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Generarea unui cont de acces în aplicaţia informatică care asigură serviciul «Depunere declaraţii online» se realizează în baza solicitării scrise, în format electronic, a reprezentantului legal al persoanei juridice/fizice, depusă prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online», conform anexei nr. 1.

Solicitarea va fi însoţită de un document care atestă calitatea de reprezentant legal a solicitantului.

(2) În urma solicitării prevăzute la alin. (1), Administraţia Fondului pentru Mediu generează un cont de acces şi o parolă pentru fiecare persoană juridică/fizică, pe care le comunică reprezentantului legal. După intrarea în posesie a contului şi a parolei, reprezentantul legal are obligaţia să modifice parola de utilizator.”

  • La articolul 6, alineatul (1) Depunerea electronică a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu în cadrul serviciului „Depunere declaraţii on-line” se poate realiza de către următoarele persoane, denumite în continuare persoane autorizate:
  1. a) reprezentant legal, deţinător al unei semnături electronice calificate;
  2. b) împuternicitul reprezentantului legal, deţinător al unei semnături electronice calificate.

 alineatele (2) – (5)(7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Utilizarea serviciului «Depunere declaraţii online» de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică, în baza unui document care atestă calitatea de reprezentant legal, ataşat la cererea de înrolare prevăzută în anexa nr. 2.

(3) Utilizarea serviciului «Depunere declaraţii online» de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică, în baza unei împuterniciri notariale ataşate la cererea de înrolare prevăzută în anexa nr. 2.

(4) Împuternicirea notarială trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente:

         a) datele de identificare ale contribuabilului/plătitorului, după caz;

         b) datele de identificare ale reprezentantului legal;

        c) datele de identificare ale persoanei fizice care va avea calitatea de împuternicit pentru utilizarea serviciului «Depunere declaraţii              online» pus la dispoziţie de Administraţia Fondului pentru Mediu;

      d) adresa de e-mail la care se vor efectua notificările referitoare la confirmarea declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi comunicarea actelor prevăzute la alin. (5) şi a altor documente ori informări emise de Administraţia Fondului pentru Mediu;

        e) acordul privind primirea de informări prin poşta electronică;

        f) acceptul privind termenii şi condiţiile de utilizare a serviciului «Depunere declaraţii online» pus la dispoziţie de Administraţia Fondului pentru Mediu.

(5) În împuternicirea notarială, reprezentantul legal îşi va exprima acordul în legătură cu opţiunea emiterii, în formă electronică, a actelor administrativ-fiscale, a actelor de executare ori a altor acte de către Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi în legătură cu opţiunea comunicării acestor acte prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă (…)

(7) Cererea de înrolare semnată electronic de către Administraţia Fondului pentru Mediu va fi descărcată, verificată şi semnată cu semnătură electronică calificată de către persoana autorizată. Cererea de înrolare va fi transmisă, în format electronic, către serviciul «Depunere declaraţii online» şi va fi însoţită de documentul care atestă calitatea de reprezentant legal sau de împuternicirea notarială, după caz.

(8) Pentru aprobarea cererii de înrolare, persoana autorizată prevăzută la alin. (1) lit. b) comunică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire ori depune direct la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu împuternicirea notarială, în original.”

 

  • La articolul 8, alineatul (5) se modifică astfel:

(5) Orice modificare a declaraţiilor fiscale se realizează prin depunerea Declaraţiei privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificative, în forma editată pe suport hârtie în format electronic, prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online» (…)

 

  • La articolul 8, după alineatul (5) se introduc noi alineate – cele mai importante informații introduse:

(6) Declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificativă se depune în format electronic, prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online», numai însoţită de documente justificative din care să rezulte corectitudinea datelor înscrise în declaraţia rectificativă. Documentele justificative trebuie semnate cu semnătură electronică calificată de către persoana autorizată (…)

(7)Dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, Administraţia Fondului pentru Mediu aprobă declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificativă şi comunică un mesaj electronic de confirmare la adresele de email indicate în solicitarea de deschidere a contului de acces şi în cererea de înrolare.

 

  • La articolul 11, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

1) În situaţia în care persoanei înrolate îi expiră valabilitatea mandatului acordat sau utilizează un alt certificat calificat pentru semnătură electronică decât cel pentru care a primit aprobare, se reia procedura de înrolare

2) În situaţia în care persoanei înrolate îi expiră valabilitatea certificatului calificat, se va efectua reînnoirea cu certificatul calificat pentru semnătură electronică a cărui valabilitate a fost prelungită, care va fi eliberat de către acelaşi furnizor de servicii de certificare calificată.”

  • La articolul 12, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Prelungirea valabilităţii împuternicirii acordate persoanei înrolate se realizează prin intermediul unei noi împuterniciri notariale la Administraţia Fondului pentru Mediu, care va conţine elementele prevăzute la art. 6 alin. (4) şi (5). Împuternicirea notarială, în original, va fi comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire ori va fi depusă direct la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu, iar forma electronică a acesteia va fi încărcată în serviciul «Depunere declaraţii online».

(3) După reînnoirea certificatului calificat pentru semnătură electronică de către un furnizor de servicii de certificare calificată, persoana înrolată completează «Cererea de reînnoire a certificatului digital» pusă la dispoziţie în cadrul serviciului «Depunere declaraţii online», care va fi semnată cu noul certificat calificat pentru semnătură electronică. Reînnoirea se poate face cel mai devreme în ziua expirării valabilităţii certificatului calificat pentru semnătură electronică şi numai dacă noul certificat a fost emis de acelaşi furnizor de semnături digitale calificate de la care a fost achiziţionat certificatul digital expirat.”

La anexa nr. 2, sintagma „declaraţie notarială” se modifică şi se înlocuieşte cu sintagma „împuternicire notarială”.

Puteți consultaOM 1642/2022 aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

reutilizabil

Sursa foto: Zero Waste Europe

 

În contextul adoptării Planului pentru acțiune circulară (iunie 2020)  unul dintre principalele elemente constitutive ale Pactului verde european, Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (care reglementează introducerea pe piață a ambalajelor, precum și prevenirea și gestionarea deșeurilor de ambalaje) se află în revizuire și va fi adoptată de Comisia Europeană în acest an.

Inițiativa urmărește, de asemenea, angajamentul Strategiei pentru materiale plastice de a asigura faptul că ambalajul de plastic este reutilizabil sau reciclabil într-o manieră viabilă din punct de vedere economic până în 2030,  iar  Pactul Verde european extinde această obligație la toate ambalajele și se angajează să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea și reducerea supraambalajului și a deșeurilor de ambalaje.

Astfel, în revizuirea Directivei pentru ambalaje, Comisia Europeană are în vedere:

  • îmbunătățirea designului ambalajului pentru a promova reutilizarea și reciclarea
  • creșterea conținutului reciclat din ambalaje
  • măsuri pentru reducerea ambalării excesive
  • reducerea deșeurilor de ambalaje.

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor

Atunci când ne referim la ambalaje, pare să existe o confuzie între acțiunile care se referă la reutilizare și la prevenire. În ciuda faptului că ambele contribuie la reducerea generării de deșeuri, din perspectiva elaborării politicilor, acestea ar trebui tratate ca 2 concepte diferite.

Având în vedere revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWD), Zero Waste Europe a lansat la începutul lunii iunie împreună cu mai mulți parteneri documentul Packaging Reuse vs. Packaging Prevention – Understanding which policy measures best apply”.

Această lucrare își propune să clarifice ceea ce ar trebui definit ca „reutilizarea ambalajelor” și ceea ce ar trebui definit ca „prevenirea deșeurilor de ambalaje” și care sunt măsurile de politică care le cuprind pe una și pe cealaltă.

Când folosim termenul de „ambalaj reutilizabil”, conceptul se referă de fapt la două tipuri de procese:

  • acțiunea de a folosi un recipient care este deținut de consumator și care este fie reumplut în magazin sau reumplut acasă. În ambele cazuri, recipientul nu este de fapt un ambalaj, ci un produs și, prin urmare, această acțiune ar trebui să fie considerată ca prevenire a deşeurilor de ambalaje.
  • acțiunea de utilizare a unui recipient care este un activ deținut de producător sau de un terț și/sau de colectare, spălare și reumplere de o terță parte. Acest proces este ceea ce ar trebui considerat ca ambalaj reutilizabil.

Prin urmare, trebuie făcută o diferențiere importantă între: prevenirea deșeurilor de ambalaje și sisteme de ambalare reutilizabile, deoarece măsurile și cerințele care ar trebui să se aplice fiecăruia dintre ele diferă (deși sunt foarte complementare) și această diferență trebuie clarificată în cadrul viitoarei revizuiri a Directivei

Definiția ambalajelor reutilizabile, în viziunea Zero Waste Europe și a partenerilor

Ambalajele reutilizabile sunt ambalaje care sunt concepute pentru a fi reutilizate de mai multe ori în același scop după utilizare și a căror returnare și reutilizare efectivă este posibilă printr-o logistică adecvată și promovată de sisteme de stimulare adecvate, de obicei printr-un sistem depozit”.

De fapt, există câteva aspecte cheie care sunt cruciale pentru a fi încorporate în definiția unui sistem de reutilizare a ambalajului, punctate foarte bine de Zero Waste Europe:

  • Existența infrastructurii și a logisticii inverse pentru preluarea efectivă, curățarea, reumplerea și redistribuirea ambalajelor (operată de producători și/sau de un terț).
  • Un stimulent adecvat pentru returnarea ambalajului (de obicei un depozit, dar poate fi și un sistem în care consumatorul plătește o amendă atunci când ambalajul nu este returnat).
  • O anumită cantitate de rotații minime, care ar trebui să fie cel puțin între 10-15 cicluri.
  • O rată de colectare de cel puțin 90% din ambalaje.

Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină prevenirea deșeurilor de ambalaje

  • O țintă de prevenire a deșeurilor de ambalaje de 50% până în 2030, care să includă ca 30% să fie atinsă prin reutilizare
  • Stabilirea unui plafon pentru ambalajul general de unică folosință introdus pe piață
  • Aplicarea de taxe pe ambalajele de unică folosință
  • Restricționarea utilizării ambalajelor de unică folosință pentru anumite aplicații, cum ar fi la fața locului unde se consumă alimente și băuturi
  • Încurajarea alternativelor de ambalare reîncărcabile care să fie disponibile de către orice restaurant, cafenea sau magazin care vinde alimente sau băuturi de consumat „din mers”
  • Încurajarea sau obligarea comercianților cu amănuntul care vând produse alimentare, băuturi și produse de curățare nepericuloase să accepte consumatorii să-și aducă propriul recipient (recipient spălat corespunzător)
  • Încurajarea comercianților online să ofere clienților posibilitatea de a renunța la livrarea produselor în ambalaj suplimentar (pentru expediere) atunci când ambalajul propriu al produselor este deja potrivit pentru expediere.

Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină reutilizarea ambalajelor

  • Stabilirea unui obiectiv general de reutilizare de 50% până în 2030 pentru toate ambalajele introduse pe piața UE; trimițând astfel un semnal puternic tuturor sectoarelor de piață pentru a demara tranziția
  • Stabilirea țintelor de reutilizare specifice sectorului sau țintelor dedicate pe tip de ambalaj
  • Încurajarea schemelor de depozit-retur (DRS) pentru reumplere/reutilizare dincolo de ambalarea băuturilor
  • Definirea cerințelor esențiale pentru sistemele de tip „pool”(vezi imaginea de mai jos sau citește mai multe informații despre aceste sisteme aici – și furnizarea de linii directoare privind configurarea acestora si functionare.
  • Stabilirea parametrilor generali pentru alinierea standardizării designului ambalajului și returnării – Stimulente de returnare  între mărci și companii într-un mod care să permită partajarea punctelor de colectare a recipientelor, instalații de spălare și logistică, inclusiv un număr minim de cicluri (reutilizări), etichetare, etichete digitale (coduri QR), simboluri de reutilizare, printre alte cerințe privind designul de produs.
pool system

Sursa foto: Zero Waste Europe

Principalele pericole semnalate de Zero Waste Europe și parteneri în gruparea celor 2 concepte -reutilizarea ambalajelor și prevenirea deșeurilor de ambalaje, în cadrul Directivei

  • Lipsa stimulentelor pentru sisteme eficiente de reutilizare a ambalajelor
  • Lipsa sprijinului pentru prevenirea generării deșeurilor
  • Greenwashing/confuzia consumatorilor
  • Magazine care vând produse reutilizabile, cum ar fi pungi de bumbac și pahare de cafea din oțel inoxidabil cu mâncare/băutură/cumpărături: Deși în acest caz, articolele sunt vândute către consumatori și nu sunt oferite gratuit, asta nu înseamnă că vor fi aduse înapoi pentru fiecare cumpărătură și, de asemenea, nu înseamnă că vor fi refolosite acasă. Mulți consumatori care și-au uitat propriile obiecte personale acasă o vor face cumpărând un alt articol reutilizabil sau vor reveni în schimb la ambalajul de unică folosință. Acest lucru nu s-ar întâmpla în cazul sistemelor de reutilizare în care articolele sunt preluate înapoi printr-un sistem adecvat de stimulare. Sistemele de  ambalare reutilizabile fac acest lucru ușor și convenabil pentru participarea consumatorilor.
  • Sisteme de reîncărcare la domiciliu”: în acest caz, companiile etichetează ceva drept „reutilizabil/reîncărcabil”. deoarece consumatorii pot cumpăra un „articol reîncărcat (de exemplu, o sticlă)” pentru a-l reumple acasă. Pachetul de reîncărcare de unică folosință care este apoi cumpărat de la supermarket pentru a reumple containerul deținut de consumatori este încă ambalaj de unică folosință, adesea realizat din materiale  cu reciclabilitate scăzută (vezi imaginea de mai jos).
refill

Sursa foto: pg.de

 

Puteți citi documentul integral elaborat de Zero Waste Europe și partenerii lor, aici.

 

Puteti citi si:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

 

 

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

1 1

Cei 10 indicatori ai economiei circulare – Sursa foto: eurostat

În 2018, după cum a anunțat în planul de acțiune pentru economia circulară din 2015, Comisia Europeană adopta un plan de monitorizare pentru a evalua progresul către o economie circulară și eficacitatea acțiunilor la nivelul UE și nivel național. Cadrul include 10 indicatori care acoperă patru dimensiuni:

  • producție și consum,
  • managementul deșeurilor,
  • materiale secundare și
  • competitivitate și inovație.

În 2020, Comisia a adoptat „Un nou plan de acțiune pentru economia circulară pentru o economie mai curată și o Europă mai competitivă” ca parte a Pactului Verde European.

În prezent, cadrul de monitorizare privind indicatorii de economie circulară este în revizuire și urmează să fie adoptat de Comisie în trimestrul al treilea al anului 2022.

Această revizuire a indicatorilor urmărește să acopere mai bine etapa de producție a ciclului economic și legăturile dintre circularitate, neutralitate climatică și poluare zero, în conformitate cu Pactul verde european.

Ce date a raportat România din 2018 până în prezent privind indicatorii de economie circulară (potrivit Eurostat) 

În timp ce Comisia Europeană pregătește revizuirea cadrului de monitorizare privind economia circulară, timp de  4 ani de la adoptarea acestui plan România nu a raportat foarte multe date.

În ceea ce privește secțiunea „Producție și consum”, România a raportat către Eurostat doar deșeurile municipale generate, în schimb lipsesc datele privind:

  • autosuficiența UE pentru materii prime – aluminiu
  • achizițiile publice verzi (deși există  Legea 69/2016 privind achizițiile publice verzi– care nu se aplică de mai bine de 6 ani)
  • risipa alimentară (deși există Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare care a fost modificată cu Legea 131/2020 – destul de ignorată de autorități; legea a fost publicată ca urmare a presiunilor organizațiilor neguvernamentale care au implementat programe pentru reducerea risipei alimentare de ani buni, dar din păcate nici în acest caz, statul nu se implică prea mult în implementarea măsurilor existente în lege, extinderea programelor antirisipă și după cum vedem în stastistică, nici în monitorizarea fenomenului)
Productie si consum 1

Secțiunea Producție și consum în România – sursa foto: Eurostat

În ceea ce privește secțiunea „Managementul deșeurilor” stăm mai bine la capitolul raportare. Dacă aceste date reflectă realitatea sau nu, vă lăsăm pe dvs să judecați.

2 1

Secțiunea Managementul deșeurilor – România – Sursa foto: Eurostat

La secțiunea „Materii prime secundare” vă lăsăm din nou să reflectați asupra acurateții datelor raportate.

3 1

Secțiunea Materii prime secundare România – Sursa foto: Eurostat

La ultima secțiune „Competiție și inovare” ne-a atras atenția indicatorul „Numărul de brevete legate de reciclare și materii prime secundare” … doar 3 … și acestea raportate ultima dată în 2016…

4 1

Secțiunea Competivitate și inovare – România – Sursa foto: Eurostat

Mai multe informații despre revizuirea planului  de monitorizare privind economia circulară găsiți aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

 

 

 

 

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

eco insula 1

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

Aproape 14 000 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor trebuie puse în funcțiune până la 30 iunie 2026.

Bugetul din Planul National pentru Redresare și Reziliență (PNRR) alocat acestor investiții este de 200,1 mil. euro.

Beneficiarii eligibili vor fi Unitățile Administrativ-Teritoriale (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de municipiu și oraș.

Insulele ecologice sunt compuse dintr-un ansamblu de containere pentru colectarea separată a deșeurilor:

  • Subterane (care necesită lucrări de construcții și montaj) sau supraterane (care nu necesită construcții și montaj)
  • protejate anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat,
  • dotate cu acces digitalizat pentru persoanele fizice arondate,
  • modul GSM pentru transmisie date,
  • bază de date privind beneficiarii serviciului și
  • interfață de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare.
  • Datele sunt agregate și utilizate într-un sistem digital, instrument principal de monitorizare și raportare. Sunt colectate informații privind volumele și tipurile de deșeuri colectate precum și persoanele care introduc deșeurile în containere. (Sectiunea 3.1.8 din Ghidul de finanțare)

Fiecare insulă ecologică trebuie să deservească minimum 200 de locuitori/apartamente. (Sectiunea 3.1.5 din Ghidul de finanțare)

Prin intermediul acestei măsuri vor fi sprijinite activități/acțiuni specifice pentru înființarea și dotarea de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere), pentru următoarele fluxuri de deșeuri colectate separat:

  • deșeuri de hârtie și carton,
  • deșeuri de plastic,
  • deșeuri metalice,
  • deșeuri de sticlă,
  • deșeuri biodegradabile,
  • deșeuri reziduale.

Prin cererea de finanțare, solicitantul poate opta pentru fiecare tip de insulă ecologică digitalizată, anume subterană sau supraterană, fie pentru o combinație între tipurile puse la dispoziție, cu încadrarea în numărul total de insule precizat în tabelul de mai jos.

insule

Sursa foto: Ghid PNRR – 2022/C3/S/I.1.B

Operarea insulelor ecologice digitalizate va fi realizată de către serviciul specific de salubritate din cadru primăriei sau de către operatorul de salubritate desemnat la nivelul UAT la momentul finalizării proiectului de investiții.

Găsiți ghidul de finanțare pentru construirea de insule ecologice digitalizate aflat în dezbatere publică aici.Anexe

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate

01

Ecoinsulă inteligentă din gama „Trapez”. Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

Insulele digitalizate sunt de mai multe dimensiuni (de exemplu cu 3, 5 sau 8 „guri” de încărcare dispuse pe una sau mai multe laturi și cu una sau două uși laterale pentru golire)

Găsiți mai jos un model de sistem deja instalat în municipiul Brașov complet funcțional.

Dotările ecoinsulei vor contribui la păstrarea evidenței gestiunii deșeurilor și strângerea informațiilor necesare pentru predarea rapoartelor către autoritățile de mediu

  • Deschidere electro-mecanică a ușii frontale pentru golirea containerelor
    02

    Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

  • Deschiderea este comandată cu ajutorul cardurilor cu cod QR, utilizate de catre operatorii de salubrizare responsabili cu golirea containerelor
  • Sistem de gestiune cu posibilitatea exportării datelor în fișiere de tip .xls (sau alt format interfațabil)
  • Display – format dintr-un cititor optic de coduri QR
  • Senzori de nivel, privind gradul de umplere al containerelor si avizarea operatorului cand este necesară golirea acestora
  • Sistem de protecție cu senzori, la nivelul gurilor de încărcare, pentru a bloca închiderile accidentale
  • Sistem automat de pulverizat enzime amplasat deasupra containerelor destinate deșeurilor menajere
  • Panou fotovoltaic la care sunt legate două baterii de acumulare
  • Racord interior pregătit pentru legarea la curent electric (220V)
  • Sistem de supraveghere cu camere video
  • Sistem de cântărire pentru fracțiile de deșeuri depuse
  • Imprimantă pentru eliberare bon cu cantitate depusă
  • Containere de 1100l fără capac pentru fiecare gură de încărcare

 

03

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

 

1

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

 

2

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

 

3

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

 

4

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

5

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

 

6

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

7

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

 

CARACTERISTICILE SISTEMULUI DE GESTIUNE a insulei

  • Identificarea utilizatorului
  • Posibilitatea de autorizare sau blocare a unui utilizator, de a folosi ecoinsula
  • Lista depunerilor efectuate de catre un utilizator pe fiecare tip de deseu
  • Identificarea fractiei de deseu, dupa codul QR de pe sac
  • Transmiterea datelor catre server in timp real
  • Supravegherea senzorilor de deschidere a gurilor de incarcare
  • Deschiderea gurilor de incarcare
  • Supravegherea senzorilor de siguranta la gurile de incarcare
  • Alarma usa frontala, usi laterale sau gura de incarcare ramase deschise
  • Sistem de pulverizat enzime
  • Monitorizarea sacilor depusi in ecoinsula
  • Senzor de nivel pentru transmiterea gradului de umplere al containerelor
  • Indicarea gradului de incarcare al bateriilor
  • Monitorizarea sistemului de supraveghere video
  • Eliberare bon cu cantitatea de deseu depusa in ecoinsula
  • Informatii privind numarul de goliri ale containerelor (data,ora)
  • Informatii privind numarul de deschideri efectuate la usile laterale si la usa frontala
  • Posibilitatea resetarii ecoinsulei, de la distanta
  • Elaborare diverse statistici
  • Export date fisier .xls
  • Transmitere alarme prin mail si sms in timp real
  • MONITORIZAREA INTREGULUI SISTEM DE GESTIUNE SE POATE FACE DE PE LAPTOP/TELEFON MOBIL

Puteți urmări o filmare care arată cum funcționează o ecoinsulă plasată în cartier Racadau-Brasov aici.

Puteți urmări o filmare care arată cum funcționează un distribuitor de saci aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

SIGUREC

Sursa foto: Ecoteca

Ministerul Mediului a publicat în data de 2 iunie un proiect de hotărâre pentru completarea și modificarea HG 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

După 3 ani de analize, studii de fezabilitate realizate de către industrie pentru a găsi cele mai bune soluții de implementare a SGR și dezbateri peste dezbateri, în loc să clarifice toate aspectele semnalate de industrie, autoritățile sunt preocupate să naționalizeze și SGR.

Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.). Conform legii, RetuRO avea la dispoziție 30 de zile pentru a coopta ca acționar Statul Român, prin autoritatea publică pentru protecția mediului.

Deși au început formalitățile de cooptare a statului român (formalități tergirversate de autorități până în prezent), iată ce modificare aduce noua propunere legslativă:

„Art. 19 (5.1) […] în situația în care administratorul SGR nu poate fi constituit în termen de 120 de zile […] administratorul SGR va putea fi constituit având ca unic acționar statul român, prin autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului; […] membrii Consiliului de administrație vor fi nominalizați de acționarul unic.”

Altă prevedere imposibil de realizat, în condițiile în care toți reprezentanții industriei strigă la unison de luni bune că SGR nu poate fi demarat la data de 1 octombrie 2022 și care ar fi trebuit revizuită:

Articolul 19 (9) Desemnarea administratorului SGR (…) își încetează aplicabilitatea de drept în următoarele situații:

  1. c) în cazul în care administratorul SGR nu realizează cel puțin jumătate din obiectivele de colectare ale producătorilor prevăzute la art. 4 alin. (2), pentru fiecare tip de material;

(2) Producătorii sunt obligații să realizeze următoarele obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR.

  1. a) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru perioada cuprinsă între data de 1 octombrie 2022 şi data de 31 decembrie 2022;
  2. b) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru anul 2023;
  3. c) 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal pentru anul 2024;
  4. d) 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal, începând cu anul 2025.

În situația miraculoasă în care SGR ar fi demarat la data de 1 octombrie 2022 sunt imposibil de atins în 3 luni țintele propuse la articolul a)

Completări relevante propuse în noua hotărâre:

Art. 3 (1) Producătorii care introduc pe piața națională produse în ambalaje primare nereutilizabile (…) au obligația să se înregistreze în SGR în termen de 90 de zile de la data publicării pe pagina de internet a autorității publice centrale pentru protecția mediului a anunțului privind desemnarea administratorului SGR.

Art. 17 (8) distanța până la punctul de returnare realizat nu poate fi mai mare de 500 m fată de fiecare structură de vânzare a comerciantului din acordul de parteneriat, pentru structurile de vânzare din mediul rural, respectiv 150 m pentru structurile de vânzare din mediul urban.

Deși au mărit distanța de la 150m la 500 m în mediul rural, amplasarea centrelor de colectare va fi în continuare o provocare; sunt situații când distanța între 2 magazine este și de 1 km iar punctele de colectare din mediul rural ar trebui organizate de primării tocmai în scopul de a deservi mai multe magazine; în această situație distanța de 500 m nu va putea fi respectată.

Art. 18 (6) Cota aferentă statului român reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prevăzută la alin. 2, din capitalul social al Administratorului Sistemului garanție-returnare, prevăzută la alin. 1, se asigură din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu.

Aspecte care necesită clarificări legislative dar nu au fost luate în seamă (din nou!) în noua propunere legislativă

 

  • Problema stocurilor de produse neetichetate conform SGR

Din perspectiva comercianților dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție) – pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindca nu sunt purtătoare ale marcajelor corespunzătoare care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).

  • Este necesar să fie elaborată și adoptată o metodologie nouă de raportare – SGR vine cu un sistem de raportare diferit la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri).
  • În continuare sunt necesare clarificări fiscale, mai ales cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).
  • Importanța securizării investițiilor (de 80 milioane EURO) de către statul român, proporțional obligațiiilor care îi revin ca parte din Acționariat (cu procent de 20%)
  • Dacă identificarea ambalajelor se va face la nivel de sortiment (adică un singur cod de bare pentru toate sticlele dintr-un anumit produs), cum va putea SGR identifica și deconta ambalajele vândute în România dintre cele care au un singur cod de bare pentru mai multe țări (iată aici numeroase exemple). Asta înseamnă returnare de garanții pentru ambalaje pentru care aceste garanții nu au fost încasate. Va plăti producătorul român (și, mai departe, consumatorul român) garanțiile ambalajelor din statele din regiune?
  • Trebuie să obțină magazinele care vor organiza punctele de returnare autorizații de construire și de mediu?
  • Fiecare comerciant – mare sau mic – va avea obligația de a asigura colectarea ambalajelor incluse în sistem, măsură obligatorie atât pentru comercianții care au magazine de peste 200 mp suprafață de vânzare cât și pentru cei care sunt sub 200 mp. În fapt, însă, reglementarea spune altceva: comercianții mici ca suprafață se pot asocia și pot organiza puncte de colectare cu primăriile. Nu vor fi arondate pe regiuni sau alte criterii, fiecare comerciant va avea această obligație. Modul în care o vor îndeplini este însă neclar. Câți comercianți se vor asocia, care este criteriul de distanță până la cumpărători, cum arată o astfel de asociere, care sunt responsabilitățile fiecărui asociat, cine pe cine plătește, unde se amplasează punctele de colectare și cine le administrează? E neclar.

Cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate.

Persoanele sau organizațiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate, persoane de contact: Ion Nae Mușetoiu și Ecaterina Maria Gîldău, consilieri – , e-mail:  ionut.musetoiu@mmediu.ro și  ecaterina.gildau@mmediu.ro.

Puteți consulta noua propunere legislativă aici și nota de fundamentare aici.

Studiu în Brașov: Aproape jumătate din ambalajele de băuturi colectate separat în gospodăriile din Brașov sunt din plastic

Aproape jumătate din ambalajele de băuturi colectate separat în gospodăriile românilor, din mediul urban, sunt din plastic, arată o statistică realizată de compania de salubritate Brai-Cata, după centralizarea datelor înregistrate pe parcursul a nouă luni, de trei aparate inteligente de reciclare a recipientelor din plastic, aluminiu și sticlă. Conform rezultatelor furnizate de automatele de colectare, dintr-un total de 2.737.362 de unități contorizate, 44% sunt recipiente de tip PET, 34% doze din metal și 22% sticlă.

Sistemele automate de colectare a ambalajelor reciclabile au fost instalate în municipiul Brașov, în cadrul Forumului Orașelor Verzi, într-un proiect derulat de Municipalitate împreună cu partenerii privați Envipco și Brai-Cata.

Un sistem pilot care în câteva luni a colectat peste 2 milioane de bucăți de ambalaje … într-un singur oraș cu doar 3 puncte amplasate în diferite zone ale orașului, arată cât de important și eficient este SGR pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivel național.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

OUG 31/2011 a fost modificată – Noi reglementări privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase

burning waste final

Sursa foto: pexels.com

După OUG 38/2022 din 6 aprilie care introduce ca infracțiuni incendierea, îngroparea deșeurilor și eliminarea acestora în afara spațiilor autorizate (și se pedepsesc cu  închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă) și interzice arderea miriștilor și altor tipuri de vegetație, o nouă măsură importantă pentru reducerea arderilor ilegale a fost adoptată ieri.

A fost publicată în Monitorul oficial Legea 166/2022 care modifică OUG 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora  obținute prin prelucrarea chimică sau termică (a materialelor compozite, a cablurilor și conductorilor de orice fel).

Ce prevedea articolul inițial

Art. 1. – (1) Se interzice achiziţionarea de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară, rutieră, aeriană, maritimă şi fluvială, de transport cu metroul, de transport public şi electric de suprafaţă, de irigaţii şi desecări, în infrastructura pentru furnizarea utilităţilor de energie electrică, apă-canal, gaze şi termoficare, în 2 infrastructura aferentă operaţiunilor de extracţie, prelucrare, distribuţie, transport şi comercializare a gazelor naturale, a petrolului şi a produselor petroliere, precum şi în semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe drumurile publice, de tipul şinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contraşinelor, ecliselor, părţilor componente ale instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, cablurilor de semnalizare şi telecomunicaţii, componentelor instalaţiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, instalaţiilor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei, semnelor de circulaţie, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părţilor componente şi altele asemenea, parazăpezilor sau părţilor componente ale unor construcţii metalice destinate pentru protecţia împotriva viscolului, avalanşelor, inundaţiilor sau altor calamităţi, a căror lipsă produce ori poate produce evenimente sau accidente cu victime omeneşti.

Ce completări aduce noua lege

(1) Se interzice achiziționarea de la persoane fizice a următoarelor categorii de metale feroase și neferoase și aliaje ale acestora:

a) utilizate în activitatea feroviară, rutieră, aeriană, maritimă și fluvială, de transport cu metroul, de transport public și electric de suprafață sau de irigații și desecări;

b) utilizate în infrastructura pentru furnizarea utilităților de energie electrică, apă-canal, gaze și termoficare;

c) utilizate în infrastructura aferentă operațiunilor de extracție, prelucrare, distribuție, transport și comercializare a gazelor naturale, a petrolului și a produselor petroliere;

d) utilizate în semnalizarea și dirijarea circulației pe drumurile publice;

e) de tipul șinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contrașinelor, ecliselor, părților componente ale instalațiilor de siguranța circulației, cablurilor de semnalizare și telecomunicații, componentelor instalațiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, semnelor de semnalizare și dirijare a circulației, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părților componente și altele asemenea, parazăpezilor sau părților componente ale unor construcții metalice destinate pentru protecția împotriva viscolului, avalanșelor, inundațiilor sau altor calamități;

f) obținute prin prelucrarea chimică sau termică a materialelor compozite, a cablurilor și conductorilor de orice fel.
(la 05-06-2022, Alineatul (1) din Articolul 1 a fost modificat de Articolul I din LEGEA nr. 166 din 2 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 02 iunie 2022)

Puteți citi și:

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

ministrul barna tanczos a anuntat astazi lansarea primelor ghiduri de finantare din pnrr pentru investitii in managementul deseurilor 62961f866285c

Sursa foto: Ministerul Mediului

Ieri au fost lansate în consultare publică 2 ghiduri pentru investiții din cadrul Componentei Managementul deșeurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Prima subinvestiție are  în vedere înființarea de centre de colectare cu aport voluntar, iar cea de-a doua vizează construirea de insule ecologice digitalizate.

Peste 700 de platforme cu aport voluntar trebuie puse în funcțiune până la 30 iunie 2026

Centrele de colectare prin aport voluntar, vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door (din ușă în ușă), respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum și fluxurile speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri din construcții și demolări.

 „Autoritățile din zona urbană trebuie să facă pasul spre sisteme bine dezvoltate, sisteme inteligente,  care să gestioneze informațiile la nivel de gopsodărie, la nivel de familie. Totodată, colectarea pe 4-5 fracții pe această bază de sisteme inteligente este ținta pe care vrem să o realizăm prin PNNR. Astfel de platforme vor fi amplasate în comunităţile cu până la 50.000 de locuitori, la limita intravilanului. Până în septembrie 2024, va trebui să instalăm cel puţin 250 de astfel de centre,  urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie realizate celelalte 565. În total, vor fi peste 700 de centre de aport voluntar, unele dintre ele mici, altele de dimensiuni medii şi sunt 15 depozite pentru marile municipii care sunt mai complexe şi care pot oferi şi anumite servicii de reciclare”, a declarat ministrul Barna Tánczos în cadrul conferinței de lansare a ghidurilor.

Bugetul pentru  această subinvestiție este de 452.2 mil. euro.

Beneficiarii pot fi unitățile administrativ–teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), dar și alte asocieri de UAT-uri.

Cea de-a doua subinvestiție, construirea de insule ecologice digitalizate, are un buget de 200,1 mil. euro.

Insula ecologică trebuie să fie compusă dintr-un un set de containere sub sau supraterane, protejate antivandalism și împotriva accesului neautorizat, digitalizate pentru acces cu card pentru persoanele fizice arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare. Fiecare insulă ecologică va deservi în medie 200 de locuitori/apartamente.

13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor trebuie puse în funcțiune până la 30 iunie 2026

„Pentru realizarea celor 13.700 de insule, unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia de fonduri în funcţie de numărul de locuitori. Vom finanţa integral realizarea acestora, vom oferi posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate îngropate, subterane, care funcţionează foarte bine în zone de turism, în centrul oraşului unde nu există loc sau nu este estetic să fie amplasate celelalte tipuri de containere. Cheltuielile eligibile pentru unităţile administrativ-teritoriale vor fi cele legate de achiziţia acestor insule, cele de informare, pentru a pregăti populaţia cum să le utilizeze, precum şi punerea în funcţiune a containerelor, împreună cu sistemele de citire a informaţiilor de pe card, baza de date, instalarea acestor sisteme, toate acestea fac parte din cheltuielile eligibile”, a adăugat Barna Tánczos.

Solicitanții pot fi Unitățile Administrativ-Teritoriale (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de  municipiu și oraș, în a căror proprietate va rămâne infrastructura finanțată din fonduri europene prin PNRR.

Numărul maxim de insule ecologice digitalizate care poate fi solicitat în cerere este în funcție de numărul de locuitori ai UAT-ului beneficiar, astfel:

  • Sub 20.000 locuitori – 25  insule ecologice digitalizate
  • Între 001 și 50.000 locuitori – 50  insule ecologice digitalizate
  • Între 001 și 100.000 locuitori – 100 insule ecologice digitalizate
  • Între 100.001 și 200.000 locuitori – 200 insule ecologice digitalizate
  • Peste 200.001 locuitori- 300 insule ecologice digitalizate.

Componenta Managementul deșeurilor din PNRR beneficiază de un buget total de 1,239 miliarde euro.

Găsiți ghidul de finanțare pentru înființarea de centre de colectare cu aport voluntar aici.Anexe

Găsiți ghidul de finanțare pentru construirea de insule ecologice digitalizate aici.+ Anexe

 

Puteți citi și:

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Interviu RFI România – Raul Pop, manager programe Ecoteca, despre programul ASAP și provocările implementării sistemului de colectare separată la nivel național

Raul poza oficialaIeri, Raul Pop, manager programe Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC) a discutat în cadrul emisiunii „Planeta Verde” la RFI Romania despre programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), de ce este atât de dificil de implementat sistemul de colectare separată la nivel național – provocări și soluții, statistici privind managementul deșeurilor versus realitatea românească dar și riscurile de infringement.

Programul ASAP demarat în 2021 de Fundația The Institute cu sprijinul Ecoteca își propune ca până în anul 2025 să implementeze sistemul de colectare separată în toate școlile din România.

Dacă în anul 2021 proiectul a început cu acțiuni de informare în școli, începând cu anul 2022 depunem eforturi pentru alinierea școlilor la prevederile legale:

  • asistăm instituțiile de învățământ în colectarea datelor cu privire la cantitățile de deșeuri predate și realizăm analize comparative între școli în vederea îmbunătățirii sistemului de management al deșeurilor
  • organizăm sesiuni de instruire a profesorilor cu privire la mesajul pedagogic pe care trebuie sa-l predea mai departe către elevi
  • organizăm sesiuni de instruire a administratorilor și directorilor de școli privind obligațiile administrative de gestionare a deșeurilor

„Sesiunile de instruire se desfășoară la nivel național și sunt adresate către toate școlile din țară care s-au inscris deja în program sau vor să se înscrie, astfel încât să implementăm la nivel național un sistem pe cât posibil unitar de management al deșeurilor (neintervenind în relațiile comerciale pe care le au cu primăria, firmele de salubrizare și colectorii din zonele respective)”, a subliniat Raul Pop.

În cadrul proiectului a fost lansată și o petiție care urmărește promovarea colectării separate de către tineri, astfel încât tinerii să solicite autorităților să implementeze sistemul de colectare separată (obligatoriu prin lege încă din anul 2011) și să asigure bineînțeles, și serviciile corespunzătoare de ridicare.

Până în acest moment au semnat peste 38 000 de persoane petiția. Dacă doriți să vă alăturați inițiativei, puteți semna petiția aici.

Mai multe informații despre programul ASAP, găsiți aici.

Găsiți interviul integral aici.

 

Puteți citi și:

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Oportunitate de finanțare pentru ONG-urile de mediu – proiectul de Ordin de Ministru se află în dezbatere publică

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

 

 

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

SC656 waste hierachy FINAL

Sursa foto: ec.europa.eu

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind revizuirea Directivei-cadru privind deșeurile(98/2008), incluzând stabilirea obiectivelor UE de reducere a deșeurilor alimentare.

Revizuirea vizează îmbunătățirea gestionării deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu punerea în aplicare a principiului „poluatorul plătește”.

Consultarea publică este deschisă pentru feedback până la data 16 august 2022.

Acesta se va concentra asupra următoarelor domenii:

  • prevenirea (inclusiv reducerea deșeurilor alimentare),
  • colectarea separată,
  • uleiurile uzate
  • textilele
  • aplicarea ierarhiei deșeurilor și
  • a principiului „poluatorul plătește”.

Această propunere ia în considerare mai multe clauze de revizuire legislativă menționate în directivă, precum și obiectivele de politică stabilite în Pactul verde european, în Strategia „De la fermă la consumator”și în Planul de acțiune pentru economia circulară.

stela

Sursa foto: Parlamentul European

Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a declarat:

„Provocările cu care ne confruntăm clima și biodiversitatea, pandemia de COVID-19 și conflictele în curs fac și mai importantă tranziția către sisteme alimentare reziliente și durabile, care protejează atât oamenii, cât și planeta. Risipa de alimente este una dintre cele mai mari surse de ineficiență în sistemele noastre alimentare. Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a reduce astfel de deșeuri. Prin introducerea unor obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru reducerea risipei de alimente, intenționăm să reducem amprenta de mediu a sistemelor alimentare și să accelerăm progresele UE în direcția angajamentului nostru global de a reduce la jumătate risipa de alimente până în 2030.”

Comisia invită cetățenii și alte părți interesate să își exprime opiniile cu privire la următoarele elemente:

  • Reducerea și prevenirea deșeurilor
  • Reducerea risipei de alimente
  • Sistemele de colectare separată
  • Stimulente de reglementare și economice

Consultarea se va desfășura până la 16 august 2022 și este disponibilă aici.

Puteți găsi informații suplimentare cu privire la Directiva-cadru privind deșeurile aici, iar inițiativa privind obiectivele de reducere a risipei de alimente poate fi găsită aici.

Amintim de asemenea că, până pe data de 22 iunie se află în dezbatere publică Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul. Puteti descărca toate documentele privind noua inițiativă și trimite feedback aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse