Scalarea returnării ambalajelor, o abordare constructivă

La doar câteva zile de la lansarea celui mai mare proiect de colectare din România, Returo, simt nevoia să duc tema mai departe. Pentru că o mai bună reciclare este bine-venită în raport cu situația de fapt, dar insuficientă în raport cu reducerea consumului de materie primă, materiale și emisii pe care ar trebui să le facem ca să ținem direcția neutralității climatice. 

Bătălia reciclare vs. reutilizare se poartă deja de ceva timp și s-a intensificat odată cu lansarea de către Comisia Europeană a unui Regulament care include ținte de reutilizare pentru diferite sectoare economice. Principalul argument al criticilor sistemului, și unul legitim, este că sistemul generează foarte multe de emisii din transport, iar înverzirea transportului este, de asemenea, o temă cu bătaie lungă (pentru distanțe medii și lungi unde este nevoie de camioane, căci camionetele au deja un avans în electrificare).

Un raport comandat de Zero Waste Europe ne arată că o continuare a utilizării, în sectorul băuturilor, a ambalajelor de PET (în special), sticlă și aluminiu la aceeași amploare nu conduce spre atingerea țintelor din 2050. Un alt raport, comandat de Rethink Plastic Alliance, prezintă dezavantajele ambalajelor de unică folosință din hârtie care au luat locul, în ultimul timp, celor de plastic, drept o alternativă mai sustenabilă în sectorul alimentar – o industrie care consumă intensiv resurse și are un impact negativ în mai multe puncte din lanțul de aprovizionare (ex. pădurile și fabricarea hârtiei, produsele chimice cu care vin adesea însoțite ambalajele de hârtie, etc.). Iar reutilizarea are, de asemenea, contestatarii ei: un studiu pentru European Paper Packaging Alliance compară ciclul de viață (LCA) al  ambalajelor de unică folosință pe bază de hârtie cu cele reutilizabile din plastic dintr-un lanț de fast-food din Europa, concluzionând – prvizibil, de altfel, având în vedere cine a comandat și comunicat studiul – că atât emisiile cât și consumul de apă sunt considerabil mai mari pentru modelul reutilizabil. 

Amploarea lanțurilor de aprovizionare, a impactului general și a ipotezelor, fac din această temă a ambalajelor de unică folosință vs. reutilizabile o temă complexă, polarizată în raport cu interesele industriilor și greu de judecat “la suprafață”. Dar când apare un studiu pe tema aceasta care, susținut și de industriile vizate, vine cu o propunere constructivă și realistă pentru scalarea ambalajelor reutilizabile, merită atențai noastră. Pentru că la cum se prefigurează acordul politica la nivel UE, nu mai este nici cale de întors de la acest model. 

ȘI TOTUȘI, CE E DE FĂCUT ?

În studiul Unlocking a reuse revolution: scaling returnable packaging, Ellen McArthur Foundation pleacă de la premisa că o astfel de scalare este critică pentru a rezolva criza poluării cu plastic.  Cele 4 segmente de larg consum pe care studiul le analizează sunt:

  • Băuturile
  • Îngrijirea personală
  • Alimentele proaspete
  • Alimentele neperisabile

Scenariile pe care studiul le are în vedere, cu scopul de a determina performanța de mediu (emisii GES, apă, materiale și deșeuri) și performanța economică, sunt:

  • Schimbare sistemică – o cotă mare în piață, cu o rețea extinsă de infrastructură cu utilizare largă de toți actorii
  • Abordare colaborativă – infrastructură dezvoltată și parțial utilizată în comun de toți actorii din piață
  • Eforturi fragmentate – o cotă mică de piață și infrastructură limitată și fragmentată

Scenariile arată o scădere semnificativă a emisiilor, de până la +60% pentru anumite tipuri de ambalaje dacă se instituie cel puțin un mecanism colaborativ, care are și șanse ca treptat să ducă spre schimbare sistemică. 

A screenshot of a computer

Description automatically generated

Pentru ca un astfel de sistem să fie și viabil din punct de vedere economic, studiul identifică 3 direcții de dezvoltare:

  1. Infrastructură comună, la scară – pentru ca procesele de colectare, sortare, curățare și transport să fie eficiente, este nevoie de scară. Tot amplitudinea ar reuși să aducă o rată de utilizare mare prin accesibilitatea pentru clienți.
  2. Standardizarea și comasarea ambalajelor, astfel încât mai puține modele să fie utilizate de cât mai mulți producători. Rămâne ca diferențierea de brand să se facă prin etichetare. 
  3. Rate de returnare ridicate, care se pot obține cu 1 și 2 și cu garanții adecvate.

Concluzia, din fericire, este că scalarea este posibilă cu acțiune colectivă a tuturor actorilor implicați, companii, instituții financiare și decidenți în cel puțin trei direcții:

  • Adoptarea acestei noi mentalități despre schimbare sistemică necesară
  • Inițierea tranziției prin implementarea unor sisteme colaborative multibrand și multi-comerciant (ca să evite un start fragmentat)
  • Scalarea acestor sisteme pentru mai multe produse, sectoare și în teritoriu

Și dacă nu vă puteți imagina cum ar arăta un astfel de sistem, studiul este generos cu detalii și exemple foarte practice. 

Cu Regulamentul european adoptat cu ținte de reutilizabil, utilizarea modelului SGR (sau ce învățăm din implementarea) pentru o dezvoltare similară în implementarea unor sisteme generalizate de ambalaje reutilizabile. Studiul ne arată, iată, că viabilitatea economică în contextul respectării unor obligații de mediu poate fi menținută prin cooperarea între cei implicați, atât în cadrul sectorului, pe lanțul de aprovizionare, cât și în afara lui cu inovatori, finanțatori, autorități.

Este important de înțeles și asumat și că, odată cu standardizarea, când ambalajele vor însemna mai puțin din decizia de cumpărare, calitatea va prima și marketing-ul se va reinventa.  Astfel, tranziția poate costa afacerile mai mult sau mai puțin în funcția de direcția pe care o aleg pentru implementarea ambalajelor reutilizabile.  

Autor: Adelina Dabu

Valoare adăugată și verde

ro fig02

Sursa foto: Confederația Patronală Concordia

Creșterea economică a României din ultimele două decenii a fost, într-adevăr, spectaculoasă. Din ea a beneficiat toată lumea, atât companii cât și cetățeni. Afacerile s-au dezvoltat, oamenii au câștigat mai bine. Am redus semnificativ ecartul de dezvoltare în raport cu Vestul Europei și am ajuns în poziția de țară dezvoltată, admițând însă că nu ne-am rezolvat toate problemele sociale, la fel cum nici protecția mediului nu a fost o prioritate în măsura în care nu aveam o directivă de implementat. Istoria și analiza   Valoare Adăugată în economia românească lansată săptămâna trecută de Concordia arată însă că în măsură ce ne apropiem de medie, inerția ne lasă și trebuie să adoptăm politici de creștere susținute ca să păstrăm ritmul de creștere și să rezolvăm și alte probleme societale. Practic, competitorii noștri pe piața globală (incluzând aici și piața internă, mai ales în contextul unei Piețe Unice în UE) au devenit țările dezvoltate, nu mai putem miza pe costul scăzut al forței de muncă și nici pe resurse primare ieftine. La asta se adaugă și viteza cu care piețele se schimbăm odată cu accelerarea digitalizării și a tranziției verzi care pot aduce și eficiență și competitivitatea suplimentare.

Ce legătură au aceste aspecte cu economia verde? Cadrul concurențial în care concurăm este determinat de schimbările climatice, atât din puncte de vedere al riscurilor (adaptare, lanțuri de aprovizionare, costuri cu reglementarea și efectiv scăderea competitivității), cât și al oportunităților (eficiența utilizării resurselor). Pe lângă dezvoltarea economică în sine, trebuie să o facem în contextul de neutralitate climatică la orizont 2050; să producem cel puțin la fel, dar mai bine și cu emisii mai puține, aceasta este provocarea (și raportul Băncii Mondiale despre care  am scris aici ne arăta că matematic este posibil). Dar unde sunt oportunitățile? Circularitatea și productivitatea scăzută a resurselor.

România înregistrează a treia cea mai mică productivitate a resurselor, situându-se în 2022 la 38,4% din media UE și a înregistrat în 2021 o scădere a utilizării circulare a materialelor de la 1,7 la 1,4%, indicator oricum în urmă față de media UE, de 11,7%. Cifrele sunt identice și pentru 2022. Față de anul 2000, productivitatea resurselor în România a stagnat. Amprenta materială a economiei românești – reprezentând consumul de materii prime – era în 2020 a doua cea mai mare din UE, de 2,22 ori mai mare decât media UE. Intensitatea de emisii în sectorul de producție din România este de 3 ori peste media UE și consumul de energie arată că deși are unul dintre cele mai mici consumuri de energie electrică din UE, a înregistrat în 2021 a treia cea mai mare creștere din UE față de media anilor 2017-2019 în ceea ce privește consumul primar de energie. Indicatorii arată o tranziție șubredă a economiei care se poate croniciza, iar viteza cu care se mișcă alte economii este considerabil mai mare (a se vedea, de exemplu, o rată a utilizării circulare a materialelor dublă față de media UE, în Olanda).

La fel cum s-a întâmplat cu decalajele economice, și decalajele de utilizare a resurselor și reducerea emisiilor pot fi recuperate, doar că viteza de schimbare este mai mare și problemele sunt mai complicate. Soluții uniforme și general valabile nu există, de aceea și Concordia își propune să abordeze soluțiile sectorial, cu analize calitative.

În succesul demersului de tranziție a economiei la economia verde și cu o valoare adăugată mai mare stă succesul fiecărei companii; cu cât mai multe înțeleg încotro merge lumea, cu atât sunt șanse mai mari să își regândească afacerile pe modele mai verzi, să investească în tehnologie și inovație, să dezvolte colaborări trans-sectoriale sau pe lanțurile de aprovizionare, să ceară Guvernului măsuri de sprijin și politici care să le ajute să se dezvolte în această direcție.

Autor: Adelina Dabu

Raul Pop, Director Programe Ecoteca – despre ghidul ASAP de colectare separată dedicat școlilor

Înregistrare emisiunea România la zi – Radio Trinitas

 

image 2023 11 9 26670135 0 fakepath info ghid asap 1

Raul Pop, Director Programe a discutat în emisiunea România la azi – Radio Trinitas despre ghidul ASAP dedicat școlilor care vor să implementeze un sistem de colectare separată eficient, economia circulară și Sistemul Garanție-Returnare (SGR).

„Ghidul este un element de informare pentru cei care au responsabilități foarte concrete legate de deșeuri (…) cei care se ocupă de gestionarea deșeurilor în cadrul școlilor au niște obligații legale iar ghidul vine și le spune uite astea vi se aplică, uite așa se îndeplinesc. (…)

Școlile (înscrise în programul ASAP) beneficiază de materiale informative, de asistență, de traininguri online pentru responsabilii de managementul deșeurilor din școli. (…)

ASAP este derulat de Fundația The Institute împreună cu Asociația Ecoteca cu finanțare de la un sponsor privat, noi nu avem capacitatea oricât de mulți sponsori am aduna în spatele nostru, să facem un lucru sistemic cum ar putea să facă un minister și atunci noi mergem să-i ajutăm pe cei care vor să se implice în procesul ăsta (nr. implementarea sistemului de colectare separată), dar vorbim de 26 de localități în cazul ASAP din cele 3278 de localități din România, e clar nu vom putea să le acoperim din București pe toate, vorbim de 30 de județe din cele 41 + sectoarele Bucureștiului,

noi nu ne-am asumat în nici un moment că am avea capacitatea să suplinim statul român în ceea ce trebuie să facă el și respectiv autoritatea publică locală, ce ne-am asumat este să le dăm instrumente care să poată fi ușor de înțeles și de folosit.

Bineînțeles că îi susținem (nr. autoritățile publice locale) și am vrea să facă mai mult de atât dar trebuie să ne înțelegem foarte bine capacitățile.

Noi suntem 10 ONG-iști din București care trag de 19 000 de clădiri școlare din țară. Hai să punem lucrurile în perspectivă. Vorbim despre multe milioane de tone de deșeuri generate pe an și dacă nu se implică fiecare dintre cei implicați în subiect de la cei care generează deșeurile cum sunt școlile până la cei care colectează, sortează și mai departe reciclează nu vom putea de unii singuri niciunul dintre noi să facem treaba asta.”

Ghidul ASAP poate fi descărcat de oricine aici.

Școlile care vor să se implice în programul ASAP ne pot contacta aici

 

image 2023 11 9 26670136 0 fakepath info ghid asap 2

poza raul harta

Încă 3 proceduri de infringement deschise împotriva României privind gestionarea deșeurilor, apelor și reducerea emisiilor

deseuri

Sursa foto: Comisia Europeană

Comisia Europeană a deschis în noiembrie 3 proceduri de infringement împotriva României privind protecția mediului:

  • (INFR(2023)2147) – pentru transpunerea necorespunzătoare a Directivei cadru privind deșeurile

Termenul pentru transpunerea de către statele membre a dispozițiilor Directivei (UE) 2018/851 în legislația lor națională a expirat la 5 iulie 2020.

România trebuie să completeze prevederile legate de:

– încetarea statutului de deșeu,

– răspunderea extinsă a producătorilor,

– derogarea de la modelul de partajare a responsabilității financiare

– măsurile stabilite pentru prevenirea generării de deșeuri.

  • [INFR(2022)2079)]) – pentru neîndeplinirea obligației de reducerea a emisiilor (conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva NEC”). Primul său program național de control al poluării atmosferice prezentat în 2023 nu include suficiente măsuri pentru a asigura reducerile necesare ale emisiilor.
  • [INFR(2015)4036] – pentru că nu a pus în aplicare în mod corect Directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE) și Directiva privind habitatele (Directiva 92/43/CEE a Consiliului) la autorizarea și construirea de centrale hidroelectrice mici.

În 2015, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere cu privire la autorizarea și construirea de centrale hidroelectrice mici pe cursurile de apă alpine, care afectează trei situri Natura 2000 și corpurile de apă aferente.

În urma mai multor reuniuni cu Comisia, autoritățile române și-au asumat mai multe angajamente, cum ar fi

i) monitorizarea proiectelor care fac obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor,

ii) reevaluarea deteriorării cauzate de autorizarea și construirea proiectelor de centrale hidroelectrice mici,

iii) adoptarea unui cadru juridic privind debitul ecologic și zonele interzise,

iv) modificarea autorizațiilor,

v) transpunerea Directivei revizuite privind evaluarea impactului asupra mediului incluzând o procedură coordonată pentru evaluarea proiectelor în temeiul Directivei-cadru privind apa și

vi) adoptarea unei planificări strategice (Strategia energetică).

Autoritățile române și-au îndeplinit parțial angajamentele, dar nu au modificat autorizațiile și nu au pus în aplicare măsurile identificate pentru a remedia deteriorarea privind unul dintre corpurile de apă care a fost determinată anterior.

Între timp, cel de-al treilea plan de gestionare a districtului hidrografic, adoptat recent, indică deteriorarea corpului de apă în cauză (Argeș izvor – intrare acumulare Vidraru și afluenții).

În plus, dovezile disponibile în urma studiilor și a monitorizării efectuate confirmă faptul că unele microhidrocentrale au fost autorizate fără nicio evaluare corespunzătoare prevăzută de Directiva privind habitatele. Având în vedere deteriorarea corpului de apă, este necesar să se remedieze situația cât mai curând posibil.

România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Alte state vizate sunt Cehia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Austria, Cipru, Irlanda, Suedia, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia.

Mai multe informații despre procedurile declanșate aici.

 

Tot ce trebuie să știe școlile despre colectarea separată, într-un ghid de bune practici creat de ASAP România și ECOTECA

asap

ASAP România, programul Fundației The Institute, a lansat un ghid de colectare separată dedicat tuturor instituțiilor de învățământ din România pentru a le sprijini în procesul de pregătire, dimensionare și implementare a infrastructurii de colectare separată și pentru buna relaționare cu autoritățile, administrațiile publice și toți cei implicați în acest proces. Descarcă-l aici.

Crearea ghidului vine ca urmare a eforturilor constante din ultimii ani din partea ASAP de a ajuta la crearea unei infrastructuri de colectare separată în toate școlile din România și a discuțiilor cu reprezentanții instituțiilor de învățământ cărora nu le sunt clare toate etapele acestui proces. 

Astfel, ASAP a aplicat un chestionar în localitățile partenere în proiect, în perioada mai-iunie 2023, iar pe baza statisticilor obținute a  creat ghidul de bune practici împreună cu experții în  managementul deșeurilor de la Asociația ECOTECA, partener strategic al programului. 

„ASAP înseamnă expertiză în ceea ce privește educația pentru colectarea separată, atât pentru elevi, cât și pentru reprezentanții școlilor, iar acest ghid ne poziționează astfel. ASAP este educator, instructor, mâna de ajutor de care au nevoie școlile atunci când implementează aceste procese. Și e important ca totul să se desfășoare cât mai ușor, corect și eficient. Asta oferim prin acest ghid – claritate, pas cu pas, despre colectarea separată”, a declarat Mihaela Tutunaru, coordonator program ASAP.

„Pentru noi toți, colectarea separată a deşeurilor trebuie să fie simplu de înțeles şi de aplicat. Prin acest ghid am încercat exact acest lucru: să oferim informații clare și utile celor care administrează deşeuri în unitățile de învăţământ, astfel încât să poată derula această activitate în concordanță cu legislația în vigoare, adeseori intimidant de stufoasă. Aşadar, în ghid vor găsi exact ceea ce au de făcut, fără a trebui să studieze zeci de legi, hotărâri de guvern, ordonanțe sau ordine de ministru”, afirmă Adriana Gheorghe, specialist în managementul deșeurilor la Asociația ECOTECA.

Reprezentanți ai 257 de instituții de învățământ din 31 de județe și din Municipiul București au răspuns chestionarului. Majoritatea consideră că sistemul de colectare separată este un proces important pentru instituțiile de învățământ, doresc să fie sprijiniți în implementarea și dezvoltarea acestui sistem și să primească materiale relevante pentru îmbunătățirea întregului proces. 

Printre cele mai importante rezultate ale chestionarului: 

  • 77% dintre respondenți au implementat sistemul de colectare separată în școli, dar totodată susțin că e loc de îmbunătățiri pentru ca acesta să fie funcțional și eficient;
  • 71% dintre școli au coșuri mici de colectare separă în interior și 79% au și pubele de colectare în exterior. Dacă 49% dintre respondenți au spus că fac colectare separată pe 4 fracții (hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, menajer – amestecat) în interiorul instituțiilor de învățământ, 37% au spus că nu fac deloc acest tip de colectare separată. Pentru colectarea separată în exteriorul școlilor e aproximativ același procent. 
  • 64% dintre respondenți păstrează evidența gestiunii deșeurilor, conform obligațiilor legale; 
  • 69% dintre respondenți consideră că infrastructura de colectare separată este insuficientă și 59% declară că au nevoie de cursuri specializate pentru gestionarea deșeurilor;
  • 30% dintre aceștia consideră că au nevoie de sprijin pentru păstrarea evidenței deșeurilor generate, dar și în medierea relației cu autoritățile implicate (26%);
  • Cele mai multe răspunsuri pe chestionare au venit din partea ciclurilor primare și gimnaziale – 54%, apoi colegii și licee – 33%. 

Toate concluziile chestionarului și procesul de implementare a infrastructurii de colectare separată în școli se pot consulta în ghid. Acesta e disponibil pentru a fi descărcat gratuit, de pe site-ul ASAP România – aici. 

Ce conține ghidul?

Pe lângă identificarea nevoilor și oferirea de soluții pentru implementarea colectării separate, ghidul mai cuprinde și un glosar de termeni tehnici specifici domeniului și o serie de anexe ce pot fi utilizate de reprezentanții unităților de învățământ care sunt responsabili cu gestionarea deșeurilor, precum adrese tipizate pentru administrațiile publice sau pentru companiile de salubritate, modele de fișe de verificare, formulare și rapoarte. 

Până la acest moment, 36 de localități, orașe, reședințe de județ, și 4 sectoare din Municipiul București sunt partenere ale ASAP. Avantajul de a fi parte din program vine cu beneficiul de a avea parte de ghidaj în mod gratuit și sistematic din partea echipei, prin email, la  contact@asap-romania.ro.

 

***

Parteneri media: Ambasada Sustenabilității în România, Hotnews, Rock FM.

***

Despre ASAP România

ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului) este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute, care urmărește să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectare separată și reciclare. Obiectivul ASAP este acela de a contribui activ la promovarea educației pentru mediu în rândul publicului țintă și de a crea cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în toate școlile din România. În prezent, programul e activ în peste 1.600 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România, informațiile despre colectare separată și reciclare ajungând la peste jumătate de milion de elevi din ciclurile preuniversitare.

Toate informațiile despre programul ASAP sunt disponibile pe site-ul oficial ASAP România și pe conturile de social media, Facebook, Instagram și TikTok.

 

Cui îi este frică de schimbările climatice? Raport de țară privind clima și dezvoltarea

Una dintre principalele îngrijorări, când vine vorba de schimbările climatice, este că ne va costa prea mult să le combatem. Nu doar că dacă nu reușim să ținem fenomenul sub control vom plăti cel puțin prețul fenomenelor meteo extreme, dar există indicații că, în măsura în care toți actorii contribuie la decarbonizare și la înverzirea economiei, creșterea economică se va menține. Pentru România, aplicat, această ipoteză este confirmată de Raportul de țară privind clima și dezvoltarea lansat săptămâna trecută de Banca Mondială: nu va fi ușor să facem tranziția către neutralitate climatică la orizontul 2050, dar cu măsurile potrivite, scenariul de creștere poate rămâne același – aceeași creștere economică, dar cu mai puțină poluare și cu un impact social pozitiv. S-ar putea astfel atinge un echilibru în profit-planetă-oameni. 

Raportul identifică câteva sectoare esențiale pentru decarbonare și ele sunt în mod indisolubil conectate și de sectorul privat.

  • Apa – resursă vitală, este una dintre cele mai probleme pentru România pe termen mediu. Companiile cu consum ridicat de apă ar trebui să își eficientizeze procesele și chiar să le regândească în perspectiva unui acces limitat. 
  • Transportul – este cel mai problematic din perspectiva reducerii emisiilor de carbon pentru că oamenii și mărfurile vor continua să se miște. Accelerarea investițiilor, implementarea tehnologiilor existente și încurajarea schimbărilor de comportament sunt câteva dintre direcțiile de schimbare.
  • Energia – tranziția de la combustibili fosili la surse regenerabile se poate face doar printr-un amplu proces de electificare. Ceea ce pot face și mulți operatori economici, inclusiv cu aprovizionare proprie din surse regenerabile, tehnologia este deja aici la costuri rezonabile.

Și în industrie este loc de înverzire, cel puțin în câteva direcții:

  • Eficiență energetică
  • Folosirea surselor regenerabile pentru producerea de căldură la temperatura scăzută-medie
  • Electrificarea proceselor de fabricație;
  • înlocuirea proceselor existente cu alternative cu un consum redus de carbon
  • anumite procese industriale (de ex. producția de îngrășăminte) ar putea înlocui gazele naturale cu amoniacul produs cu energie electrică din surse regenerabile.

Forța de muncă rămâne, fără să ne mai mire, un element esențial pentru realizarea creșterii sustenabile din punct de vedere economi și de al mediului, cu competențele care să poată dezvolta un nou model de producție. De la sistemul educațional de bază, la formarea angajaților, toată lumea are ceva de făcut pe tema aceasta.

Singurul element, poate cel mai complicat dintre toate este că pentru atingerea țintelor de neutralitatea climatică cu același nivel de creștere economică și creșterea bunăstării sociale, toată lumea trebuie să se implice – companii, autorități, cetățeni. Aceasta ne rămâne marea provocare, să lucrăm împreună. Despre pierderile în cazul în care nu o vom face, în altă ediție.

Autor: Adelina Dabu

Avem (și) un Plan Național pentru Economie Circulară

Avem (și) un Plan Național pentru Economie Circulară

Săptămâna trecută a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial HG 927/2023 pentru completarea Strategiei naţionale privind economia circulară, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2022, adică  Planul de acţiune pentru Strategia naţională privind economia circulară. Despre Strategie au scris colegii de la Ecoteca la momentul publicării; față de aceasta, Planul vine să aducă mai multă concretețe în abordarea sectoarelor cu cel mai mult potențial în dezvoltarea circularității. 

Pornind de la indicatorul de succes al unei tranziții verzi, respective decuplarea dezvoltării

economice de utilizarea resurselor naturale și degradarea mediului, dă câteva direcții care ar trebui să ghideze procesul de tranziție:

  • reducerea consumului de materii prime virgine prin activități durabile de extracție, reciclare și recuperare;
  • reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor;
  • reducerea impactului activităților de producție asupra mediului;
  • reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apei reziduale asupra mediului;
  • îmbunătățirea coerenței politicilor și guvernanței, comunicarea și colaborarea dintre autoritățile locale, regionale și naționale.

În completare acestor direcții din Strategie, Planul propune acțiuni concrete pentru dezvoltarea economiei  circulare, cu precădere în sectoarele prioritare.

Obiectivele generale sunt: 

  • acordarea de prioritate producției locale în fața produselor și materialelor importate;
  • consolidarea competitivității economice și a forței de muncă;
  • aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime;
  • promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare;
  • prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale;
  • prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor;
  • promovarea consumului responsabil și a educației de mediu;
  • protecția ecosistemelor și a sănătății cetățenilor.

Planul include șapte sectoare prioritare și două sectoare transversale, fiecare dintre ele fiind însoțite de obiective generale și specifice, acțiuni prioritare și alte acțiuni specifice care să contribuie la creșterea gradului de circularitate din fiecare sector. 

  1. agricultură și silvicultură
  2. auto
  3. construcții
  4. alimente și băuturi
  5. ambalaje precum sticla, hârtia, materialele plastice, lemn și materiale metalice
  6. textile
  7.  echipamente electrice și electronice și baterii
  8. deșeuri
  9. apă și ape uzate

Cu titlu de exemplu, ce ar trebui să vedem în agricultură:

  • Creșterea gradului de utilizare a biomasei provenite din activități agricole și forestiere pentru producerea de energie și a biofertilizatorilor.
  • Utilizarea apelor uzate tratate în sistemele de irigații
  • Implementarea unor metode agricole durabile care să conserve și să regenereze fertilitatea naturală a solurilor și să asigure protecția și refacerea ecosistemelor
  • Construcția de centre logistice şi infrastructură de depozitare şi distribuție a produselor agrosilvice şi alimentare în vederea facilitării accesului la piețe specializate
  • Instrumentelor de finanțare adaptate pentru fermieri și silvicultori și care sprijină cercetarea-dezvoltarea în sector

Sună bine atât pentru afacerile agricole și pentru fermieri (mai multe resurse, optimizarea celor existente, acces la piață și la finanțare, potențial de dezvoltarea afacerilor), cât și pentru consumatori (acces (mai facil) la resurse agricole/de hrană mai curate). Similar în celelalte sectoare, Planul include o serie de oportunități de dezvoltare cu beneficii pentru toate părțile interesate, pornind de la actorii economici din sistem. 

Cu ce fonduri și prin ce mecanisme se pot totuși realiza aceste acțiuni și materializa aceste beneficii potențiale?

Planul include o listă de oportunități de finanțare (în mare parte fonduri UE) care, în realitate, spre a fi direcționată către sectoarele prioritare va trebui să câștige competiția cu alte nevoi de finanțare naționale și, atunci când a câștigat-o, să intre pe piața finanțărilor cu criterii inteligente, care să recunoască gradul de noutate pentru unele dintre subiecte și tehnologii, să încurajeze inovarea și parteneriatele. 

Cine se ocupă de implementarea Planului?

A blue and orange rectangular box with white text

Description automatically generated

Avem un Comitet de Coordonare, condus de șeful Cancelariei prim-ministrului, în calitate de președinte și un secretariat asigurat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Membrii Comitetului sunt ministerele de linie și alte câteva structuri guvernamentale. 

Fiecare sector prioritar va avea Comisie dedicată care va coordona și supraveghea realizarea acțiunilor specifice pe baza unui plan de monitorizare sectorială. Temele trans-sectoriale ar urma să fie abordate prin intermediul unor structuri de implementare constituite de la caz la caz.
Consiliul Consultativ ar trebui să asigure inputul constant din partea mediului de afaceri, academic și societatea civilă. 

În fapt, Planul ar trebui să ofere direcțiile pentru dezvoltarea unor politici publice și a unor linii de finanțare care să încurajeze economia circulară, comitetele sectoriale ar trebui să lucreze pentru eliminarea barierelor specifice și să furnizeze expertiză specializată pentru politici și finanțare. Economia circulară va fi făcută de mediul de afaceri, mai mult sau mai puțin în funcție de oportunitățile pe care politicile și finanțarea le eliberează. Oportunități sunt, atât listate în Plan cât și în afara lui, rămâne de văzut în ce măsură vor fi fructificate sau cel puțin neîncurcate. 

Autor: Adelina Dabu

Cum și ce învățăm ca să navigăm complexitatea schimbărilor climatice

Cum și ce învățăm ca să navigăm complexitatea

Odată ce am început să ne uităm cu atenție la relația dintre om și natură și la relațiile din ecosistemele socio-economice și influența lor asupra mediului, am început să fim copleșiți de multitudinea informațiilor, elementelor, relațiilor dintre ele și efectele pe care le generează în lanț sau la câteva noduri distanță. Practic, toate problemele noastre în legătură cu schimbările climatice au început să se dezvăluie drept probleme care nu au o soluție imediată și evidentă fără să creeze efecte (nedorite) în lanț. Cum rezolvăm acest tip de probleme nu am învățat la scoală. Dar pe măsură ce deciziile de business și de politici publice se iau și în raport cu impactul asupra climei, necesită și soluții pe măsura complexității. Astfel că ar trebui să ne gândim tot mai serios la ce să învățăm ca să putem naviga complexitatea și să găsim soluții (aproape) optime. În raport cu schimbările climatice și mediu vorbim mai des despre competențe verzi (green skills) necesare, dar tehnice în raport cu alte elemente cu care interacționează mediul înconjurător (oamenii, economia). Complexitatea are multe domenii și multe niveluri și cum nu putem să le cuprindem pe toate cu expertiză tehnică, căutăm șabloane de gândire și de lucru și instrumente care să ne ajute să găsim soluții pentru schimbările climatice și să luăm decizii în business și în viață.

Innovative Learning Solutions to Navigate Complexity: Adapting Systems Thinking to Future Classrooms, white paper-ul World Economic Forum ne spune, în ceea ce pare că se adresează exclusiv mediului academic, cam ce ar trebui să învățăm noi, angajații și chiar tinerii care nu au ajuns încă în câmpul muncii, dacă vrem acțiuni semnificative pe baza unei înțelegeri aprofundate a modelelor, relațiilor, interconexiunilor, dependențelor și compromisurilor: sisteme și gândire sistemică. Și înainte de a ne uitat la inteligența artificială și tehnologie ca fiind sau deținând soluțiile, autorii ne explică de ce gândirea sistemică aplicată de oameni poate oferi un cadru pentru a înțelege și gestionara problemele și sistemele complexe din jur, cum sunt cele care țin de climă (ecosisteme, biosferă, sisteme economice cu impact de mediu, etc.) oferind soluții la aceste provocări cu o mai mare adaptabilitate, flexibilitate și orientate spre viitor. Așadar, gândirea sistemică trebuie să devină o componentă din instrumentarul intelectual și profesional al celor care adresează domeniul sustenabilității, pe o scară cât mai largă. 

Integrarea gândirii sistemice în metodologiile de învățare la orice nivel poate antrena cursanții să gândească critic, să recunoască modele ascunse și relații și să rezolve probleme complexe. Pe baza metodologiei specifice, vor fi capabili să combine, recombine, dezmembreze și regândi concepte pentru a genera noi concepte care să rezolve probleme sociale și ecologice prin soluții, de exemplu, circulare. De astfel de abordări putem avea nevoie, printre altele, pe lanțul de producție, în departamentul de logistică și în management ca să adresăm impactul de mediu al afacerii și să îl echilibrăm cu componenta economică. O soluție sau strategie pe care angajații o vor genera odată educați sistemic, ar trebui să adreseze în mod aprofundat spațiul posibilității, acolo unde apare de obicei și inovația. 

A screen shot of a chart

Description automatically generated

Fie că pregătiți un curs, fie că pregătiți un parteneriat cu o instituție de învățământ sau analizați capacitatea angajaților de a performa în raport cu activitatea sustenabilitatea și integrarea ei cu componenta strict de afaceri, abordare sistemică nu trebuie să lipsească și, recomandabil, să fie însoțită de:

  • Gândire analitică
  • Rezolvarea problemelor
  • Comunicare și colaborare
  • Creativitate și inovație 
  • Foresight (studii prospective)
  • Gândire critică
  • Reflecție

Autor: Adelina Dabu

Prosperitatea și combaterea schimbărilor climatice se vor întâlni dacă adresăm complexitatea, iar gândirea sistemică este un instrument extrem de util.

Afirmațiile privind mediul și durabilitatea


Sau ce spun companiile/produsele/serviciile despre impactul lor asupra mediului și despre durabilitate. Ați remarcat, probabil, influxul de ambalaje verzi și natur și mențiuni precum “natural”, “sustenabil”, “ambalaj reciclat” și ați auzit despre controversele legate de afirmația privind caracterul zero-waste al unui lanț comercial de la noi sau despre sustenabilitatea materiei prime pentru un brand de snack-uri. Dincolo de aspectele etice pe care le putem dezbate îndelung, aspectul pragmatic relevant pentru companii este cel ce vizează concurența – pe măsură ce aspectele de sustenabilitate devin mai relevante pentru consumatori, companiile au nevoie de condiții de concurență echitabilă pe piață, care să lase cât mai puțin loc de dezinformare sau trunchiere a informației în relațiile comerciale. Practic, utilizarea verdelui nu se poate interzice, dar orice frunză în plus, trebuie justificată. 

Odată ce a luat amploare practica afirmațiilor, parte dintre ele s-au dovedit îndoielnice, chiar jumătate dacă ne uităm la cifrele publicate de Uniunea Europeană, care a și a luat această temă în serios și, deși pornește de la obiectivul de a da mai multă putere consumatorilor când fac alegeri de natură comercială, asigură astfel și concurența mai loială în Piața Unică. Astfel, UE a propus o directivă tematică – Directiva privind responsabilizarea consumatorilor pentru tranziția ecologică / Directive on Empowering Consumers for the Green Transition, aflată în acest moment în proces decizional european.

A screenshot of a computer

Description automatically generated

Până ajunge Directiva în forma finală și se transpune în statele membre (să zicem, în cel puțin 2 ani), companiile vor vrea să promoveze în continuare lucrurile bune pe care le fac, fie că vorbim de compensarea emisiilor de carbon, ambalaje mai durabile sau materii prime mai naturale. Pe cât sunt de noi aceste practici pentru companii și consumatori, pe atât sunt de noi pentru autoritățile care pot verifica veridicitatea acestor declarații, respectiv, în România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC). Așa că un teren echitabil, care să asigure un echilibru între ce fac companiile și cum comunică, trebuie gestionat, până la venirea Directivei, cu criterii mai ferme, măcar pe câteva principii. Și am regăsit astfel de principii în Ghidul tematic pentru mediul de afaceri/ Environmental and sustainability claims – Draft guidance for business  din Australia (încă în forma de draft, pentru că ei lasă 2 luni pentru consultare publică). Principiile propuse, drepte recomandări pentru afirmațiile mediului de afaceri:

  1. Faceți afirmații exacte și veridice, ceea ce implică să:
  • Nu exagerați gradul de acceptare științifică
  • Nu exagerați beneficiile pentru mediu
  • Faceți doar afirmații semnificative
  • Vă asigurați că orice comparație este transparentă și echitabilă
  • Aveți motive întemeiate pentru a face o afirmație despre viitor
  1. Aveți dovezi care să vă susțină afirmațiile, inclusiv certificare de terțe părți
  2. Nu ascundeți informații importante (inclusiv cu privire la întregul ciclu de viață; nici măcar cu litere mici)
  3. Explicați orice condiții sau calificări cu privire la declarații 
  4. Evitați afirmațiile prea generale și necalificate
  5. Folosiți limbaj ușor de înțeles
  6. Elementele vizuale nu ar trebui să creeze impresia greșită (un logo în plus nu este suficient)
  7. Fiți direcți și deschiși cu privire la tranziția de sustenabilitate pe care o implementați

Criteriile acestea sunt detaliate și însoțite de studii de caz și de exemple care sunt utile pentru înțelegerea practică a acestor principii. În final, Australia propune și  amenzi considerabile dacă se constată o încălcare, ceea ce este semn că le iau foarte în serios. 

Modelul european propus de Comisie pe care îl vom vedea și în România este mai prescriptiv, solicitând criterii clare, precum și o terță parte certificată care să verifice aceste afirmații. Este doar o chestiune de abordare cu privire la libertatea de implementare, dar, în fond companiile are trebui să aplice aceleași principii ca să rămână într-un cadru concurențial, iar consumatorii să poată face alegeri informate. 

În concluzie, cum să se pregătesc companiile pentru noua legislație europeană privind afirmațiile verzi? Să interiorizeze acest set de principii încă de pe-acum și le va fi mai ușor să respecte criteriile clare care vor veni prin Directivă.

Autor articol: Adelina Dabu

Newsletter Ecoteca: RetuRO solicită amânarea Sistemului Garanție – Returnare, Ministerul Mediului refuză

SIGUREC

Sursa foto: Ecoteca

RetuRO a solicitat oficial în această săptămână, printr-o cerere către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o prelungire de cel puțin trei luni a termenului de punere în funcțiune a Sistemului de Garanție Returnare (SGR).

Solicitarea vine ca urmare a naturii extrem de complexe a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare și testare corespunzătoare, dar și pentru a asigura o integrare mai ușoară a tuturor părților implicate.

În urma discuțiilor cu reprezentanții RetuRO, Ministrul Mediului, Mircea Fechet a anunțat respingerea solicitării companiei RetuRO de amânare a intrării în funcțiune a Sistemului Garanție Returnare, programată să aibă loc la data de 30 noiembrie a acestui an.

Ministrul a reamintit că sistemul SGR ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, apoi a fost amânat pentru data de 1 octombrie 2022, ulterior fiind stabilită data de 30 noiembrie 2023 pentru punerea în funcțiune a acestuia.

„Industria a avut la dispoziție cinci ani de zile, începând cu 2018, pentru a se pregăti în vederea intrării în vigoare a acestui sistem. Avem o legislație care explică foarte bine responsabilitatea extinsă a producătorilor și, indiferent dacă ești un mic producător de băuturi tradiționale sau că ești cea mai cunoscută companie de băuturi din lume, obligația privind gestionarea ambalajelor îți aparține și mă aștept să existe o conformare cu legislația în vigoare”, a precizat ministrul.

Ce pași a făcut administratorul RetuRO până acum pentru pregătirea sistemului:

  • În prezent 40 de specialiști lucrează în cadrul RetuRO; până anul viitor numărul lor ar trebui să ajungă la 500 de persoane.
  • Peste 63.000 de operatori economici s-au înregistrat deja în Sistemul Garanție- Returnare, în diferite etape. Se estimează că peste 80 000 de organizații ar trebui să se înscrie în cadrul platformei returosgr.ro.
  • A asigurat finanțarea inițială pentru RetuRO, prin aportul acționarilor și, apoi, prin obținerea unui împrumut în valoare de peste 85 de milioane de euro; majoritatea banilor vor fi utilizați în operaționallizarea centrelor de colectare, sortare și numărare a ambalajelor.
  • Pentru a lansa un sistem operațional eficient, RetuRO a identificat necesitatea creării a încă 11 centre de numărare, în plus față de cele 6 centre de sortare și numărare incluse în dosarul de acreditare. RetuRO a încheiat deja acorduri pentru închirierea a șase spații industriale și este în proces avansat de finalizare a celorlalte locații.
  • După o analiză la nivel global, RetuRO a găsit partenerul IT care poate susține implementarea sistemului.
  • A elaborat contracte detaliate pentru producători, care au fost implicați în consultări publice. 1.500 de producători sunt în proces de semnare, în prezent, pentru aceste acorduri pe care RetuRO le-a semnat deja.
  • A identificat furnizorii de soluții tehnice pentru cele 17 centre de colectare și numărare.
  • A publicat specificațiile pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM).
  • A semnat un contract cu furnizorul de echipamente Anker Andersen pentru dotarea centrelor de numărare și sortare a ambalajelor
  • RetuRO este în proces de selecție a unui partener logistic pentru a asigura cel mai bun suport în transport.

Principalele motive care stau la baza solicitării de prelungire a termenului de lansare a SGR aici.

cav

Sursa foto: Captura Ecoteca

De la SGR trecem la PNRR. Haos în pregătirea CAV-urilor – Centrelor de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) -proiectele sunt întârziate de documentațiile de urbanism solicitate de autorități deși ele nu mai sunt necesare de 3 luni (dar mulți beneficiari și autorități nu cunosc acest lucru!)

Avem un an la dispoziție pentru înființarea a 250 de CAV-uri. Amintim că până în septembrie 2024, vor trebui înființate cel puţin 250 de astfel de centre, urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie înființate și operaționale, în total 565 de astfel de centre – unele dintre ele mici, altele de dimensiuni medii şi 15 CAV-uri mari pentru aglomerările urbane. Mai multe detalii aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1.Raul Pop, Director Programe ECOTECA a discutat în cadrul conferințelor regionale „Reciclăm în România”, organizate de Ministerul Mediului la ConstanțaPloiești, Brașov, București  despre proiectele ECOTECA dar și alte date importante din domeniul gestionării deșeurilor. Au mai fost organizate conferințe regionale și la Bacău, Arad, Cluj.

2. În perioada 5-7 septembrie a avut loc Forumul Orașelor Verzi la Brașov. Raul Pop, Director Programe ECOTECA a moderat panelul de discuții privind economia circulară.

3. Ieri a avut loc conferința Sustainability in Business – Forum & Awards 2023 organizată de The Diplomat-Bucharest, care a dezbătut și premiat cele mai importante proiecte de sustenabilitate din ultimul an.

4. Raul Pop, Director Programe ECOTECA a discutat la StirileProTV despre obligația de a introduce pe piață doar ambalaje pentru băuturi cu capacele atașate în timpul etapei de utilizare, măsură cerută de UE încă din anul 2019 și transpusă acum 2 ani prin OG 6/2021 pentru reducerea plasticului de unică folosință (SUP).

5. În data de 12 septembrie a fost organizat Circularity in action, un workshop de recomandări practice și personalizate pentru operaționalizarea Strategiei Naționale de Economie Circulară(SNEC) și Planului de Acțiune pentru Economie Circulară(PAEC).

6. Raul Pop director Programe ECOTECA a discutat în emisiunea „Banii azi”, la TVR INFO despre sistemul garanție –returnare (SGR), despre țintele de returnare a ambalajelor pentru 2024 (65% sticlă, 65% plastic, 65% metal) dar și despre gestionarea deșeurilor care nu sunt incluse în SGR:

7. Pria Environment Conference a reunit companii din domeniul mediului, producători, retaileri și autorități centrale și locale care au dezbătut teme ca OUG 125/2022, OUG 133/2022, SGR, taxa pe plastic.

8. Circularity, meet decarbonization – A „physicist turned sustainability professional” explains how to bring the two strategies together.

9. The roads of the future could be paved with plastic. Stanford researchers show the viability of recycled plastic in construction.

10. SGR –Aparatele RVM vor descuraja tentativele de fraudă.

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.

De ce solicită RetuRO amânarea Sistemului Garanție – Returnare cu 3 luni

gemma

Sursa foto: Captura Ecoteca, Sustainability in Business – Forum & Awards 2023 organizată de The Diplomat-Bucharest

RetuRO a solicitat oficial în această săptămână, printr-o cerere către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o prelungire de cel puțin trei luni a termenului de punere în funcțiune a Sistemului de Garanție Returnare (SGR).

Solicitarea vine ca urmare a naturii extrem de complexe a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare și testare corespunzătoare, dar și pentru a asigura o integrare mai ușoară a tuturor părților implicate.

În urma discuțiilor cu reprezentanții RetuRO Ministrul Mediului, Mircea Fechet a anunțat respingerea solicitării companiei RetuRO de amânare a intrării în funcțiune a Sistemului Garanție Returnare, programată să aibă loc la data de 30 noiembrie a acestui an.

Ministrul a reamintit că sistemul SGR ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, apoi a fost amânat pentru data de 1 octombrie 2022, ulterior fiind stabilită data de 30 noiembrie 2023 pentru punerea în funcțiune a acestuia.

„Industria a avut la dispoziție cinci ani de zile, începând cu 2018, pentru a se pregăti în vederea intrării în vigoare a acestui sistem. Avem o legislație care explică foarte bine responsabilitatea extinsă a producătorilor și, indiferent dacă ești un mic producător de băuturi tradiționale sau că ești cea mai cunoscută companie de băuturi din lume, obligația privind gestionarea ambalajelor îți aparține și mă aștept să existe o conformare cu legislația în vigoare”, a precizat ministrul.

 

Ce pași a făcut administratorul RetuRO până acum pentru pregătirea sistemului:

  • În prezent 40 de specialiști lucrează în cadrul RetuRO; până anul viitor numărul lor ar trebui să ajungă la 500 de persoane.
  • Peste 63.000 de operatori economici s-au înregistrat deja în Sistemul Garanție- Returnare, în diferite etape. Se estimează că peste 80 000 de organizații ar trebui să se înscrie în cadrul platformei returosgr.ro.
  • A asigurat finanțarea inițială pentru RetuRO, prin aportul acționarilor, și, apoi, prin obținerea unui împrumut în valoare de peste 85 de milioane de euro.
  • Pentru a lansa un sistem operațional eficient, RetuRO a identificat, necesitatea creării a încă 11 centre de numărare, în plus față de cele 6 centre de sortare și numărare incluse în dosarul de acreditare. RetuRO a încheiat deja acorduri pentru închirierea a șase spații industriale și este în proces avansat de finalizare a celorlalte locații.
  • După o analiză la nivel global, RetuRO a găsit partenerul IT care poate susține implementarea sistemului.
  • A elaborat contractele pentru producători, care au fost implicați în consultări publice. 1.500 de producători sunt în proces de semnare, în prezent, pentru aceste acorduri pe care RetuRO le-a semnat deja.
  • A identificat furnizorii de soluții tehnice pentru cele 17 centre de colectare și numărare.
  • A publicat specificațiile pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM).
  • A semnat un contract cu furnizorul de echipamente Anker Andersen pentru dotarea centrelor de numărare și sortare a ambalajelor.
  • RetuRO este în proces de selecție a unui partener logistic pentru a asigura cel mai bun suport în transport.

Principalele motive care stau la baza solicitării de prelungire  a termenului de lansare a SGR

  • Complexitatea proiectului și provocările de implementare. Inițierea sistemului SGR s-a confruntat cu provocări complexe în multiple aspecte, inclusiv în configurarea echipamentelor, integrarea software-ului, identificarea și asigurarea locațiilor potrivite pentru centrele regionale. Acest lucru a generat situații neprevăzute și întârzieri în faza de implementare.
  • Constrângerile de timp. Termenul alocat pentru implementarea sistemului a fost cu trei luni mai scurt decât cel propus inițial de RetuRO în dosarul de acreditare, ceea ce a creat un program mai comprimat decât s-a anticipat.
  • Percepția publică și educația civică: RetuRO nu numai că dezvoltă sistemul de la zero, dar este responsabil și de procesul de informare și educare, pentru a-i familiariza pe toți participanții cu Sistemul Garanție Returnare. Este necesară o campanie amplă de informare a consumatorilor și a celorlalți stakeholderi implicați.
  • Gemma Webb, CEO RetuRO a declarat în cadrul conferinței Sustainability in Business – Forum & Awards 2023 că până la data lansării sistemului (30 noiembrie 2023) doar un centru de numărare și sortare va fi funcțional; dacă ar fi amânat sistemul, în cele 3 luni de amânare încă 2 centre ar deveni operaționale și ar oferi o mai bună acoperire la nivel național, urmând ca restul centrelor de numărare și sortare să fie construite pe perioada de implementare a sistemului. Totodată, Gemma Webb a averizat că este important ca sistemul să fie testat în luna decembrie pentru a punea transmite facturile către stakeholderii implicați începând cu luna ianuarie.

Următoarele etape importante pentru implementarea SGR

  • Dezvoltarea și implementarea Sistemului IT: Programul strâns limitează testarea detaliată a componentelor de bază ale sistemului IT, atingerea standardelor de calitate necesare și nu lasă loc pentru ajustări în cazul apariției unor probleme neașteptate.
  • Construirea centrelor de sortare și numărare 
  • Dezvoltarea infrastructurii și rețelei logistice 
  • Contractele cu comercianții: RetuRO lucrează, în prezent, la pregătirea contractelor pentru comercianți, care vor trece, mai întâi, printr-o fază de consultare, iar, în cele din urmă, vor ajunge în proces de semnare.
  • Managementul producătorilor și retailerilor
  • Campanie informativă pentru consumatori: Pentru informarea, înțelegerea modului de funcționare și promovarea Sistemului Garanție Returnare, RetuRO va lansa, în curând, o campanie informativă pentru consumatori.

Ghid de CEO pentru economie circulară

The CEO Guide to Circular Economy 1

Cine vorbea în 2017 despre economie circulară în România? Serios, nimeni. Lucram ca manager de sustenabilitate într-o companie de FMCG și făceam mult CSR în timp ce încercam să explic stakeholderilor interni ce este sustenabilitatea în business. Am ajuns mai departe de-atunci la nivel de discurs, cel puțin (în realitate nici Danemarca, dincolo și câteva măsuri flagship, nu este prea circulară). În implementare mai avem de muncă, iar munca asta, pe lângă persoanele responsabile de sustenabilitate/mediu, fiind vorba de transformarea modelului de afaceri, trebuie să aibă implicarea directă a managementului. Potențialul de creștere de 4.5 trilioane de dolari la nivel global, la orizontul 2030, ar trebui să fie suficient de atractivă pentru C-level. Ei sunt și cei care ar putea să imprime o mentalitate “circulară” în organizațiile pe care le conduc ca să valorifice aceste oportunități în arii precum:

  • Creșterea afacerii
  • Inovație și avantaj competitiv
  • Reducerea costurilor
  • Reducerea consumului de energie și a emisiilor
  • Securizarea lanțurilor de aprovizionare 
  • Mitigarea riscurilor cu privire la penuria și fluctuațiile de preț ale materiilor prime 


Ghidul CEO Guide to the Circular Economy, lansat în 2017 de World Business Council for Sustainable Development (WBCSD) un ghid succint și pragmatic raportat la nevoile de business, la fel de actual și astăzi:

  • Care sunt riscurile și oportunitățile pe care economia circulară le evidențiază 
  • Care sunt avantajele pentru companii dacă aleg să înceapă procesul de circularizare a afacerii
  • Care sunt modele de afaceri și tehnologiile cu care ar putea începe
  • Care sunt principiile care ar trebui să susțină acest proces

Toate vin exemplificate cu proiecte de economie circulară deja implementate de mari corporații din diferite sectoare de activitate (Philips, Renault, Enel, BASF, Unilever). Or fi știind ei ceva?!

Autor articol: Adelina Dabu