Propuneri Ecoteca privind noul Regulament European pentru reducerea deșeurilor de ambalaje

29 martie 2023

Sursa foto: Ecoteca

Am realizat o listă de propuneri și urmează să le transmitem în cadrul consultării publice de revizuire a Regulamentului European privind reducerea deșeurilor de ambalaje; regulamentul se află în consultare publică până pe data de 24 aprilie (puteți transmite sugestii aici).

Ecoteca, unul dintre cele mai vechi ONG-uri de mediu din România (activ din 2010) și printre puținele ONG-uri specializate în managementul deșeurilor, economie circulară și impact climatic salută propunerea de revizuire a normelor UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

În special, susținem obiectivele propuse privind prevenirea și reutilizarea deșeurilor, creșterea conținutului reciclat din ambalaje și reducerea ambalării excesive.

Legat de Regulament, este important ca acesta să aibă ținte clare și un mecanism de monitorizare a implementării, cu metode clar definite în ceea ce privește calculul cantităților și raportarea către Eurostat/Comisie. Acest lucru presupune identificarea și implementarea unor măsuri de coerciție clare la nivelul statului membru legate de atingerea țintelor și de raportare a datelor în timp real.

S-a discutat despre alocarea unor sume de bani pentru finanțarea unor activități de reducere a generării deșeurilor și de conștientizare a populației. În acest sens, este necesar ca aceste sume de bani alocate activității de prevenire să nu se transfere la consumator sau să se transforme în activități de greenwashing, iar în acest sens trebuie introduse clar criterii de raportare, verificabile, comparabile, transparente şi cât mai publice.

Organizațiile care preiau răspunderea extinsă a producătorilor trebuie să implementeze activități de prevenire a generării deșeurilor, de promovare și de implementare a ambalajelor reutilizabile armonizate la nivel macro, european, în funcție de cota de piață și nu activități punctuale pe termen scurt. Astfel, campaniile trebuie să vizeze un mesaj coerent la nivel european în conformitate cu Pactul Verde European, cu implementare națională, indicatori definiți pe termen mediu și lung.

Recomandările Ecoteca pentru a sprijini revizuirea legislației UE privind ambalajele

Mai jos prezentăm câteva aspecte punctuale:

1. După cum s-a identificat deja în studiul pregătitor, există multe formate de ambalare pe piață care sunt inutil de grele– determină risipirea resurselor și impactul secundar (de exemplu: transport, emisii, consum de energie). Prin urmare, sunt necesare reguli mai clare și aplicabile pentru optimizarea ambalării. Solicităm legiuitorilor să includă criterii cantitative clare și comparabile care să asigure caracterul executoriu al prevederilor de minimizare a ambalajului din punctul de vedere al cantității de material conținut.

O posibilitate ar putea fi definirea greutății maxime raportate la conținut și adaptate la materialul de ambalare utilizat pentru anumite tipuri și formate comune. Spre exemplu, greutatea specifică a ambalajului unei sticle de 500 ml de bere sau apă de consum să nu poată depăși o valoare etalon a indicatorului [greutate produs]/[greutate ambalaj].

Ca alternativă, Comisia ar putea impune:

un standard armonizat pentru stabilirea limitelor maxime de greutate pentru anumite tipuri și formate comune de ambalare pentru a preveni ambalajele „supraponderale”.
producerea unor ambalaje în dimensiuni standard care să deservească mai multe sectoare din industria alimentară(de exemplu: sticlă care poate fi utilizată pentru îmbutelierea oricărui tip de vin, bere, apă, sirop etc și care să aibă un format identic pentru toți producătorii, diferențierea şi poziționarea de marcă putându-se face, fără probleme, prin etichetare).

2. Pentru a reduce distrugerea (chiar și sub forma reciclării) ambalajelor reutilizabile este necesar să fie asigurate stimulente pentru reutilizare și implementarea unor „sisteme de reutilizare” –fluxuri organizatorice, tehnice și financiare, care permit reutilizarea fie într-un sistem cu buclă închisă, fie într-un sistem cu buclă deschisă (însă doar ca alternativă de rezervă). Deși necesitatea de a stabili reguli pentru colectarea eficientă este menționată în anexa VI partea A, necesitatea şi principiile de stabilire a stimulentelor pentru returnare trebuie, de asemenea, stipulate în mod clar ca o cerință în articolul 45.

Cele mai potrivite sisteme care și-au dovedit utilitatea sunt în acest caz sistemele garanție – depozit, capabile să asigure sisteme logistice unitare, utilizând o bază singulară de infrastructură, pentru ambalajele returnate, inclusiv protejarea acestora, în stare intactă, până la destinațiile de reutilizare sau reumplere. Așadar, Sistemele garanție-depozit ar trebui setate să preia atât ambalajele de unică folosință cât și ambalajele reutilizabile (Anexa X), opțiune mai eficientă atât pentru producători cât și pentru consumatori. Aria de acoperire a acestora nu mai trebuie limitată la nivel de gamă de produse ci extinsă asupra tuturor ambalajelor pretabile din punct de vedere tehnic.

3. Țintele de reutilizare trebuie impuse și extinse și în alte sectoare cheie și grupuri de produse, cum ar fi sectorul comerțului cu amănuntul (alimente neperisabile), cosmetice, produse de curățenie, produse de igienă personală etc. Țintele propuse deocamdată se aplică doar unui număr limitat de grupuri de produse – în general doar băuturi – și sunt chiar mai puțin ambițioase în comparație cu cele deja existente în unele state membre. Îndeplinirea lor ar trebui să fie monitorizată prin obiective intermediare, comparabile între statele membre până la nivel de sortimentație de produse – sau măcar tipuri de materiale – și un raport anual de progres, public și ușor de înțeles de decidenții industriilor vizate.

4. Interzicerea ambalării fructelor și legumelor în ambalaje individuale (de ex. păstrarea doar ambalajelor secundare de transport – lădițe de lemn, baxuri de carton etc)

5. Noul regulament prevede diverse derogări și scutiri care creează lacune, cum ar fi:

Exonerarea „ambalajelor inovatoare” de la îndeplinirea oricăror cerințe de reciclare pentru 5 ani creează o breșă care ar putea permite amplasarea ambalajelor nereciclabile pe piața UE mult după 2030 (art. 6(9));
O serie de scutiri nejustificate de la regimul sistemelor depozit, prevăzute la art. 44;
Derogări pentru multe formate de ambalare evitabile (stabilite la art. 22 și detaliate în Anexa V);
Folosirea sintagmei „ambalaje din plastic de unică folosință” din anexa V, este preferată exprimării „ambalaj de unică folosință”, ceea ce induce o concentrare limitativă, exclusiv asupra ambalajelor din plastic, alte materiale de ambalare fiind ignorate, deși impactul lor de mediu este semnificativ;
Posibilitatea de a deroga de la conținutul minim reciclat – în cazul în care cerințele sunt justificate de lipsa disponibilității sau prețurile excesive ale anumitor materiale plastice reciclate – prevăzute la art. 7(10) – aceste derogări fiind de natură tocmai să încurajeze perpetuarea alegerii soluțiilor de ambalare neadecvate, în detrimentul încurajării inovării în domeniu.

6. Schemele EPR ar trebui să dedice cel puțin 10% din bugetul lor finanțării infrastructurii de reutilizare (sisteme de reutilizare) și finanțării eco-designului.De exemplu, CITEO din Franța își dedică o parte din buget pentru a îndeplini obiectivul de 5% ambalaje reutilizabile în conformitate cu Legea franceză a economiei circulare. CITEO este o companie non-profit fondată în urma fuziunii Eco-Emballages și Ecofolio, 2 organizații de transfer de responsabilitate a producătorilor care pun pe piață bunuri ambalate, cu scopul de a reduce impactul asupra mediului al ambalajelor.

7. Este nevoie un update după 20 de ani al standardelor de bază pentru ambalajele reutilizabile la nivelul UE (EN 13429:2004) și la nivel internațional (ISO 18603: 2003). Standardele ar trebui aplicate pentru orice tip de ambalaj, astfel încât să se evite supraambalarea. În plus, multe produse sunt supraambalate din cauza transportului neadecvat, iar din acest punct de vedere trebuie luate măsuri adiacente legate de siguranța produselor în timpul transportului, până la livrare.

Vă stăm la dispoziție cu experiența noastră și expertiza tehnică în ceea ce privește introducerea unor măsuri și obiective concrete pentru asigurarea tranziției la economia circulară.

Vă mulțumim pentru consultare!

Pentru mai multe informații ne puteți contacta:
Raul Pop, Director Programe
raul@ecoteca.ro
www.ecoteca.ro

Puteți consulta noul regulament aici.

Puteți transmite feedback Comisiei Europene privind noul Regulament aici.

De ce nu reușesc unii agenți economici să se înregistreze în baza de date SGR și să raporteze numărul de produse în ambalaje SGR comercializate în 2022?

2 martie 2023

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Raul Pop, Ecoteca, CERC

Raul Pop, Director Programe Ecoteca Asociația Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) a punctat foarte bine care sunt provocările agenților economici care nu au reușit încă să se înregistreze în platforma RetuRO, în cadrul conferinței „Sistemul de Garanție – Returnare – Bilanț de etapă”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) în data de 28 februarie:

„Orice agent economic care este subiectul acestei obligații legale caută niște modalități interne de a o îndeplini: asta înseamnă de exemplu când trebuie să raporteze cantități de orice fel se uită în contabilitate, el în contabilitate va avea niște date împărțite pe un număr oarecare de produse care-i spun câte produse are, dar nu-i spune contabilitatea dacă fac sau nu fac obiectul SGR, deja au o clasificare extracontabilă artificială pe tipuri de material care deja funcționează de câțiva ani de zile și care necesită niște eforturi suplimentare că una este să raportezi câte produse ai vândut și alta e să raportezi câte erau ambalate în PET de exemplu, informații care nu-ți vin pe tavă de nicăieri într-un sistem contabil.

Iar acum cu SGR-ul au mai introdus încă o categorie de clasificare noncontabilă și anume ce produs conține, dacă este răcoritoare sau nu este răcoritoare, iarăși o informație care trebuie practic inventată într-un sistem de evidență pentru că ea din contabilitate nu vine de nicăieri, eu nu am în contabilitate un cont care să-mi spună „contul analitic de produse răcoritoare”

și atunci trebuie „să nasc” aceste date de undeva ceea ce înseamnă niște eforturi, ceea ce înseamnă niște timpi și niște costuri până la urmă necesar să fie făcute dar cumva… eu aș vrea doar să atrag atenția asupra acestor provocări tehnice suplimentare de care s-au lovit acești agenți economici în momentul în care ar trebui să raporteze niște cifre pe care nu le aveau și

să te apuci să calculezi de exemplu, de la începutul anului 2022 câte sucuri au trecut prin gestiunea ta este la fel de complicat ca și când ai face asta pentru tine acasă, poate chiar mai complicat, că nu ai avut aceste evidențe în sistemele tale de gestionarea datelor și acum trebuie cumva să le recuperezi și să le aplici retroactiv.

De asemenea, la nivel de retail, fluxul de date este foarte complicat în conexiune cu această obligație, că eu pot să-i cer lui la modul foarte simplist -Spune-mi și mie câte sticle de băuturi ai vândut dar el are nevoie de multe alte informații suplimentare pe care iarăși nu le poate culege din sistemele contabile existente, el trebuie să vadă cum se mișcă stocurile dacă le-a vândut sau încă le păstrează trebuie să vadă mai departe care e statusul acelor ambalaje SGR, câte a dat mai departe către consumatori, câte garanții a încasat, poate a încasat mai puține poate încasat mai multe decât cele pe care le-a returnat și atunci

toate aceste sisteme suplimentare care sunt invizibile la consumatorul final sunt extrem de importante tocmai pentru creșterea sistemului și pentru a putea să-l rulezi, noi vorbim aici de un sistem extrem de ambițios, extrem de pretențios cu un volum imens de date, comparabil dacă vreți cu ce are ANAF-ul ca și complexitate și atunci cred că foarte mulți agenți economici, probabil 90% dintre ei au nevoie de ajutor suplimentar pentru că sunt niște cerințe sofisticate pe care în momentul de față ei nu au soluții să le rezolve.

Sunt multe iarăși, cazuri particulare față de cele care s-au mai menționat în chat-ul nostru. Mie mi s-a mai pus o întrebare acum două zile – „Domne` noi avem următoarea situație suntem o companie care are obligația legală ca pe timpul verii să dea muncitorilor sticle de apă și dăm zeci de mii de sticle de apă? Ce facem le recuperăm sau nu le recuperăm? cine suportă garanția?” și așa mai departe ..

Soluția e relativ simplă … e clar că i le dai și cineva de acolo mai „antreprenor” le va lua și le va duce când se golesc într-un magazin și va recupera cei 50 de bani pe care nu i-a plătit de fapt, dar eu nu spun că nu sunt soluții pentru toate, spun doar că ar trebui comunicate într- un mod centralizat undeva astfel încât să fie interpretate la fel de către toți agenții economici, lucru care va ușura și sarcina operatorului de sistem adică, a lui RetuRO; cred că etapa în care ne aflăm este foarte important să o parcurgem cu toții și aici mă refer la cei care sunt impactați în acest moment, deocamdată consumatorul doar aude despre un sistem care va intra probabil în în funcțiune la sfârșitul anului; acum cei care trebuie să lucreze pe tema asta sunt bineînțeles operatorul de sistem adică RetuRO și bineînțeles cei care trebuie să se înscrie adică

producătorii și comercianții – cred că este foarte important să se înscrie din mai multe motive -ok cel mai simplu pentru că e obligație legală și dacă nu faci treaba asta s-ar putea să ai niște repercusiuni…

Apropo, salut faptul că Garda de Mediu a comunicat proactiv aceste informații, salut faptul că RetuRO a ales să meargă spre CECAR (n. red. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România) care a ales să meargă spre contabili, care merg mai departe spre companii să le spună „Vedeți că aveți această obligație”- este un efort de comunicare fără precedent, eu nu-mi aduc aminte de un alt astfel de proiect cu atât de largă implicare și colaborare între diverși parteneri din zona asta de business.

Cred că lucrurile trebuie să continue, cred că e important din nou, să știm cât mai repede, la câți agenți economici se va împarte un cost că despre asta vorbim, e un sistem nou care evident va rula bani și cu cât este mai bine așezat și mai bine documentat, banii ăștia vor fi mai puțini și asta contează foarte mult, că până la urmă, să nu uităm că toți banii ăștia care se rulează în sistemele de conformitate cum e și cazul SGR-ului sunt niște bani care se recuperează din prețul produsului mai devreme sau mai târziu și pleacă din buzunarul consumatorului.

Deci este cumva o datorie a tuturor celor implicați să optimizeze aceste costuri iar în cazul SGR se poate face doar împreună, degeaba vrea RetuRO să coste pe sfert dacă comercianții și producătorii nu intră în joc și nu fac treaba care le revine …”, a explicat dl Pop.

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Feliciu Paraschiv, ANCMMR

Domnul Feliciu Paraschiv, vicepreședinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) a explicat detaliat cum sunt gestionate produsele în contabilitate, confirmând în același timp, provocările ridicate de dl. Raul Pop:

„Sunt 2 tipuri de gestiuni care se țin în comerț este vorba de un gestiune valorică și o gestiune cantitativ-valorică.

Gestiunea canditativ valorică e o gestiune prin care orice produs intră într-o contabilitate/gestiune are ca și „CNP” codul de bare, acest cod intră într-o matrice/tabel foarte mare unde i se adaugă furnizori, preț de achiziție, preț de vânzare, clase acolo acolo se pot adăuga clase. Poți să-i spui unui unui ambalaj că este din plastic, are 330 G, îi pui mai multe clase – atunci e destul de ușor de ținut o evidență, e chiar foarte ușor, banal poți să programezi să ai evidențele astea scoase automat la sfârșitul lunii.

În schimb, la gestiunea valorică, cealaltă modalitate prin care se ține o gestiune și pe care o folosesc cred că 90% din comercianții mici și mijlocii -pe baza notei de intrare-recepție în gestiune se creează o valoare: se ține contabilitatea pe o valoare, care este împărțită în 2: produsele cu TVA 19% și produsele cu TVA 9%.

De aici încolo nu mai există nicio clasificare – Imaginați-vă că produsele alea sunt într-o „găleată” mare și nu ai cum să le găsești, doar ducându-te efectiv în magazin și pe raft și să le faci un inventar numeric manual, nu ai cum altfel și legislația permite sistemul ăsta de gestiune; toți comercianții mici care fac în continuare notele de intrare de recepție, unii mai sunt care fac chiar cu pixul pe un carnet special, unii fac pe calculator – este o gestiune valorică unde nu se pot găsi produsele prin două click-uri și e foarte greu de schimbat sistemul, adică să-l pui pe cineva să schimbe tot sistemul contabil acuma pentru o raportare nu e bine și e foarte greu de făcut,” a precizat dl Paraschiv.

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă

Sugestiile domnului Paraschiv pentru păstrarea evidenței ambalajelor SGR colectate manual de către comercianții mici și mijlocii

„Mai departe, RVM- urile vor ține ele o evidență la toate ambalajele strivite și colectate. Comercianții care țin gestiunea valorică și vor face o colectare manuală, vor trebui să țină o evidență manuală.

I-am propus administratorului RetuRO să creeze un sistem unic care să fie instalat pe orice fel de calculator sau telefon al unui comerciant care face colectare manuală și în momentul în care cineva se prezintă la magazin cu 2 PET-uri și 3 doze el le introduce în sistem și atunci RetuRO va vedea în orice moment câte ambalaje sunt în magazinul respectiv și poate și eficientiza ruta de colectare a ambalajelor -pentru că se pot seta niște limite la magazinul x când ajung la 500 de peturi de 2 L, 1000 de doze și 300 de sticle magazinul ăla are nevoie de colectare imediată altfel se blochează.

În discuțiile cu RetuRO s-a pus problema că asta nu poate fi un sistem de validare corect; noi înțelegem chestia asta – validarea finală se va face în momentul în care ambalajele ajung la RetuRO și le validează pe baza hologramei sau ce înscris va avea eticheta, dar pe noi ne-ar avantaja foarte mult gestiunea asta, adică să ne împrumute un acces în sistem unde să putem înregistra în orice moment ambalajele; acolo am putea înregistra chiar și ambalajele pe care le -am primit și atunci RetuRO știe în permanență ce avem noi în magazin plin, ce avem noi gol colectat de la clienți și ce am predat luna asta, luna trecută, tot anul”, a explicat dl Paraschiv.

Puteți citi și:

N-ați reușit să vă înregistrați în platforma SGR? Aflați în articol ce puteți face

Producătorii și comercianții (inclusiv cei din sectorul HORECA) trebuie să se înregistreze în SGR până pe data de 28 februarie 2023 – conform HG 12/2023

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

N-ați reușit să vă înregistrați în platforma SGR? Aflați în articol ce puteți face

1 martie 2023

Sursa foto: Ministerul Mediului

Data de 28 februarie a fost ultima zi „oficială” (conform HG 12/2023) în care producătorii/importatorii și comercianții care comercializează produse în ambalaje care vor face parte din Sistemul Garanție – Returnare (SGR) trebuiau să se înregistreze în platforma portal.returosgr.ro.

Amintim că organizațiile care nu au reușit să se înscrie până în prezent riscă amenzi de la 20.000 lei la 40.000 lei (HG 1074/2021, artic. 25, lit. 1d)).

Agenții economici care n-au reușit să se înscrie în platforma SGR în termenul prevăzut se pot înscrie în continuare și chiar vă recomandăm să o faceți, ÎNAINTE ca un organ de control să vă ceară asta. Platforma rămâne deschisă pentru finalizarea procedurii sau pentru înregistrări viitoare.

Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Mediului începând cu data de 1 martie, Garda Națională de Mediu (GNM) demarează controale în toată țara pentru a verifica conformarea agenților economici la obligația de înscriere în baza de date a SGR până la data de 28 februarie.

Într-o primă fază, în cazul în care vor constata nerespectarea obligației de înscriere, comisarii GNM vor emite avertismente și vor impune conformarea operatorului economic în maxim 30 de zile. După expirarea perioadei de conformare, comisarii vor reveni la agentul economic avertizat și, în cazul în care vor constata în continuare neconformități, vor aplica sancțiunile prevăzute de lege.

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă

Care este stadiul pregătirii SGR și câți agenți economici s-au înscris până în prezent

Potrivit reprezentanților RetuRO, până la data de 28 februarie 2023 și-au activat conturile de utilizatori în platforma online un număr de peste 55.000 operatori economici. Dintre aceștia, 23.145 au finalizat înregistrarea conform procedurii prevăzute de lege.

Se estimează că între 80 000 și 100 000 de organizații ar trebui să se înscrie în cadrul platformei.

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Julia Leferman

Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu și unul dintre acționarii RetuRO a declarat în cadrul conferinței „Sistemul de Garanție – Returnare – Bilanț de etapă”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) în data de 28 februarie, că sunt foarte multe cazuri când organizațiile:

au reușit să deschidă conturile și să introducă datele de identificare ale organizației și ale reprezentantului legal desemnat în relația cu administratorul SGR în platformă
dar nu au reușit să parcurgă următoarea etapă – cea mai „arzătoare” – încărcarea în platformă a rapoartelor/datelor privind ambalajele SGR care diferă în funcție de tipul organizației, respectiv:
- producătorilor/importatorilor li se solicită datele privind numărul de unități de ambalaje care fac obiectul SGR și greutatea aferentă de ambalaj exprimată în kilograme, introduse pe piața națională anul trecut, defalcate pe lună, tip de material pe subcategorii, inclusiv culoarea materialului (pentru plastic), volum per unitate de ambalaj (număr de mililitri), categorii de produse conținute și dacă plasticul conține barieră de oxigen (în principal alcoolică)
- comercianților/HoReCa li se solicită date privind numărul de produse în ambalaje SGR comercializate cu amănuntul în România în 2022 și numărul de produseîn ambalaje SGR pe care anticipează că le vor comercializa în acest an.

Pe lângă aceste rapoarte, pentru înregistrarea în platforma portal.returosgr.ro., comercianții/ agenții economici din sectorul HoReCa mai trebuie să transmită și o notificare care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

Adresa și suprafața structurii tale de vânzare (a magazinului).
Adresa și detaliile de acces ale punctului de returnare a ambalajelor SGR organizat în cadrul magazinului și orarul de funcționare al acestui punct.
Modalitatea estimată de preluare a ambalajelor SGR de la consumatori: manual sau prin echipamente automate de preluare (RVM). Notificarea va fi semnată cu semnătură electronică, prin intermediul site-ului portal.returosgr.ro

Ulterior, după parcurgerea acestor etape, va urma încheierea contractelor între RetuRO și toate organizațiile înregistrate în platforma SGR.

Doamna Leferman a amintit că pentru finalizarea procedurii de înregistrare în platformă RetuRO asigură suport tehnic prin intermediul serviciului de Call Center dedicat apelabil la numărul de telefon 021 207 00 09 (de luni până vineri între orele 09:00 – 18:00, cu excepția sărbătorilor legale).

Conferința organizată de CLCC a reprezentat un eveniment oportun pentru

Cosmin Teodoru, Director General Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu și unul dintre acționarii RetuRO
Raul Pop – Director Programe Asociația Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC)
Feliciu Paraschiv, vicepreședinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR)

să răspundă cât mai multor întrebări și nelămuriri venite din piață, pentru a ușura procesul de înregistrare al producătorilor/importatorilor și comercianților în platforma SGR.

Principalele spețe discutate

Sursa foto: ecologic, Cosmin Teodoru, Ministerul Mediului

Dl. Cosmin Teodoru, Director General Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor:

Producătorii/importatorii și comercianții care comercializează borș și suc de roșii nu trebuie să se înregistreze în sistemul SGR fiindcă băuturile fermentate au un regim fiscal ușor diferit de regimul SGR; în schimb siropurile și băuturile care conțin suplimente nutritive/ proteice/vitamine fac obiectul SGR

Amintim ambalajele care fac obiectul SGR, conform Anexei la HG 1074/2021, artic. 1b)

ambalaj supus sistemului de garanţie-returnare sau ambalaj SGR – ambalaj primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizat pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase, care poartă marcajul SGR; ambalajul se consideră deşeu de ambalaj atunci când este predat spre reciclare.

Și cazinourile și alți agenți cu activitate similară trebuie să se înscrie în platforma SGR chiar dacă oferă băuturi cu titlu gratuit clienților
Iaurturile și alte lactate nu fac obiectul SGR (inclusiv cele ambalate în ambalaje de tip tetrapak)
Domnul Teodoru a precizat că sistemele RVM de colectare (existente deja în unele orașe ca Brașov, Cluj – spre ex. sistemele PETrică – ar putea fi integrate ca puncte de colectare organizate de UAT-uri în colaborare cu micii comercianți dacă softul acestora va fi adaptat la sistemul IT al ReturRO)

La întrebarea venită din partea unui participant la conferință -„Ce soluții au comercianții cu suprafața mai mică de 200 mp dacă UAT-ul nu organizează centre de colectare în limita distanței de 500 mp și nu au în apropiere un alți comercianți care se încadrează în aceeași situație cu care să se poată asocia? Pot colabora cu un hypermarket aflat la limita a 500mp?”, dl Teodoru a precizat că asocierea se poate face doar între comercianți mici cu suprafețe sub 200 mp, deci este exclusă asocierea între un comerciant mic și hypermarket.

Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu și unul dintre acționarii RetuRO:

Organizațiile care au mai multe puncte de lucru se înregistrează o singură dată în platformă cu CUI și restul datelor de identificare apoi înregistrează punctele de lucru în câmpurile predefinite din noul cont creat.
Dna Leferman a precizat că în momentul de față sunt dezvoltate mai multe module ale sistemului IT și a dat asigurări că datele concurențiale ale organizațiilor implicate în SGR vor fi bine protejate
O altă componentă din sistemul IT va fi un registru al tipurilor de ambalaje puse pe piață de producători/importatori, componentă care va urma bineînțeles, aceleași reguli de protecție a datelor concurențiale
Firmele din sectorul HoReCa sunt obligate să se înscrie în SGR și să declare ambalajele comercializate în 2022 chiar dacă ambalajele au rămas în interiorul spațiilor de comercializare și nu au fost preluate de consumatori. Acest fapt va contribui la o estimare cât mai bună a volumelor de ambalaje puse în piață.

Însă, vor apărea unele diferențe de colaborare cu sectorul HoReCa în momentul demarării sistemului tocmai din cauza acestei particularități care îl deosebește de sectorul comercianților – faptul că ambalajele rămân în locațiile unde sunt consumate produsele, nu sunt preluate de consumatori la plecarea din locații.

Cum va funcționa procesul de predare și colectare pe scurt: Ambalajele vor fi returnate de către consumatori în magazine și își vor recupera valoarea garanției pentru aceste ambalaje; ulterior magazinele vor primi din partea RetuRO decontul pentru valoarea garanțiilor plătite consumatorilor și un tarif de gestionare a ambalajelor care este calculat diferit în funcție de natura în care se face colectarea de către comerciant – automată (prin intermediul RVM-urilor –Reverse Vending Machines – aparate care colectează ambalajele) sau manuală; apoi ambalajele colectate de magazine sunt ridicate de operatori de transport sau colectori angajați de RetuRO (se vor face licitații în vederea contractării acestor operatori)
Una din consecințele acestui efort de colectare a datelor din piață rezultat în urma înregistrării agenților economici în portalul RetuRO este că va permite RetuRO să dimensioneze cât mai bine rutele de transport pentru preluarea ambalajelor de la comercianți (în funcție de volumul de ambalaje estimat).

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Feliciu Paraschiv, ANCMMR

Feliciu Paraschiv vicepreședinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR)

Dl Paraschiv a venit cu o sugestie pentru accelerarea procesului de informare și de înregistrare în baza de date SGR – Registrul Comerțului ar putea sprijini activitatea de informare a agenților economici printr-un mail/adresă multiplă transmisă agenților care au codul CAEN corespundent vânzării de băuturi sau produse care fac obiectul SGR
Totodată, a atras atenția asupra costurilor ridicate ale RVM-urilor -care pornesc de la aproximativ 15 000 EUR+TVA, amintind că majoritatea comercianților mici și mijlocii nu vor avea posibilitatea să achiziționeze aceste aparate, optând pentru colectarea manuală a ambalajelor SGR.
Unul din avantajele folosirii RVM-urilor: Ambalajele colectate prin intermediul RVM-urilor nu vor mai fi numărate încă o dată în centrele de numărare RetuRO fiindcă aceste RVM-uri vor fi conectate automat la sistemul IT RetuRO iar validarea se face în momentul în care ambalajul este introdus în aparat. Aparatul are capacitatea să verifice 10 caracteristici ale ambalajului, nu doar marcajul SGR (ex. gradul de umplere – sticla nu tebuie să conțină lichid mai mult de 10%, dimensiunea sticlei etc)
A amintit care vor fi principalele provocări ale comercianților mici și mijlocii – volumul mare de amabalaje, frecvența și graficul de ridicare; în lipsa spațiului de depozitare al ambalajelor, agenții economici pot să refuze preluarea ambalajelor (conform legii) dar acest refuz reprezintă un risc de pierdere al clienților
ANCMMR a realizat un studiu privind volumul de ambalaje gestionat de comercianții mici și mijlocii:
- un magazin cu suprafață între 150-300 mp colectează până la 6000 de ambalaje/lună
- un magazin cu suprafață între 300 și 450 mp până la 10 000 ambalaje iar
- un magazin de 500 mp ajunge la 12 000 de ambalaje/lună