Noua OUG a generat numeroase critici, în special din cauza modificărilor aduse în atribuirea contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale.
Încă de la începutul anului, asistăm la un blocaj (de discutat dacă justificat) pe tot fluxul de gestionare a deșeurilor municipale fiindcă foarte puține contracte de delegare au fost actualizate până la finalul lunii februarie, așa cum stabilea OUG 133/2022.
să precizeze dacă au recalculat şi au aprobat noile tarife ale activităților de salubrizare prin luarea în considerare numai a cheltuielilor aferente activităţilor respective, fără includerea cheltuielilor cu contribuţia pentru economia circulară şi a cheltuielilor cu alte activităţi desfăşurate de operatori pe fluxul deşeurilor municipale – termenul limită era de 45 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 13 noiembrie 2022–art. V, (1)
să precizeze dacă au atribuit contractele de delegare a gestiunii pentru activitățile de sortare, tratare și/sau depozitare prin eliminare a deșeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizației de mediu – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023– art. V (2)
să încheie acte adiționale la contractele de delegare existente care să includă indicatorii de performanță pentru gestionarea deșeurilor municipale (inclusiv penalitățile pentru neîndeplinirea acestor indicatori) pentru fiecare etapă desfăşurată de operatori pe fluxul deşeurilor municipale: colectare, sortare, depozitare – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023– art. 6, (1) i), art. V, (3).
Fiindcă multe UAT-uri și ADI-uri nu au răspuns solicitării, A.N.R.S.C a transmis în data de 25 ianuarie o nouă adresă, fără prea mult impact.Mulți operatori se plâng că deșeurile nu mai sunt primite la stațiile de sortare sau la depozite în lipsa actualizării acestor contracte.
Pentru a debloca situația cât mai rapid, autoritățile au emis la începutul lunii aprilie un nou proiect de OUG care amâna obligația de actualizare a contractelor de delegare până la 31 decembrie 2023.
Ulterior proiectul de OUG a fost foarte puțin modificat și republicat în consultare pe pagina Ministerului Mediului în data de 25 aprilie.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2023/04/be08ed13-11ad-487b-96d9-1deca9e70498-1.jpg9001600Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2023-04-27 13:06:582023-05-04 16:55:19Termenul pentru actualizarea contractelor de delegare mutat la finalul anului prin OUG 30/2023 pentru modificarea OUG 133/2022
Raul Pop, Director Programe Ecoteca, trainer în primul modul „Economie circulară și managementul resurselor materiale”
Ce este programul „Reporting: Climate” și cum se pot înscrie participanții
Agenția GRF+ și Asociația Ecoteca au lansat Academia de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate”, un program care își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate. Academia este dezvoltată de ECOTECA, asociație specializată în managementul corespunzător al deșeurilor și sustenabilitate, alături de GRF+, agenție de consultanță și co-design cu și pentru branduri active în societate, și sprijinită de BCR în calitate de partener fondator.
„Jurnalismul de mediu are nevoie de profesioniști care să transmită pe înțelesul publicului schimbările constante prin care trecem, de aceea este important să-i oferim informațiile într-un mod cât mai explicit. Interesul publicului pentru subiectele de mediu și sustenabilitate se află într-o continuă creștere, iar jurnaliștii au nevoie să fie constant informați de schimbările care au loc la nivel tehnic, legal și nu numai. Reporting: Climate le oferă o resursă jurnaliștilor români pentru a-i ajuta să înțeleagă aceste implicații, pentru ca ulterior să abordeze temele de mediu într-un mod cât mai aplicat și cu impact,” a declarat Raul Pop, Director de Programe, Asociația ECOTECA.
Publicul are nevoie de informații despre schimbările climatice și de educație pe teme de mediu, iar jurnalismul de mediu poate răspunde acestor nevoi. Un studiu realizat de către Cult Market Research și GRF+ în 2022 arată că:
77% dintre români cred că ar trebui să existe mai multă educație pe subiecte de mediu
53% declară că ar putea deveni mai responsabili cu mediul dacă ar fi mai bine informați despre schimbările climatice și efectele pe termen lung ale acestora
Alexandru Laibăr, Director Executiv al Coaliției pentru Economia Circulară – CERC, trainer în primul modul „Economie circulară și managementul resurselor materiale”
Reporting: Climate urmărește să sprijine crearea unei comunități de jurnaliști pregătiți să trateze profesionist teme legate de mediu, climă și sustenabilitate, pentru a susține dezvoltarea jurnalismului de mediu în România și o mai bună informare a publicului cu privire la aceste subiecte.
Programul Reporting: Climate este susținut de BCR în calitate de partener fondator, alături de Coca-Cola HBC România, Egger și Vodafone în calitate de parteneri ai primei ediții. Modulul „Economie circulară și managementul deșeurilor” este susținut de Stratos Management, iar modulul „Calitatea aerului și a apei” de Mercedes-Benz Romania.
„Accesul la informații și educație despre mediu este necesar pentru că, în esență, nu avem o a doua planetă. Și doar prin informare, prevenție și bun simț ecologic pus în practică putem construi împreună un viitor mai verde. La BCR, noi credem cu tărie că sustenabilitatea începe cu fiecare dintre noi, iar viitorul pe care ni-l dorim se construiește pe o bază solidă de informații și prin implicarea companiilor, a instituțiilor publice și a societății. Ne bucurăm să susținem Academia Reporting:Climate, pentru că jurnalismul de mediu este un motor pentru informarea mai bună a publicului și acțiuni mai responsabile din partea noastră, a tuturor”, a declarat Nicoleta Deliu-Pașol, Director de Comunicare BCR.
Prima ediție a programului Reporting: Climate cuprinde 5 module tematice de o zi, susținute de specialiști de mediu cu experiență relevantă în domeniu, în cadrul cărora jurnaliștii au oportunitatea de a afla mai multe despre sustenabilitate, mediu și schimbări climatice. Programul a debutat pe 20 aprilie cu modulul „Economie circulară și managementul resurselor materiale”. Următoarele teme acoperite în program vor fi:
Calitatea aerului și a apei – 11 mai 2023
Păduri și biodiversitate – 15 iunie 2023
Sustenabilitate și schimbări climatice – 15 septembrie 2023
Eficiență energetică și resurse regenerabile – 12 octombrie 2023
Participarea în programul Reporting: Climate este gratuită pentru jurnaliști, în limita locurilor disponibile. Înscrierea se poate face prin completarea formularului de la adresa ecoteca.ro/reporting-climate-formular-de-inscriere
Luminița Roșca, Director General Stratos – trainer în primul modul „Economie circulară și managementul resurselor materiale”
Concursurile de jurnalism tematic Reporting: Climate
Fiecare modul Reporting: Climate va fi urmat de un concurs de jurnalism tematic, prin care jurnaliștii sunt încurajați să dezvolte materiale pe subiectele de mediu acoperite în modulul respectiv.
Materialele vor putea fi publicate și înscrise în concurs în termen de două luni de la încheierea modulului; în cazul primului modul – Economie circulară și managementul resurselor materiale – materialele editoriale trebuie să fie publicate până la 19 iunie 2023.
Autorul celui mai reușit material din fiecare etapă de concurs va fi recompensat cu o bursă de 500 de euro.
Informații suplimentare despre primul concurs Reporting: Climate vor fi disponibile pe website-ul ro/proiecte/reporting-climate începând cu 1 mai 2023.
„Cursul organizat de Ecoteca și GRF+ este o mână de ajutor în plus pentru aprofundarea problemelor de mediu. Am aflat despre resurse noi de informare, am dezbătut pe baza statisticilor oficiale și, la final, am plecat cu noi idei pentru viitoare analize.” – Alina-Elena Vasiliu, jurnalist
„Presa poate salva sau îngropa democrații, poate susține sau ucide reputații, poate crea sau distruge lideri. În egală măsură, presa poate ajuta omenirea să facă față crizei climatice – cu informații și exemple care să îndemne nu la panică sau dezorientare, ci la acțiune. Ne dorim ca Reporting: Climate! să fie un instrument prin care colegii jurnaliști să facă ce știu mai bine – să aducă opțiuni reale, credibile și bine documentate în fața cititorilor lor,” declară Irina Ciocan-Stănescu, Managing Partner GRF+.
Primul modul din program, pe tema „Economie circulară și managementul resurselor materiale”, a avut loc pe 20 aprilie sub îndrumarea trainerilor Raul Pop, Director de Programe al Asociației ECOTECA, și Alexandru Laibăr, Director Executiv al Coaliției pentru Economia Circulară – CERC. În cadrul sesiunilor de training din modulul 1, participanții au aflat mai multe informații referitoare la cum pot documenta și scrie despre gestionarea resurselor materiale și prelungirea ciclului de viață al produselor prin reutilizarea, repararea și reciclarea resurselor deja existente.
Modulele continuă în perioada mai – octombrie, iar mai multe informații sunt disponibile pe pagina proiectului.
***
Despre Asociația ECOTECA
Asociația ECOTECA este o organizație neguvernamentală specializată în managementul corespunzător al deșeurilor. Are o experiență de 12 ani în politici publice, consultanță în managementul deșeurilor și în implementarea de proiecte de gestionare a deșeurilor din fonduri europene, private (provenite de la companii) sau fonduri naționale.
Despre GRF +
Afiliat exclusiv pentru România al rețelei globale Ketchum din 2012, GRF+ este o agenție de comunicare ce dezvoltă campanii de marketing integrate PR-driven, extinzându-și capabilitățile în zona digitală, strategie și servicii de creație, CSR și sustenabilitate, advocacy, public affairs, influencer marketing, evenimente, sports marketing. Misiunea GRF+ este realizarea campaniilor și dezvoltarea de proiecte cu impact maxim în business și în societate.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2023/04/1-1.jpg5251216Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2023-04-25 17:43:482023-08-16 12:37:09Asociația ECOTECA, alături de GRF+, lansează Academia de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate”
Raport de audit Curtea de Conturi: Doar în 14 județe Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) sunt finalizate, deși au fost demarate în perioada 2007-2013
Administrația Națională pentru Protecția Mediului,
Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu,
șapte unități administrativ-teritoriale județene și locale (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București) și
Agenții județene pentru protecția mediului
Raportul analizează aspecte importante care reflectă situația dezastruoasă a gestionării deșeurilor la nivel național: stadiul Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), stadiul depozitelor neconforme de deșeuri, raportările oficiale transmise la Comisia Europeană, contribuția de 0,8 euro/ kg privind deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate.
Având în vedere situația constatată (și) de Curtea de Conturi, va fi aproape imposibil să evităm procedura de infringement împotriva României.
Noua OUG a generat numeroase critici, în special din cauza modificărilor aduse în atribuirea contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale.
Încă din luna ianuarie 2023 asistăm la un blocaj pe tot fluxul de gestionare a deșeurilor municipale fiindcă foarte puține contracte de delegare au fost actualizate.
Pentru a debloca situația cât mai rapid, autoritățile au emis un nou proiect de OUG care mută obligațiile de actualizare a contractelor de delegare până la data de 31 decembrie 2023, rămâne în vigoare doar termenul de maximum 45 de zile de la data intrării în vigoare a OUG 133, pentru recalcularea şi aprobarea noilor tarife aferente fiecărei activităţi de salubrizare (art V, 1).
Dacă nu ați reușit să trimiteți încă sugestii pentru noul Regulament European privind reducerea deșeurilor de ambalaje, aflat în dezbatere publică până pe data de 24 aprilie, puteți consulta scrisoarea Ecoteca pentru comparații. Propunerile dvs. pot fi transmise fie direct pe site-ul Comisiei Europene, fie pe adresa Ecoteca; noi vom colecta informațiile și le vom include în scrisoare.
Ce s-a mai întâmplat în România și prin lume, legat de deșeuri și sustenabilitate
Întâlnirile „ECOLOCAL– Gestionarea eficientă a deșeurilor în teritoriu” organizate de ECOTECA în parteneriat cu primării, consilii județene, ADI-uri, politia locală, companii de salubritate, ONG-uri, generatori de deșeuri, autorități de mediu și alți „actori” relevanți din domeniu continuă. De această dată dezbaterile au avut loc la Timișoara, Arad, Suceava și Botoșani și au vizat soluții și oportunități de colaborare în vederea îmbunătățirii managementului deșeurilor atât în cele 4 municipii, cât și la nivel județean.
Student Talks – întâlniri organizate cu viitori specialişti în Ingineria Mediului de la Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii din cadrul Universității Politehnica din București și colegii de la Ecopolis în vederea identificării unor soluții concrete de gestionare corespunzătoare a deșeurilor și în vederea conectării noilor ingineri de mediu la realitatea din „piață” . Ana-Maria Răducanu de la Magazin Zero Waste București, singurul magazin „fizic” din București care comercializează produse „zero waste”, fără ambalaje a oferit soluții concrete de prevenire și reducere a deșeurilor. Reprezentanții Stratos au prezentat o parte din provocările de mediu cu care se confruntă companiile iar colegii de la Ecopolis au prezentat cum au reușit să implice grupuri de voluntari mai mari în instalarea de 24 de tuburi pasive pentru măsurarea dioxidului de azot NO2 în București. Totodată, au amintit cum afectează calitatea aerului incendierile ilegale, depozitele neconforme de deșeuri, și instalațiile de incinerare a deșeurilor, zone care sunt rar monitorizate pentru măsurarea calității aerului.
Raul Pop, Manager Programe Ecoteca a moderat panelul II din cadrul dezbaterii „Circular Economy Conference 2023” organizată de The Diplomat Bucharest. În cadrul conferinței au fost prezentate stadiul actual al măsurilor locale privind economia circulară în România, Strategia Națională pentru Circulară Economie (SNEC), bune practici de economie circulară din România, provocări, dar și măsuri pentru dezvoltarea și extinderea lor.
După ani de ignorare, Comisia De Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor a dezbătut Ordonanţa de Urgenţă nr 5/2 aprilie 2015, privind deșeurile de echipamente electrice și electronice în vederea actualizării și adoptării ei sub forma unei legi. Coaliția Pro DEEE prezintă principalele propuneri formulate de actorii din domeniul gestionării DEEE aici.
Comisia De Mediu şi Echilibru ecologic din Camera Deputaţilor a dezbătut Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2022 în data de 14 martie pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Dacă reprezentanții OIREP-urilor au multe puncte de contestat privind OUG 125, reprezentanții OTR-urilort (Coalița Pro DEEE, Recolamp) suțin aplicarea garanției de 2 mil lei și pentru OIREP-uri, penalitatea de 2 lei/kg si 8 lei/kg pentru lămpi ca o măsură de reducere a speculei din piață și reintroducerea penalităților pentru colectori.
Conferința Ambalaje 360 organizată de revista Piața a dezbătut ptintre altele, înfiinţarea Comitetului de Supraveghere a SGR controlat de reprezentanţii Guvernului. Printre atribuţiile Comitetului de Supraveghere este şi cea de recomandare a retragerii calităţii de administrator al SGR (Sistemului Garanție – Returnare).
Noua OUG a generat numeroase critici, în special din cauza modificărilor aduse în atribuirea contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale.
Încă din luna ianuarie 2023 asistăm la un blocaj pe tot fluxul de gestionare a deșeurilor municipale fiindcă foarte puține contracte de delegare au fost actualizate.
să precizeze dacă au recalculat şi au aprobat noile tarife ale activităților de salubrizare prin luarea în considerare numai a cheltuielilor aferente activităţilor respective, fără includerea cheltuielilor cu contribuţia pentru economia circulară şi a cheltuielilor cu alte activităţi desfăşurate de operatori pe fluxul deşeurilor municipale – termenul limită era de 45 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 13 noiembrie 2022 –art. V, (1)
să precizeze dacă au atribuit contractele de delegare a gestiunii pentru activitățile de sortare, tratare și/sau depozitare prin eliminare a deșeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizației de mediu – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023 – art. V (2)
să încheie acte adiționale la contractele de delegare existente care să includă indicatorii de performanță pentru gestionarea deșeurilor municipale (inclusiv penalitățile pentru neîndeplinirea acestor indicatori) pentru fiecare etapă desfăşurată de operatori pe fluxul deşeurilor municipale: colectare, sortare, depozitare – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023 – art. 6, (1) i), art. V, (3).
Fiindcă multe UAT-uri și ADI-uri nu au răspuns solicitării, A.N.R.S.C a transmis în data de 25 ianuarie o nouă adresă, fără prea mult impact.Mulți operatori se plâng că deșeurile nu mai sunt primite la stațiile de sortare sau la depozite în lipsa actualizării acestor contracte.
Pentru a debloca situația cât mai rapid, autoritățile au emis un nou proiect de OUG care mută obligațiile de actualizare a contractelor de delegare până la data de 31 decembrie 2023, rămâne în vigoare doar termenul de maximum 45 de zile de la data intrării în vigoare a OUG 133, ca să recalculeze şi să aprobe noile tarife aferente fiecărei activităţi de salubrizare (art V, 1).
Alineatele 2 și 5, din artic. V care prevedeau termenele de 120 de zile de la data intrării în vigoare a OUG 133/2022 (respectiv, 29 ianuarie 2023) pentru atribuirea contractelor de delegare și încheierea actelor adiționale la contractele de delegare existente pentru activitățile de sortare, tratare și/sau depozitare, prin eliminare, a deșeurilor municipale, vor fi abrogate.
Găsiți mai jos noile propuneri:
După alineatul (3) se introduc două noi alineatc, alineatele (31) și (32), cu următorul cuprins:
(31)Până la data de 31 decembrie 2023,autoritățile administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, pe baza mandatului special primit de la unitățile/subdiviziunile administrativ teritoriale membre, au obligația ca pentru activitățile de sortare, tratare și/sau depozitare prin eliminare, a deșeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizației de mediu să atribuie contractele de delegare a gestiunii activității/activităților respective, în vederea conformării cu prevederile art. II pct. 16 și pct. 33, referitor la prevederile a1t. 14 și art. 321.
(32) Până la data de 31 decembrie 2023, autoritățile administrației publice locale ale unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară au obligația. în aplicarea dispozitiilor art. 17 alin. (5) lit. g) și I) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, să aprobe modificarea hotărârii de dare în administrare sau, după caz, încheierea unui act adițional la contractele de delegare existente în vederea includerii tuturor indicatorilor de performanță aferenți activităților prestate de operator pe fluxul deșeurilor municipale, inclusiv pentru includerea penalităților suportate de către operator în caz de neîndeplinire a acestora, stabilite la nivelul cheltuielilor cu contribuția pentru economia circulară și al cheltuielilor cu depozitarea deșeurilor pentru cantitățile de deșeuri municipale care depășesc cantitățile destinate a fi depozitate corespunzătoare indicatorilor de performanță.
Alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) În situația în care unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială nu adoptă, individual sau în asociere, în termenul prevăzut la alin. (32) măsurile administrative necesare includerii în actele de atribuire a indicatorilor de performanță aferenți activității/activităților prestate de operator, inclusiv a penalităților în caz de neîndeplinire a acestora, Garda Națională de Mediu aplică sancțiunile prevăzute la art. 62 alin. (I) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare.”
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2023/04/be08ed13-11ad-487b-96d9-1deca9e70498.jpg9001600Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2023-04-05 00:02:462023-04-06 00:27:26Proiect de OUG pentru modificarea termenelor contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale prevăzute în OUG 133/2022
Administrația Națională pentru Protecția Mediului,
Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu,
șapte unități administrativ-teritoriale județene și locale (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București) și
Agenții județene pentru protecția mediului.
Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deșeuri din marile orașe și identificarea factorilor care amplifică condițiile de producere a acestui risc.
În 12 noiembrie 2021, România a primit o scrisoare de punere în întârziere, document ce anunța, de fapt, iminența unei proceduri de infringement. În acest context, Curtea de Conturi a programat și realizat misiunea de audit de conformitate.
Potrivit raportului, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurile municipale.
Cum (nu) funcționează Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)
Sursa: captură Raport Curtea de Conturi
Prin Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, s-a prevăzut ca gestionarea deșeurilor municipale în România să se realizeze integrat la nivel de județ, respectiv municipiul București, prin sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID). Responsabilitatea pregătirii proiectului SMID este a consiliului județean, respectiv municipiului București, iar implementarea este în responsabilitatea Asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI), care are ca membri toate sau majoritatea unităților administrativ teritoriale din județ.
Deșiîn decursul timpului au existat posibilități de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), autoritățile locale nu au reușit construirea unui astfel de sistem în toate județele.
Sistemele integrate de management al deșeurilor sunt funcționale în mai puțin de o treime (29%) din unitățile administrativ-teritoriale evaluate(județele Argeș, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deșeurilor (Brașov, Municipiul București, Constanța, Iași, Neamț).
Sursa: captură Raport Curtea de Conturi
Mai mult, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu a fost implementat la nivel național un sistem de colectarea separată. Sistemul de colectarea din poartă în poartă nu este încă implementat integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deșeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează (cu câteva excepții, în Țuțora, jud Iași, Praova, Mureș, Bihor).
La data auditului, în România erau operabile, total sau parțial, 34 de proiecte SMID
Sursa: captură Raport Curtea de Conturi
Cum (nu) funcționează sistemul de management al deșeurilor în București și Ilfov
La nivelul Municipiului București și al județului Ilfov, nu funcționează un sistem integrat de management al deșeurilor, nefiind astfel îndeplinite obiectivele strategiei locale de gestionare a deșeurilor și ale Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor.
Colectarea deșeurilor menajere în Municipiul București se realizează în cea mai mare parte, în amestec (cu mici excepții în unele sectoare unde afost implementat un sistem de colectare pe 2 fracții – umed, uscat). În perioada analizată, depozitarea a reprezentat principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale, gradul de valorificare a deșeurilor reciclabile menajere şi similare fiind scăzut.
Eficiența stațiilor de sortare este mult sub limita minimă de 75% și din cauza sistemului actual de colectare a deșeurilor reciclabile și a tehnologiilor de tratare, nu se poate atinge ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale de minim 50% din deșeurile de ambalaje.
Astfel, nu a fost atinsă ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale (50%, anul 2020), întrucât nu s-au implementat sisteme eficiente de colectare separată și nici nu s-a investit în stații de sortare automatizate.
Municipiului București nu deține la acest moment nicio instalație de tratare termică a deșeurilor municipale.
În perioada analizată, au fost identificate trei depozite care primeau deșeuri colectate de pe raza Municipiului București și cea a județului Ilfov, astfel:
Depozit Chiajna – Rudeni (IRIDEX)
Depozit Vidra (ECOSUD SA)
Depozit Glina (ECOREC SA).
La data elaborării Planului de gestionare a deșeurilor la nivelul Municipiului București, doar două dintre aceste depozite mai aveau autorizație integrată de mediu în vigoare, întrucât APM a respins solicitarea de aviz a depozitului GLINA-Popești Leordeni.
Ce se întâmplă cu depozitele de deșeuri neconforme
La data aderării, România s-a angajat să se conformeze prevederilor directivelor europene, întocmind un Plan ce prevedea sistarea activității de depozitare și închiderea depozitelor.
Aceste procese ar fi trebuit finalizate pe etape, în perioada 2005-2017, mai ales că anterior aderării (2003-2004), a fost realizată inventarierea depozitelor de deșeuri (municipale și industriale) care existau pe teritoriul României. Astfel, au rezultat 265 de depozite de deșeuri municipale, din care 251 erau neconforme. De asemenea, existau 269 de depozite de deșeuri industriale, din care 154 erau neconforme.
Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activități de închidere a depozitelor neconforme.
Cu toate că Administrația Fondului de Mediu fusese deja nominalizată ca solicitant eligibil pentru atragerea unor fonduri care să finanțeze închiderea depozitelor neconforme, instituția publică nu a putut aplica în vederea atragerii unor fonduri externe nerambursabile. Astfel, s-a pierdut șansa remedierii unor probleme grave de mediu prin utilizarea banilor europeni și în consecință, efortul financiar necesar a rămas strict pe seama Fondului pentru Mediu.
Astfel, echipa de audit a reținut că autoritățile publice locale care au primit finanțare din Fondul pentru Mediu au beneficiat de un tratament preferențial față de autoritățile locale care au luat decizia finanțării din fonduri proprii a activităților de închidere a depozitelor neconforme, fără să existe o altă justificare decât presiunea exercitată de existența deciziei Curții Supreme de Justiție a Uniunii Europene.
În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de constituire a fondului pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.
Cu toate că autoritatea centrală pentru protecția mediului avea obligația de a transmite raportări, la intervale de 3 ani, către Comisia Europeană, asupra implementării Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, din verificarea efectuată s-a constatat că pentru peri
oada 2013 – 2015 nu s-au efectuat raportări de acest fel iar rapoartele care s-au transmis pentru perioada următoare (2016-2019) nu au fost puse la dispoziția publicului și nici publicate, conform prevederilor legale în vigoare.
În plus, rapoartele cu privire la deşeurile municipale şi biodeşeurile (acoperirea materială şi teritorială a colectării separate şi eventualele derogări de la aceste obligaţii), impuse prin Directiva 2008/98/CE (modificată și completată prin Directiva 2018/851/CE), au fost transmise Comisiei Europene cu întârziere.
Ce facem cu contribuția de 0,8 euro/ kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate
În ceea ce privește modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate.
Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață. Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel.
Sursa: captură Raport Curtea de Conturi
Echipa de audit a formulat recomandări de remediere pentru fiecare deficiență constatată, atât la nivelul structurilor de mediu, cât și la nivelul autorităților publice locale evaluate, privind:
îmbunătățirea infrastructurii necesare unui management eficient al deșeurilor;
creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor;
introducerea indicatorilor de performanță ce reies din cadrul legal, în contractele de asigurare a serviciilor de salubritate;
creșterea gradului de monitorizare a sistemului de management a deșeurilor de către autoritățile competente
creșterea gradului de tratare a deșeurilor înaintea depozitării;
creșterea gradului de sancționare a persoanelor juridice care nu-și îndeplinesc obligațiile de mediu.
Având în vedere situația dezastruoasă constatată (și) de Curtea de Conturi, va fi aproape imposibil să evităm procedura de infringement împotriva României.
Sinteza Raportului de audit de conformitate privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021, poate fi consultată aici .
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2023/04/WhatsApp-Image-2023-03-29-at-16.13.11-1.jpeg7531338Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2023-04-03 18:00:382023-04-05 19:30:03Raport de audit Curtea de Conturi: Doar în 14 județe Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) sunt finalizate, deși au fost demarate în perioada 2007-2013
