Afirmațiile privind mediul și durabilitatea


Sau ce spun companiile/produsele/serviciile despre impactul lor asupra mediului și despre durabilitate. Ați remarcat, probabil, influxul de ambalaje verzi și natur și mențiuni precum “natural”, “sustenabil”, “ambalaj reciclat” și ați auzit despre controversele legate de afirmația privind caracterul zero-waste al unui lanț comercial de la noi sau despre sustenabilitatea materiei prime pentru un brand de snack-uri. Dincolo de aspectele etice pe care le putem dezbate îndelung, aspectul pragmatic relevant pentru companii este cel ce vizează concurența – pe măsură ce aspectele de sustenabilitate devin mai relevante pentru consumatori, companiile au nevoie de condiții de concurență echitabilă pe piață, care să lase cât mai puțin loc de dezinformare sau trunchiere a informației în relațiile comerciale. Practic, utilizarea verdelui nu se poate interzice, dar orice frunză în plus, trebuie justificată. 

Odată ce a luat amploare practica afirmațiilor, parte dintre ele s-au dovedit îndoielnice, chiar jumătate dacă ne uităm la cifrele publicate de Uniunea Europeană, care a și a luat această temă în serios și, deși pornește de la obiectivul de a da mai multă putere consumatorilor când fac alegeri de natură comercială, asigură astfel și concurența mai loială în Piața Unică. Astfel, UE a propus o directivă tematică – Directiva privind responsabilizarea consumatorilor pentru tranziția ecologică / Directive on Empowering Consumers for the Green Transition, aflată în acest moment în proces decizional european.

A screenshot of a computer  Description automatically generated

Până ajunge Directiva în forma finală și se transpune în statele membre (să zicem, în cel puțin 2 ani), companiile vor vrea să promoveze în continuare lucrurile bune pe care le fac, fie că vorbim de compensarea emisiilor de carbon, ambalaje mai durabile sau materii prime mai naturale. Pe cât sunt de noi aceste practici pentru companii și consumatori, pe atât sunt de noi pentru autoritățile care pot verifica veridicitatea acestor declarații, respectiv, în România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC). Așa că un teren echitabil, care să asigure un echilibru între ce fac companiile și cum comunică, trebuie gestionat, până la venirea Directivei, cu criterii mai ferme, măcar pe câteva principii. Și am regăsit astfel de principii în Ghidul tematic pentru mediul de afaceri/ Environmental and sustainability claims – Draft guidance for business  din Australia (încă în forma de draft, pentru că ei lasă 2 luni pentru consultare publică). Principiile propuse, drepte recomandări pentru afirmațiile mediului de afaceri:

  1. Faceți afirmații exacte și veridice, ceea ce implică să:
  • Nu exagerați gradul de acceptare științifică
  • Nu exagerați beneficiile pentru mediu
  • Faceți doar afirmații semnificative
  • Vă asigurați că orice comparație este transparentă și echitabilă
  • Aveți motive întemeiate pentru a face o afirmație despre viitor
  1. Aveți dovezi care să vă susțină afirmațiile, inclusiv certificare de terțe părți
  2. Nu ascundeți informații importante (inclusiv cu privire la întregul ciclu de viață; nici măcar cu litere mici)
  3. Explicați orice condiții sau calificări cu privire la declarații 
  4. Evitați afirmațiile prea generale și necalificate
  5. Folosiți limbaj ușor de înțeles
  6. Elementele vizuale nu ar trebui să creeze impresia greșită (un logo în plus nu este suficient)
  7. Fiți direcți și deschiși cu privire la tranziția de sustenabilitate pe care o implementați

Criteriile acestea sunt detaliate și însoțite de studii de caz și de exemple care sunt utile pentru înțelegerea practică a acestor principii. În final, Australia propune și  amenzi considerabile dacă se constată o încălcare, ceea ce este semn că le iau foarte în serios. 

Modelul european propus de Comisie pe care îl vom vedea și în România este mai prescriptiv, solicitând criterii clare, precum și o terță parte certificată care să verifice aceste afirmații. Este doar o chestiune de abordare cu privire la libertatea de implementare, dar, în fond companiile are trebui să aplice aceleași principii ca să rămână într-un cadru concurențial, iar consumatorii să poată face alegeri informate. 

În concluzie, cum să se pregătesc companiile pentru noua legislație europeană privind afirmațiile verzi? Să interiorizeze acest set de principii încă de pe-acum și le va fi mai ușor să respecte criteriile clare care vor veni prin Directivă.

Autor articol: Adelina Dabu