Valoare adăugată și verde

ro fig02

Sursa foto: Confederația Patronală Concordia

Creșterea economică a României din ultimele două decenii a fost, într-adevăr, spectaculoasă. Din ea a beneficiat toată lumea, atât companii cât și cetățeni. Afacerile s-au dezvoltat, oamenii au câștigat mai bine. Am redus semnificativ ecartul de dezvoltare în raport cu Vestul Europei și am ajuns în poziția de țară dezvoltată, admițând însă că nu ne-am rezolvat toate problemele sociale, la fel cum nici protecția mediului nu a fost o prioritate în măsura în care nu aveam o directivă de implementat. Istoria și analiza   Valoare Adăugată în economia românească lansată săptămâna trecută de Concordia arată însă că în măsură ce ne apropiem de medie, inerția ne lasă și trebuie să adoptăm politici de creștere susținute ca să păstrăm ritmul de creștere și să rezolvăm și alte probleme societale. Practic, competitorii noștri pe piața globală (incluzând aici și piața internă, mai ales în contextul unei Piețe Unice în UE) au devenit țările dezvoltate, nu mai putem miza pe costul scăzut al forței de muncă și nici pe resurse primare ieftine. La asta se adaugă și viteza cu care piețele se schimbăm odată cu accelerarea digitalizării și a tranziției verzi care pot aduce și eficiență și competitivitatea suplimentare.

Ce legătură au aceste aspecte cu economia verde? Cadrul concurențial în care concurăm este determinat de schimbările climatice, atât din puncte de vedere al riscurilor (adaptare, lanțuri de aprovizionare, costuri cu reglementarea și efectiv scăderea competitivității), cât și al oportunităților (eficiența utilizării resurselor). Pe lângă dezvoltarea economică în sine, trebuie să o facem în contextul de neutralitate climatică la orizont 2050; să producem cel puțin la fel, dar mai bine și cu emisii mai puține, aceasta este provocarea (și raportul Băncii Mondiale despre care  am scris aici ne arăta că matematic este posibil). Dar unde sunt oportunitățile? Circularitatea și productivitatea scăzută a resurselor.

România înregistrează a treia cea mai mică productivitate a resurselor, situându-se în 2022 la 38,4% din media UE și a înregistrat în 2021 o scădere a utilizării circulare a materialelor de la 1,7 la 1,4%, indicator oricum în urmă față de media UE, de 11,7%. Cifrele sunt identice și pentru 2022. Față de anul 2000, productivitatea resurselor în România a stagnat. Amprenta materială a economiei românești – reprezentând consumul de materii prime – era în 2020 a doua cea mai mare din UE, de 2,22 ori mai mare decât media UE. Intensitatea de emisii în sectorul de producție din România este de 3 ori peste media UE și consumul de energie arată că deși are unul dintre cele mai mici consumuri de energie electrică din UE, a înregistrat în 2021 a treia cea mai mare creștere din UE față de media anilor 2017-2019 în ceea ce privește consumul primar de energie. Indicatorii arată o tranziție șubredă a economiei care se poate croniciza, iar viteza cu care se mișcă alte economii este considerabil mai mare (a se vedea, de exemplu, o rată a utilizării circulare a materialelor dublă față de media UE, în Olanda).

La fel cum s-a întâmplat cu decalajele economice, și decalajele de utilizare a resurselor și reducerea emisiilor pot fi recuperate, doar că viteza de schimbare este mai mare și problemele sunt mai complicate. Soluții uniforme și general valabile nu există, de aceea și Concordia își propune să abordeze soluțiile sectorial, cu analize calitative.

În succesul demersului de tranziție a economiei la economia verde și cu o valoare adăugată mai mare stă succesul fiecărei companii; cu cât mai multe înțeleg încotro merge lumea, cu atât sunt șanse mai mari să își regândească afacerile pe modele mai verzi, să investească în tehnologie și inovație, să dezvolte colaborări trans-sectoriale sau pe lanțurile de aprovizionare, să ceară Guvernului măsuri de sprijin și politici care să le ajute să se dezvolte în această direcție.

Autor: Adelina Dabu

Raul Pop, Director Programe Ecoteca – despre ghidul ASAP de colectare separată dedicat școlilor

Înregistrare emisiunea România la zi – Radio Trinitas

 

image 2023 11 9 26670135 0 fakepath info ghid asap 1

Raul Pop, Director Programe a discutat în emisiunea România la azi – Radio Trinitas despre ghidul ASAP dedicat școlilor care vor să implementeze un sistem de colectare separată eficient, economia circulară și Sistemul Garanție-Returnare (SGR).

„Ghidul este un element de informare pentru cei care au responsabilități foarte concrete legate de deșeuri (…) cei care se ocupă de gestionarea deșeurilor în cadrul școlilor au niște obligații legale iar ghidul vine și le spune uite astea vi se aplică, uite așa se îndeplinesc. (…)

Școlile (înscrise în programul ASAP) beneficiază de materiale informative, de asistență, de traininguri online pentru responsabilii de managementul deșeurilor din școli. (…)

ASAP este derulat de Fundația The Institute împreună cu Asociația Ecoteca cu finanțare de la un sponsor privat, noi nu avem capacitatea oricât de mulți sponsori am aduna în spatele nostru, să facem un lucru sistemic cum ar putea să facă un minister și atunci noi mergem să-i ajutăm pe cei care vor să se implice în procesul ăsta (nr. implementarea sistemului de colectare separată), dar vorbim de 26 de localități în cazul ASAP din cele 3278 de localități din România, e clar nu vom putea să le acoperim din București pe toate, vorbim de 30 de județe din cele 41 + sectoarele Bucureștiului,

noi nu ne-am asumat în nici un moment că am avea capacitatea să suplinim statul român în ceea ce trebuie să facă el și respectiv autoritatea publică locală, ce ne-am asumat este să le dăm instrumente care să poată fi ușor de înțeles și de folosit.

Bineînțeles că îi susținem (nr. autoritățile publice locale) și am vrea să facă mai mult de atât dar trebuie să ne înțelegem foarte bine capacitățile.

Noi suntem 10 ONG-iști din București care trag de 19 000 de clădiri școlare din țară. Hai să punem lucrurile în perspectivă. Vorbim despre multe milioane de tone de deșeuri generate pe an și dacă nu se implică fiecare dintre cei implicați în subiect de la cei care generează deșeurile cum sunt școlile până la cei care colectează, sortează și mai departe reciclează nu vom putea de unii singuri niciunul dintre noi să facem treaba asta.”

Ghidul ASAP poate fi descărcat de oricine aici.

Școlile care vor să se implice în programul ASAP ne pot contacta aici

 

image 2023 11 9 26670136 0 fakepath info ghid asap 2

poza raul harta

Încă 3 proceduri de infringement deschise împotriva României privind gestionarea deșeurilor, apelor și reducerea emisiilor

deseuri

Sursa foto: Comisia Europeană

Comisia Europeană a deschis în noiembrie 3 proceduri de infringement împotriva României privind protecția mediului:

  • (INFR(2023)2147) – pentru transpunerea necorespunzătoare a Directivei cadru privind deșeurile

Termenul pentru transpunerea de către statele membre a dispozițiilor Directivei (UE) 2018/851 în legislația lor națională a expirat la 5 iulie 2020.

România trebuie să completeze prevederile legate de:

– încetarea statutului de deșeu,

– răspunderea extinsă a producătorilor,

– derogarea de la modelul de partajare a responsabilității financiare

– măsurile stabilite pentru prevenirea generării de deșeuri.

  • [INFR(2022)2079)]) – pentru neîndeplinirea obligației de reducerea a emisiilor (conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva NEC”). Primul său program național de control al poluării atmosferice prezentat în 2023 nu include suficiente măsuri pentru a asigura reducerile necesare ale emisiilor.
  • [INFR(2015)4036] – pentru că nu a pus în aplicare în mod corect Directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE) și Directiva privind habitatele (Directiva 92/43/CEE a Consiliului) la autorizarea și construirea de centrale hidroelectrice mici.

În 2015, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere cu privire la autorizarea și construirea de centrale hidroelectrice mici pe cursurile de apă alpine, care afectează trei situri Natura 2000 și corpurile de apă aferente.

În urma mai multor reuniuni cu Comisia, autoritățile române și-au asumat mai multe angajamente, cum ar fi

i) monitorizarea proiectelor care fac obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor,

ii) reevaluarea deteriorării cauzate de autorizarea și construirea proiectelor de centrale hidroelectrice mici,

iii) adoptarea unui cadru juridic privind debitul ecologic și zonele interzise,

iv) modificarea autorizațiilor,

v) transpunerea Directivei revizuite privind evaluarea impactului asupra mediului incluzând o procedură coordonată pentru evaluarea proiectelor în temeiul Directivei-cadru privind apa și

vi) adoptarea unei planificări strategice (Strategia energetică).

Autoritățile române și-au îndeplinit parțial angajamentele, dar nu au modificat autorizațiile și nu au pus în aplicare măsurile identificate pentru a remedia deteriorarea privind unul dintre corpurile de apă care a fost determinată anterior.

Între timp, cel de-al treilea plan de gestionare a districtului hidrografic, adoptat recent, indică deteriorarea corpului de apă în cauză (Argeș izvor – intrare acumulare Vidraru și afluenții).

În plus, dovezile disponibile în urma studiilor și a monitorizării efectuate confirmă faptul că unele microhidrocentrale au fost autorizate fără nicio evaluare corespunzătoare prevăzută de Directiva privind habitatele. Având în vedere deteriorarea corpului de apă, este necesar să se remedieze situația cât mai curând posibil.

România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Alte state vizate sunt Cehia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Austria, Cipru, Irlanda, Suedia, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia.

Mai multe informații despre procedurile declanșate aici.

 

Tot ce trebuie să știe școlile despre colectarea separată, într-un ghid de bune practici creat de ASAP România și ECOTECA

asap

ASAP România, programul Fundației The Institute, a lansat un ghid de colectare separată dedicat tuturor instituțiilor de învățământ din România pentru a le sprijini în procesul de pregătire, dimensionare și implementare a infrastructurii de colectare separată și pentru buna relaționare cu autoritățile, administrațiile publice și toți cei implicați în acest proces. Descarcă-l aici.

Crearea ghidului vine ca urmare a eforturilor constante din ultimii ani din partea ASAP de a ajuta la crearea unei infrastructuri de colectare separată în toate școlile din România și a discuțiilor cu reprezentanții instituțiilor de învățământ cărora nu le sunt clare toate etapele acestui proces. 

Astfel, ASAP a aplicat un chestionar în localitățile partenere în proiect, în perioada mai-iunie 2023, iar pe baza statisticilor obținute a  creat ghidul de bune practici împreună cu experții în  managementul deșeurilor de la Asociația ECOTECA, partener strategic al programului. 

„ASAP înseamnă expertiză în ceea ce privește educația pentru colectarea separată, atât pentru elevi, cât și pentru reprezentanții școlilor, iar acest ghid ne poziționează astfel. ASAP este educator, instructor, mâna de ajutor de care au nevoie școlile atunci când implementează aceste procese. Și e important ca totul să se desfășoare cât mai ușor, corect și eficient. Asta oferim prin acest ghid – claritate, pas cu pas, despre colectarea separată”, a declarat Mihaela Tutunaru, coordonator program ASAP.

„Pentru noi toți, colectarea separată a deşeurilor trebuie să fie simplu de înțeles şi de aplicat. Prin acest ghid am încercat exact acest lucru: să oferim informații clare și utile celor care administrează deşeuri în unitățile de învăţământ, astfel încât să poată derula această activitate în concordanță cu legislația în vigoare, adeseori intimidant de stufoasă. Aşadar, în ghid vor găsi exact ceea ce au de făcut, fără a trebui să studieze zeci de legi, hotărâri de guvern, ordonanțe sau ordine de ministru”, afirmă Adriana Gheorghe, specialist în managementul deșeurilor la Asociația ECOTECA.

Reprezentanți ai 257 de instituții de învățământ din 31 de județe și din Municipiul București au răspuns chestionarului. Majoritatea consideră că sistemul de colectare separată este un proces important pentru instituțiile de învățământ, doresc să fie sprijiniți în implementarea și dezvoltarea acestui sistem și să primească materiale relevante pentru îmbunătățirea întregului proces. 

Printre cele mai importante rezultate ale chestionarului: 

  • 77% dintre respondenți au implementat sistemul de colectare separată în școli, dar totodată susțin că e loc de îmbunătățiri pentru ca acesta să fie funcțional și eficient;
  • 71% dintre școli au coșuri mici de colectare separă în interior și 79% au și pubele de colectare în exterior. Dacă 49% dintre respondenți au spus că fac colectare separată pe 4 fracții (hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, menajer – amestecat) în interiorul instituțiilor de învățământ, 37% au spus că nu fac deloc acest tip de colectare separată. Pentru colectarea separată în exteriorul școlilor e aproximativ același procent. 
  • 64% dintre respondenți păstrează evidența gestiunii deșeurilor, conform obligațiilor legale; 
  • 69% dintre respondenți consideră că infrastructura de colectare separată este insuficientă și 59% declară că au nevoie de cursuri specializate pentru gestionarea deșeurilor;
  • 30% dintre aceștia consideră că au nevoie de sprijin pentru păstrarea evidenței deșeurilor generate, dar și în medierea relației cu autoritățile implicate (26%);
  • Cele mai multe răspunsuri pe chestionare au venit din partea ciclurilor primare și gimnaziale – 54%, apoi colegii și licee – 33%. 

Toate concluziile chestionarului și procesul de implementare a infrastructurii de colectare separată în școli se pot consulta în ghid. Acesta e disponibil pentru a fi descărcat gratuit, de pe site-ul ASAP România – aici. 

Ce conține ghidul?

Pe lângă identificarea nevoilor și oferirea de soluții pentru implementarea colectării separate, ghidul mai cuprinde și un glosar de termeni tehnici specifici domeniului și o serie de anexe ce pot fi utilizate de reprezentanții unităților de învățământ care sunt responsabili cu gestionarea deșeurilor, precum adrese tipizate pentru administrațiile publice sau pentru companiile de salubritate, modele de fișe de verificare, formulare și rapoarte. 

Până la acest moment, 36 de localități, orașe, reședințe de județ, și 4 sectoare din Municipiul București sunt partenere ale ASAP. Avantajul de a fi parte din program vine cu beneficiul de a avea parte de ghidaj în mod gratuit și sistematic din partea echipei, prin email, la  contact@asap-romania.ro.

 

***

Parteneri media: Ambasada Sustenabilității în România, Hotnews, Rock FM.

***

Despre ASAP România

ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului) este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute, care urmărește să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectare separată și reciclare. Obiectivul ASAP este acela de a contribui activ la promovarea educației pentru mediu în rândul publicului țintă și de a crea cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în toate școlile din România. În prezent, programul e activ în peste 1.600 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România, informațiile despre colectare separată și reciclare ajungând la peste jumătate de milion de elevi din ciclurile preuniversitare.

Toate informațiile despre programul ASAP sunt disponibile pe site-ul oficial ASAP România și pe conturile de social media, Facebook, Instagram și TikTok.

 

Cui îi este frică de schimbările climatice? Raport de țară privind clima și dezvoltarea

Una dintre principalele îngrijorări, când vine vorba de schimbările climatice, este că ne va costa prea mult să le combatem. Nu doar că dacă nu reușim să ținem fenomenul sub control vom plăti cel puțin prețul fenomenelor meteo extreme, dar există indicații că, în măsura în care toți actorii contribuie la decarbonizare și la înverzirea economiei, creșterea economică se va menține. Pentru România, aplicat, această ipoteză este confirmată de Raportul de țară privind clima și dezvoltarea lansat săptămâna trecută de Banca Mondială: nu va fi ușor să facem tranziția către neutralitate climatică la orizontul 2050, dar cu măsurile potrivite, scenariul de creștere poate rămâne același – aceeași creștere economică, dar cu mai puțină poluare și cu un impact social pozitiv. S-ar putea astfel atinge un echilibru în profit-planetă-oameni. 

Raportul identifică câteva sectoare esențiale pentru decarbonare și ele sunt în mod indisolubil conectate și de sectorul privat.

  • Apa – resursă vitală, este una dintre cele mai probleme pentru România pe termen mediu. Companiile cu consum ridicat de apă ar trebui să își eficientizeze procesele și chiar să le regândească în perspectiva unui acces limitat. 
  • Transportul – este cel mai problematic din perspectiva reducerii emisiilor de carbon pentru că oamenii și mărfurile vor continua să se miște. Accelerarea investițiilor, implementarea tehnologiilor existente și încurajarea schimbărilor de comportament sunt câteva dintre direcțiile de schimbare.
  • Energia – tranziția de la combustibili fosili la surse regenerabile se poate face doar printr-un amplu proces de electificare. Ceea ce pot face și mulți operatori economici, inclusiv cu aprovizionare proprie din surse regenerabile, tehnologia este deja aici la costuri rezonabile.

Și în industrie este loc de înverzire, cel puțin în câteva direcții:

  • Eficiență energetică
  • Folosirea surselor regenerabile pentru producerea de căldură la temperatura scăzută-medie
  • Electrificarea proceselor de fabricație;
  • înlocuirea proceselor existente cu alternative cu un consum redus de carbon
  • anumite procese industriale (de ex. producția de îngrășăminte) ar putea înlocui gazele naturale cu amoniacul produs cu energie electrică din surse regenerabile.

Forța de muncă rămâne, fără să ne mai mire, un element esențial pentru realizarea creșterii sustenabile din punct de vedere economi și de al mediului, cu competențele care să poată dezvolta un nou model de producție. De la sistemul educațional de bază, la formarea angajaților, toată lumea are ceva de făcut pe tema aceasta.

Singurul element, poate cel mai complicat dintre toate este că pentru atingerea țintelor de neutralitatea climatică cu același nivel de creștere economică și creșterea bunăstării sociale, toată lumea trebuie să se implice – companii, autorități, cetățeni. Aceasta ne rămâne marea provocare, să lucrăm împreună. Despre pierderile în cazul în care nu o vom face, în altă ediție.

Autor: Adelina Dabu