2023, ce-am avut și ce-am pierdut în zona de climă și economie circulară

30 decembrie 2023

Când încercăm să ținem pasul cu obiectivele Acordului de la Paris, obiective care odată îndeplinite ar asigura o continuitate a vieții pe Pământ în liniile generale cu care suntem obișnuiți (fără generalizarea fenomenelor extreme) și după 2050, fiecare an trebuie să aducă mai multă acțiune din toate ariile – de la guverne și reglementatori, de la companii și de la cetățeni. Mai ales că urmează să se confirme că am încheiat cel mai călduros an înregistrat vreodată. Practic nu ne permitem să pierdem nimic (dar totuși pierdem oportunități, dacă ne uităm la nivel de ambiție manifestat la COP28), ci doar să construim inteligent.

Un diagnostic pentru România avem, vine de la Banca Mondială în Raportul de țară privind clima și dezvoltarea: nu doar că dacă nu reușim să ținem fenomenul sub control vom plăti cel puțin prețul fenomenelor meteo extreme, dar există indicații că, în măsura în care toți actorii contribuie la decarbonizare și la înverzirea economiei, creșterea economică se va menține. Este nevoie de efort concertat. Apa rămâne cea mai mare vulnerabilitate, în timp ce transportul și energia pot face diferența.

Începem cu Strategii și Planuri, bune în măsura în care nu rămân în sertare. Planul Național pentru Economie Circulară, adoptat anul acesta, aduce conceptele din Strategie în concret pentru șapte sectoare prioritare și două sectoare transversale, fiecare dintre ele fiind însoțite de obiective generale și specifice, acțiuni prioritare și alte acțiuni specifice care să contribuie la creșterea gradului de circularitate din fiecare sector:

agricultură și silvicultură
auto
construcții
alimente și băuturi
ambalaje precum sticla, hârtia, materialele plastice, lemn și materiale metalice
textile
echipamente electrice și electronice și baterii
deșeuri
apă și ape uzate

Dacă ești CEO în oricare dintre sectoare, vestea bună este că acest model poate veni cu o serie de beneficii:

Creșterea afacerii
Inovație și avantaj competitiv
Reducerea costurilor
Reducerea consumului de energie și a emisiilor
Securizarea lanțurilor de aprovizionare
Mitigarea riscurilor cu privire la penuria și fluctuațiile de preț ale materiilor prime

Ce măsurăm și cum măsurăm odată ce am ales calea economiei circulare: metodă și indicatori.

Uniunea Europeană ia temele emergente în serios, în prima fază în termeni de prospectivă și identifică 10 arii tematice care necesită intervenție prin politici publice pentru a răspunde provocărilor din domeniul schimbărilor climatice:

Un nou contract social european. Schimbările climatice afectează în mod disproporționat grupurile vulnerabile, iar tranziția, cu toate implicațiile ei, poate lăsa multe grupuri în urmă.
Aprofundarea Pieței Unice pentru a promova o economie net-zero solidă.
Stimularea ofertei UE pe scena mondială pentru a consolida cooperarea cu partenerii-cheie.
Reorientarea producției și a consumului către durabilitate, vizând reglementarea și încurajarea unor stiluri de viață echilibrate.
Accelerarea investițiilor prin acțiuni publice care să catalizeze fluxurile financiare pentru tranziție.
Adaptarea bugetelor publice pentru sustenabilitate prin intermediul cadrului fiscal și al cheltuieli publice eficiente.
Orientarea indicatorilor politici și economici către o bunăstare durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv prin ajustarea PIB-ului în funcție de diferiți factori.
Asigurarea contribuției la tranziție pentru toți cetățenii prin creșterea participării pe piața muncii și prin concentrarea asupra competențelor viitoare.
Consolidarea democrației, cu echitatea generațională în centrul procesului de elaborare a politicilor, pentru a consolida sprijinul pentru tranziții.
Completarea protecției civile cu “prevenirea civilă” prin consolidarea setului de instrumente al UE privind pregătirea și răspunsul.

Acestea încep deja să se materializeze în reglementări, dintre care amintesc:

Raportare non-financiară și standardele europene în materie: baza este ESG (mediu-social-guvernanță), iar de-acolo se desprind multe detalii. Dincolo de o obligație legală (pentru anumite companii), raportarea poate fi o bună radiografie a punctelor tari și slabe ale unei companii, prin comparație cu propriile obiective și competitorii din industrie și un punct e plecare (T0) pentru obiective pe termen mediu în oricare dintre ariile tematice.
Afirmațiile privind mediul și durabilitatea pentru că utilizarea unor cuvinte precum verde sau sustenabil în campaniile publicitare trebuie crediblizată și trebuie asigurată concurența pe noile piețe. Un ambalaj verde nu este suficient.
Pachetul privind finanțarea durabilă – pentru că schimbarea se (poate) produce acolo unde se duc banii

Soluții există dincolo de strategii. Asta înseamnă și oportunități pentru companiile care sunt atente la piață – putem crește semnificativ valoarea adăugată prin reducerea consumului de materii prime și energie; despre inovare, în alt episod.

2023 este și anul în care s-a tăiat panglica Sistemului Garanție-Returnare (SGR) – un sistem complex pentru România care ar urma să aducă cantități semnificativ mai mari de ambalaje de băuturi la reciclare. Dar pasul următor este să închidem cercul mai devreme și am găsit o abordare constructivă pentru scalarea ambalajelor.

Poate cea mai mare dintre provocări rămâne cum conectăm toate aceste teme într-un efort coerent care să aibă sens pentru toți actorii și să genereze impact în sensul limitări schimbărilor climatice – cum abordăm complexitatea rămâne o temă de învățare și pentru anul următor.

Ce ne așteaptă în 2024 dincolo de pregătirile pentru raportare? Sustainability & climate trends to watch.

Autor: Adelina Dabu

Newsletter ECOTECA: Declarația privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu se modifică de la 1 ianuarie 2024 conform Ordinului nr. 3173/2023

22 decembrie 2023

Sursa foto: Ecoteca

Ordinul 3173/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare a acestuia a fost publicat în data de 20 decembrie 2023 în Monitorul Oficial.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă OM 591/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia.

Noul Ordin introduce anexe privind:

Cantităţile de deşeuri municipale şi deşeuri din construcţii şi desfiinţări, încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare
Cantităţile de deşeu CLO (compost-like-output)) verificate de Garda Naţională de Mediu şi consemnate într-un proces-verbal de constatare
Date privind numărul de pungi de transport, greutatea, fiecare material component al acestora, precum şi grosimea peretelui respectivelor pungi, introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici
Date privind cantităţile de produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile prevăzute în Hotărârea Guvernului 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Sursa foto: pixabay

Guvernul a adoptat OUG 114/2023 care modifică OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Noua OUG – adoptată sub presiunea avertismentelor de infringement dar și a Cererii de Plată nr. 3 aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă transmisă în decembrie include:

noi prevederi privind dialogul între părțile implicate în implementarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor,
indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor
clarificări privind măsurile de pregătire pentru reutilizare

Sursa foto: Ecoteca

Metodologia de organizare a programului „Săptămâna verde” aprobată prin OM 6755/2023

Lansat anul trecut, programul „Săptămâna Verde” s-a desfășurat ușor haotic, multe școli fiind nevoite să-l implementeze fără prea multe resurse, indicații sau sprijin din partea autorităților.

Pentru a îmbunătăți această situație, Ministerul Educației a publicat la data de 14 decembrie 2023 Ordinul nr. 6755/2023 privind aprobarea Metodologiei de organizare a programului „Săptămâna verde”. Cele mai relevante aspecte, dincolo de procedura propriu-zisă de organizare și raportare a activităților sunt clarificările financiare. Mai multe informații aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1. Întâlnirile „ECOLOCAL– Gestionarea eficientă a deșeurilor în teritoriu”organizate de ECOTECA în parteneriat cu primării, consilii județene, ADI-uri, poliția locală, companii de salubritate, ONG-uri, generatori de deșeuri, autorități de mediu și alți „actori” relevanți din domeniu continuă. De această dată dezbaterile au avut loc în Constanța și Călărași și au vizat soluții și oportunități de colaborare în vederea îmbunătățirii managementului deșeurilor în aceste zone.

2. Împreună cu partenerii de la ASAP România, Ecoteca a lansat ghidul dedicat școlilor care vor să implementeze un sistem de colectare separată eficient.În ultimii 2 ani am organizat traininguri pentru sute de profesori și administratori de școli din țară pentru a-i sprijini în implementarea sistemului. Ghidul reprezintă încă un instrument util în acest demers.

3. 1,5 milioane de euro și penalități de 18.600 de euro/zi – sancțiunile impuse României pentru că nu a închis 31 de depozite de deșeuri

După 8 ani de avertismente, Curtea de Justiție a Uniunii Europene obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro pe depozit de deșeuri și pe zi de întârziere pentru 31 de depozite de deșeuri neconforme neînchise.

4. Ultima zi a summit-ului pentru climă COP28, desfășurat în Dubai, Emiratele Arabe Unite, s-a încheiat cu acord care semnalează „începutul sfârșitului” pentru combustibilii fosili.

5. Raul Pop – Director Programe ECOTECA a discutat cu Euronews Romania despre lansarea Sistemului Garanție – Reurnare, cum va funcționa și care vor fi provocările.

6. RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare, anunţă că, până la finalul lunii decembrie 2023, va pune la dispoziţia comercianţilor o aplicaţie gratuită care va uşura returnarea şi colectarea manuală a ambalajelor SGR.

7. GreenWEEE finalizează a treia fabrică de reciclare deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) și dă startul producției la Buzău.

8. Incineratorul de nămol de la Glina și lucrările de modernizare de la stația de epurare au fost finalizate, după aproximativ 6 ani de la debutul proiectului.

9. Marea Britanie – Guvernul e presat să taxeze ambalajele de plastic cu 500 de lire sterline pe tonă.

10. De ce nu vedem încă produse marcate SGR în magazine. Când vor dispărea „vechile” sticle, PET-uri și doze.

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.

2024 cu sustenabilitatea, încotro?

21 decembrie 2023

Încheiem cel mai călduros an înregistrat vreodată și cum altfel să o facem dacă nu uitându-ne la ce ne așteaptă anul viitor – predicțiile cu privire la temperaturi rămân climatologilor, cu tot cu premisele clare de menținere a direcției “tot mai cald”, în timp ce din mediul de afaceri ne uităm în continuare la instrumentele pe care la avem la dispoziție să răspundem acestor schimbări și tendințele în materie pentru anul viitor.

Pornim în această explorare a tendințelor cu Raportul MSCI Sustainability & Climate. Trends to watch 2024, opt la număr:

1. Fenomenele meteo extreme, acasă și la muncă. Mai ales dacă muncești în sectoare expuse, cum ar fi agricultura, dar nici construcțiile nu merge mai bine pe temperaturi extreme. Productivitate va arăta diferit în viitor, iar costurile asigurărilor vor crește. S-ar putea să auzim mai des de siesta și în afara spațiului mediteraneean, la pachet cu o creștere a consumului de energie.

2. Cine se ocupă de supravegherea corporativă? Pe măsură ce ESG se integrează tot mai mult în piețele financiare, crește riscul să vedem derapaje în raportări. Supravegherea slabă lasă loc de greenwashing la nivel macro, iar asta se poate rezolva doar cu guvernanța (cea mai puțin atractivă literă din ESG) – consiliile de administrație trebuie să facă o actualizare a (competențelor) membrilor și să dezvolte mecanisme prin care să le păstreze.

3. Nu doar temperaturile au crescut anul acesta, ci și capacitatea inteligenței artificiale. Odată cu ea, îngrijorările despre ce se întâmplă cu datele (noastre) odată ce intră în malaxor; AI Act va veni cu câteva soluții, dar practica are o viteză substanțial mai mare. O temă care nu pare de sustenabilitate, dar în fapt ocupă un spațiu tot mai important în S din ESG.

4. Verificarea prealabilă a lanțului de aprovizionare (supply chain due dilligence) tranziționează de la tendință la reglementare europeană, plus obligații conexe cum ar fi obligația să demonstreze că produsele vândute în UE nu provin de pe terenuri defrișate recent. Lanțurile de aprovizionare complexe au adus eficiență și avantaje competitive, dar de-acum costurile acestora trebuie să fie cunoscute. Trasabilitatea este noua temă pentru companii și nu există soluție miraculoasă, doar multă muncă de reconstrucție a acestor lanțuri.

5. Mai multe informații despre climă publicate, dar cu ce metode sunt calculate? În UE începe aplicarea directivei privind raportarea non-financiară (CSRD) – standarde comune, dar sustenabilitatea nu este matematică și lasă loc de creativitate. Iar acest tip de creativitate într-o piață liberă înseamnă mai puțină transparență reală și mai puțină competitivitate. Companiile din România vor fi ocupate anul viitor să implementeze fluxuri de colectare și raportare de date; cele pe care le stabilesc vor determina și ce vedem publicat.

6. Finanțarea durabilă – va funcționa și în piețe mai tinere? Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă (SFDR) ridică standardele în raport cu ținta de neutralitate climatică din 2050, dar regulile pe care le impune sunt compatibile cu piețe dezvoltate. Ce facem cu cele care nu îndeplinesc condițiile ca să nu rămână complet în urmă, va fi una dintre temele mari ale anului viitor.

7. Datoriile private primesc un loc la masa discuțiilor despre tranziția climatică, nici nu se putea altfel dacă vrem să creștem impactul finanțării verzi. Dar acest lucru este posibil în măsura în care vor exista mai multe date și de o calitate mai bună și din această arie.

8. Când jumătate din producția globală este dependentă de natură și semnalele despre biodiversitate nu sunt deloc încurajatoare, devine evident că natura este o investiție necesară. Și poate fi accesibilă investitorilor nu doar pentru proiecte de CSR, ci și prin instrumente de piață cu ar fi schimburi „datorie externă contra investiții în protecția mediului” (debt-for-nature swaps) sau credite de carbon. Știu, sunt cuvinte care par îndepărtate de România anului 2024, dar sunt oportunități care pot fi dezvoltate de mediul privat înainte să aștepte reglementări.

Am zis date de mai multe ori – devine tot mai clar că de la date trebuie să pornim pentru o imagine mai clară a impactului în companie și al companiei, pentru raportare, pentru asigurarea investițiilor și a unui cadru de piață competitiv (odată cu transparentizarea). De multă intervenție calitativă va fi, în schimb, nevoie pe lanțurile de aprovizionare, fie că suntem la începutul, la capătul sau la jumătatea lui. În 2024 vom vedem și multe discuții despre greenwashing in România, cu instrumentul european aproape gata.

Autor: Adelina Dabu

Declarația privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu se modifică de la 1 ianuarie 2024, conform Ordinului nr. 3173/2023

20 decembrie 2023

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă OM 591/2017 privind modelul vechi de declarație

Noul Ordin solicită evidența:

Cantităţilor de deşeuri municipale şi deşeuri din construcţii şi desfiinţări, încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare
Cantităţilor de deşeu CLO (compost-like-output)) verificate de Garda Naţională de Mediu şi consemnate într-un proces-verbal de constatare
Numărului de pungi de transport, greutatea, fiecare material component al acestora, precum şi grosimea peretelui respectivelor pungi, introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici
Cantităţilor de produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile prevăzute în Hotărârea Guvernului 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Puteți consulta ordinul și instrucțiunile de completare a declarației aici.

Guvernul a adoptat OUG 114/2023 care modifică OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

19 decembrie 2023

Sursa foto: pixabay

Noua OUG adoptată sub presiunea avertismentelor de infringement dar și a Cererii de plată nr. 3 aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă transmisă în decembrie include:

noi prevederi privind dialogul între părțile implicate în implementarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor,
indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor
clarificări privind măsurile de pregătire pentru reutilizare

Articolul 12, alineatul (16) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură un dialog regulat între părţile interesate pertinente, implicate în punerea în aplicare a schemelor de răspundere extinsă a producătorilor (producători şi distribuitori, operatorii privaţi sau publici care se ocupă de deşeuri, autorităţile locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, organizaţiile societăţii civile, actorii economiei sociale, reţelele de reparare şi reutilizare şi operatorii care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare) prin instrumentele de dialog social precum:

grupuri de lucru,
dezbateri publice,
conferinţe,
seminare,
protocoale de colaborare,
platforme online etc.

Introducerea de indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor

În vederea monitorizării și evaluării măsurilor de prevenire a generării deșeurilor adoptate de diverși operatori economici, autorităţile publice centrale cu atribuţii în domeniul economiei, finanţelor, cercetării, prin intermediul strategiilor, programelor şi politicilor sectoriale, precum şi al ghidurilor/ordinelor de ministru/hotărârilor de Guvern, utilizează, fără a se limita la aceştia, indicatorii dintr-o nouă anexă (Anexa nr. 4¹) la prezenta ordonanţă de urgenţă şi elaborează prin ordine ale ministrului propriile metodologii de monitorizare şi evaluare, după caz.

Măsurile de prevenire introduse de anexa 4¹:

Folosirea măsurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor
Promovarea cercetării şi a dezvoltării în vederea realizării de produse şi tehnologii mai curate şi mai economice şi distribuirea şi utilizarea rezultatelor cercetării şi dezvoltării
Dezvoltarea şi implementarea de noi indicatori de mediu specifici diverselor industrii
Promovarea ecodesignului (integrarea sistematică a aspectelor de mediu în proiectarea produselor în scopul îmbunătăţirii performanţei de mediu a acestora pe toată durata ciclului lor de viaţă)
Furnizarea de informaţii privind tehnicile de prevenire a generării deşeurilor pentru a facilita punerea în aplicare a celor mai bune tehnici disponibile în funcţie de industrie
Organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente pentru includerea cerinţelor privind prevenirea generării de deşeuri în autorizaţiile eliberate
Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri la instalaţiile care nu intră sub incidenţa Directivei 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării
Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare în luarea deciziilor sau alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi
Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/producători sau a negocierilor sectoriale pentru a încuraja întreprinderile sau operatorii din sectoarele de activitate interesate să îşi stabilească propriile planuri sau obiective privind prevenirea generării deşeurilor sau să corecteze produsele sau ambalajele care generează prea multe deşeuri
Promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS şi ISO 14001- sistemul de management de mediu. EMAS este instrumentul european de management de mediu conceput pentru a sprijini organizaţiile în îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu integrând conceptul dezvoltării durabile.
Instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achiziţii curate sau instituirea unei plăţi obligatorii de către consumatori pentru un anumit articol sau un ambalaj care ar fi în mod normal furnizat gratuit
Organizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare direcţionate către publicul larg sau către o categorie specifică de consumatori
Promovarea de eco-etichete (etichete ecologice) recunoscute şi de încredere
Acorduri cu industria sau acorduri cu vânzătorii cu amănuntul privind furnizarea de informaţii referitoare la prevenirea generării deşeurilor şi la produsele cu impact redus asupra mediului
Includerea unor criterii de protecţie a mediului şi de prevenire a generării deşeurilor în cererile de ofertă şi în contracte
Încurajarea reutilizării şi/sau a reparării produselor defecte sau a componentelor acestora, în special prin recurgerea la măsuri educative, economice, logistice sau a altor măsuri, cum ar fi sprijinirea sau înfiinţarea unor centre şi reţele acreditate de reparare şi de reutilizare, în special în regiunile cu o densitate ridicată a populaţiei.

În cazul în care, în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute pentru UAT-uri la art. 17 alin. (5) lit. b)-e) şi art. 18 alin. (1), deşeurile sunt trimise către alt stat membru în scopul pregătirii pentru reutilizare, reciclării sau al rambleierii, sunt luate în calcul numai deşeurile colectate de pe teritoriul naţional – articolul 19, alineatul (11)

Obligațiile UAT-urilor

Artic 17, alin 5

b) să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, minim pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării;
c) să atingă, până în anul 2025 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 55% din masă;
d) să atingă, până în anul 2030 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 60% din masă;
e) să atingă, până în anul 2035 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 65% din masă;

Artic. 18 (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate să solicite Comisiei Europene amânarea cu până la 5 ani a termenelor stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (c) – (e) dacă a pregătit pentru reutilizare şi a reciclat mai puţin de 20% sau a eliminat prin depozitare peste 60% din deşeurile sale municipale generate în 2013, potrivit datelor indicate în chestionarul comun al OCDE şi Eurostat

În anexa nr. 8, la capitolul 2 „Măsuri care pot afecta faza de proiectare, producţie şi distribuţie”, punctele 3 şi 4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente privind includerea cerinţelor referitoare la prevenirea generării de deşeuri în autorizaţiile emise în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă şi al Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare

Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri din activităţile care se desfăşoară în instalaţiile care nu intră sub incidenţa Legii nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare. Unde este cazul, astfel de măsuri pot include evaluări sau planuri de prevenire a generării de deşeuri.

***

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune în legislaţia naţională

8a alin. (6) – Cerinţele minime generale privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor,
9 alin. (3) – Prevenirea generării de deşeuri şi
11a alin. (7) – Reguli pentru calcularea îndeplinirii obiectivelor din Directiva (UE) 2018/851a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din14 iunie 2018.

Metodologia de organizare a programului „Săptămâna verde” aprobată prin OM 6755/2023

15 decembrie 2023

Sursa foto: Ecoteca

Săptămâna verde” este un program care se desfăşoară la nivel naţional, în acord cu prevederile raportului „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, elaborat de către grupul de lucru de la nivelul Administraţiei Prezidenţiale centrat pe Strategia naţională privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030.

Unităţile şi instituţiile de învăţământ beneficiază de sprijinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în colaborare cu Ministerul Educaţiei, prin punerea la dispoziţie a instrumentelor educaţionale utile în organizarea şi implementarea programului „Săptămâna verde”.

Programul are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi se desfăşoară în baza unei planificări, la decizia fiecărei unităţi de învăţământ, conform prevederilor ordinului ministrului educaţiei privind structura anului şcolar, valabil în anul şcolar respectiv.

Programul „Săptămâna verde” nu se derulează simultan cu Programul „Şcoala altfel”.

Lansat anul trecut, programul s-a desfășurat ușor haotic, multe școli fiind nevoite să-l implementeze fără prea multe resurse, indicații sau sprijin din partea autorităților. ONG-urile de mediu au oferit sprijin și de această dată fiind parteneri frecvenți ai instituțiilor de învățământ în implementarea de proiecte de mediu dar din păcate, numărul lor este redus și nu au acoperire națională.

Metodologia oferă clarificări importante pentru implementarea programului. Cele mai relevante aspecte dincolo de procedura propriu-zisă de organizare și raportare a activităților sunt clarificările financiare:

Părinţii pot decide să susţină financiar activităţile desfăşurate în cadrul programului „Săptămâna verde”, prin asociaţia de părinţi cu personalitate juridică, cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar, sau pot face demersuri privind atragerea de resurse financiare extrabugetare. Este interzisă şi constituie abatere disciplinară implicarea elevilor sau a personalului din unitatea de învăţământ în strângerea de fonduri de la părinţi şi/sau gestionarea fondurilor asociaţiei de părinţi utilizate în derularea programului „Săptămâna verde”(artic. 8, alin. 5).
activităţile propuse pentru „Săptămâna verde” trebuie să se poată desfăşura fără contribuţii financiare din partea preşcolarilor/elevilor, a părinţilor/reprezentanţilor legali, a cadrelor didactice şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar; pentru activităţile care implică suport financiar, unitatea de învăţământ se asigură că există resursele necesare pentru ca toţi copiii unei grupe/clase care au optat pentru acestea să poată participa la ele; (artic. 19, alin. 2d)

Administrația Fondului pentru Mediu a lansat la în martie 2023 programul de finanțare „Educaţia şi conştientizarea publicului privind protecția mediului” care poate cuprinde proiecte implementate în Săptămâna verde. Probabil, la începutul anului viitor vor fi anunțate proiectele selectate.

Prin OUG 96/2023 privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deşeurilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative adoptată în data de 3 noiembrie programul „Săptămâna Verde” în școli este inclus oficial printre proiectele finanțate de Fondul pentru Mediu.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet declara în vară în cadrul conferinței regionale „Reciclăm în România” organizată la Brașov:

„Există un parteneriat între Ministerul Mediului – România și Ministerul Educației – România – pentru #Săptămânaverde din anul școlar viitor ne propunem să alocăm 100 milioane lei în finanțarea educației de mediu a copiilor. (…)

Detaliile de finanțare urmează să fie stabilite printr-o hotărâre de Guvern.

„Am creat cadrul legal pentru acordarea de finanţare Ministerului Educaţiei din Fondul de Mediu pentru derularea Programului „Săptămâna verde”. Este o discuţie mai veche pe care am avut-o împreună cu doamna ministru al Educaţiei, Ligia Deca, şi împreună cu ceilalţi colegi din Guvern să putem să finanţăm aceste activităţi, pentru că de multe ori ele sunt costisitoare, de multe ori ele presupun deplasarea copiilor la diferite instituţii, în arii naturale protejate, la muzee sau în parcuri, lucruri pe care nu întotdeauna părinţii şi le permit. Şi, atunci, am decis să luăm o parte din bani şi vom reveni cu o hotărâre de guvern în acest sens pentru a putea să finanţăm şi acest program”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Puteți consulta metodologia aici.

Puteți citi și:

Tot ce trebuie să știe școlile despre colectarea separată, într-un ghid de bune practici creat de ASAP România și ECOTECA

10 pasi care iti garanteaza succesul unei campanii sustenabile de reciclare in scoli

1,5 milioane de euro și penalități de 18.600 de euro/zi (6,7 mil EUR/an) – sancțiunile impuse României pentru că nu a închis 31 de depozite de deșeuri neconforme

14 decembrie 2023

Sursa foto: Ecoteca

Curtea de Justiție a Uniunii Europene obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro per depozit de deșeuri și per zi de întârziere pentru cele 31 de situri neautorizate pentru exploatare. Adică aproape 7 milioane de euro pe an.

Curtea constatase deja încălcarea de către România a dreptului Uniunii într-o hotărâre pronunțată în anul 2018.

În anul 2018, Curtea a decis că România a încălcat obligația de a opri depozitarea deșeurilor și de a închide 68 de depozite de deșeuri a căror exploatare nu era autorizată. În anul 2022, apreciind că România nu se conformase încă hotărârii din 2018, Comisia Europeană a introdus o nouă acțiune de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

La stabilirea cuantumului penalității cu titlu cominatoriu, Curtea ia în considerare gravitatea încălcării, durata acesteia și capacitatea de plată a României.

Astfel, punerea în aplicare incompletă a hotărârii din 2018 determină un risc important de poluare și de consecințe grave pentru sănătatea umană, în special prin eliberarea de substanțe chimice nocive în sol, aer și apă. În plus, neîndeplinirea obligațiilor continuă de mai mult de patru ani, ceea ce constituie o durată considerabilă, motivează CJUE.

Din cauza riscului pe care această neîndeplinire a obligațiilor îl determină pentru mediu și sănătatea umană și pentru a preveni repetarea unor încălcări similare, Curtea condamnă de asemenea România la plata unei sume forfetare adaptate împrejurărilor și proporționale cu încălcarea săvârșită.

Puteți citi Hotărârea Curții în cauza C-109/22 | Comisia/România (Închiderea unor depozite de deșeuri) aici.

Amintim că în luna aprilie a acestui an Guvernul își lua măsuri de precauție în vederea unei eventuale condamnări a statului român la Curtea de Justiție a UE pentru neînchiderea celor 68 de depozite neconforme de deșeuri (data limită era 23.02.2022) și pentru depășirea valorilor-limită privind calitatea aerului, prin emiterea unui proiect de OUG care prevede ca suma forfetară și eventualele penalități să fie suportate de autoritățile publice locale.

Puteti citi și:

Autoritățile publice locale vor plăti penalitățile în cazul unei posibile condamnări a statului român la Curtea de Justiție a UE pentru nefinalizarea procedurilor de închidere a depozitelor de deșeuri – proiect de OUG

Raport de audit Curtea de Conturi: Doar în 14 județe Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) sunt finalizate, deși au fost demarate în perioada 2007-2013

Comisia Europeana avertizeaza a mia oara Romania sa inchida gropile de deseuri neconforme

Încă 3 proceduri de infringement deschise împotriva României privind gestionarea deșeurilor, apelor și reducerea emisiilor

Scalarea returnării ambalajelor, o abordare constructivă

6 decembrie 2023

La doar câteva zile de la lansarea celui mai mare proiect de colectare din România, Returo, simt nevoia să duc tema mai departe. Pentru că o mai bună reciclare este bine-venită în raport cu situația de fapt, dar insuficientă în raport cu reducerea consumului de materie primă, materiale și emisii pe care ar trebui să le facem ca să ținem direcția neutralității climatice.

Bătălia reciclare vs. reutilizare se poartă deja de ceva timp și s-a intensificat odată cu lansarea de către Comisia Europeană a unui Regulament care include ținte de reutilizare pentru diferite sectoare economice. Principalul argument al criticilor sistemului, și unul legitim, este că sistemul generează foarte multe de emisii din transport, iar înverzirea transportului este, de asemenea, o temă cu bătaie lungă (pentru distanțe medii și lungi unde este nevoie de camioane, căci camionetele au deja un avans în electrificare).

Un raport comandat de Zero Waste Europe ne arată că o continuare a utilizării, în sectorul băuturilor, a ambalajelor de PET (în special), sticlă și aluminiu la aceeași amploare nu conduce spre atingerea țintelor din 2050. Un alt raport, comandat de Rethink Plastic Alliance, prezintă dezavantajele ambalajelor de unică folosință din hârtie care au luat locul, în ultimul timp, celor de plastic, drept o alternativă mai sustenabilă în sectorul alimentar – o industrie care consumă intensiv resurse și are un impact negativ în mai multe puncte din lanțul de aprovizionare (ex. pădurile și fabricarea hârtiei, produsele chimice cu care vin adesea însoțite ambalajele de hârtie, etc.). Iar reutilizarea are, de asemenea, contestatarii ei: un studiu pentru European Paper Packaging Alliance compară ciclul de viață (LCA) al ambalajelor de unică folosință pe bază de hârtie cu cele reutilizabile din plastic dintr-un lanț de fast-food din Europa, concluzionând – prvizibil, de altfel, având în vedere cine a comandat și comunicat studiul – că atât emisiile cât și consumul de apă sunt considerabil mai mari pentru modelul reutilizabil.

Amploarea lanțurilor de aprovizionare, a impactului general și a ipotezelor, fac din această temă a ambalajelor de unică folosință vs. reutilizabile o temă complexă, polarizată în raport cu interesele industriilor și greu de judecat “la suprafață”. Dar când apare un studiu pe tema aceasta care, susținut și de industriile vizate, vine cu o propunere constructivă și realistă pentru scalarea ambalajelor reutilizabile, merită atențai noastră. Pentru că la cum se prefigurează acordul politica la nivel UE, nu mai este nici cale de întors de la acest model.

ȘI TOTUȘI, CE E DE FĂCUT ?

În studiul Unlocking a reuse revolution: scaling returnable packaging, Ellen McArthur Foundation pleacă de la premisa că o astfel de scalare este critică pentru a rezolva criza poluării cu plastic. Cele 4 segmente de larg consum pe care studiul le analizează sunt:

Băuturile
Îngrijirea personală
Alimentele proaspete
Alimentele neperisabile

Scenariile pe care studiul le are în vedere, cu scopul de a determina performanța de mediu (emisii GES, apă, materiale și deșeuri) și performanța economică, sunt:

Schimbare sistemică – o cotă mare în piață, cu o rețea extinsă de infrastructură cu utilizare largă de toți actorii
Abordare colaborativă – infrastructură dezvoltată și parțial utilizată în comun de toți actorii din piață
Eforturi fragmentate – o cotă mică de piață și infrastructură limitată și fragmentată

Scenariile arată o scădere semnificativă a emisiilor, de până la +60% pentru anumite tipuri de ambalaje dacă se instituie cel puțin un mecanism colaborativ, care are și șanse ca treptat să ducă spre schimbare sistemică.

A screenshot of a computer Description automatically generated

Pentru ca un astfel de sistem să fie și viabil din punct de vedere economic, studiul identifică 3 direcții de dezvoltare:

Infrastructură comună, la scară – pentru ca procesele de colectare, sortare, curățare și transport să fie eficiente, este nevoie de scară. Tot amplitudinea ar reuși să aducă o rată de utilizare mare prin accesibilitatea pentru clienți.
Standardizarea și comasarea ambalajelor, astfel încât mai puține modele să fie utilizate de cât mai mulți producători. Rămâne ca diferențierea de brand să se facă prin etichetare.
Rate de returnare ridicate, care se pot obține cu 1 și 2 și cu garanții adecvate.

Concluzia, din fericire, este că scalarea este posibilă cu acțiune colectivă a tuturor actorilor implicați, companii, instituții financiare și decidenți în cel puțin trei direcții:

Adoptarea acestei noi mentalități despre schimbare sistemică necesară
Inițierea tranziției prin implementarea unor sisteme colaborative multibrand și multi-comerciant (ca să evite un start fragmentat)
Scalarea acestor sisteme pentru mai multe produse, sectoare și în teritoriu

Și dacă nu vă puteți imagina cum ar arăta un astfel de sistem, studiul este generos cu detalii și exemple foarte practice.

Cu Regulamentul european adoptat cu ținte de reutilizabil, utilizarea modelului SGR (sau ce învățăm din implementarea) pentru o dezvoltare similară în implementarea unor sisteme generalizate de ambalaje reutilizabile. Studiul ne arată, iată, că viabilitatea economică în contextul respectării unor obligații de mediu poate fi menținută prin cooperarea între cei implicați, atât în cadrul sectorului, pe lanțul de aprovizionare, cât și în afara lui cu inovatori, finanțatori, autorități.

Este important de înțeles și asumat și că, odată cu standardizarea, când ambalajele vor însemna mai puțin din decizia de cumpărare, calitatea va prima și marketing-ul se va reinventa. Astfel, tranziția poate costa afacerile mai mult sau mai puțin în funcția de direcția pe care o aleg pentru implementarea ambalajelor reutilizabile.

Autor: Adelina Dabu

Arhiva pentru luna: decembrie, 2023

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate