Produsele de plastic de unică folosință (SUP) – principalele obligații de gestionare conform OG 6/2021

WhatsApp Image 2023 07 25 at 10.18.34

 

Din cele 21 de categorii de produse de plastic de unică folosință  reglementate de Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, trebuie raportate in Declarația din Ordinul 185/2023 doar:

  • Sticlele peentru băuturi cu o capacitate până la 3 litri – termen limită – până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 9, alin. 4)
  • procentul de plastic reciclat din sticlele PET până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 6, alin. 5) -prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.
  • cantitatea de plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET până la 25 februarie a anului următor raportării (OG. 6, artic. 6, alin. 6) -prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.
  • paharele pentru băuturi din plastic de unică folosinţă, inclusiv capacele acestora, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022* (artic. 4, alin. 1 b)
  • recipiente pentru alimente din plastic de unică folosinţă, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022 utilizate pentru a conţine produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet; (artic. 4, alin. 1 b)
  • măsurile adoptate pentru reducerea paharelor pentru băuturi și recipientelor pentru alimente introduse pe piață până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea (artic. 4, alin. 1 c)
  • Unităție Administrativ – Teritoriale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară raportează până la data de 30 aprilie a anului următor raportării, sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri colectate (artic. 9, alin. 7)

Alte obligații privind produsele de plastic de unică folosință:

  1. recipiente pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3), cerințe privind designul (dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente) artic. 6, alin. 1; autoritățile centrale iau măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii acestor categorii de deșeuri (artic. 10, alin. 1); Ministerul Educației, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici 
  2. sticle pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), cerințe privind designul dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente (artic. 6, alin. 1), începând cu 2025 trebbuie să conțină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25% (artic. 6, alin. 4), măsuri privind colectarea separată (artic. 9, alin 2, 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 13, alin. 1c, 1d) – mai multe informații aici 
  3. pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); – măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) mai multe informații aici 
  4. recipiente pentru alimente – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) mai multe informații aici 
  5. baloane – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici 
  6. pungi de transport din plastic subțire – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); mai multe informații aici 
  7. pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici 
  8. absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici 
  9. produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4; artic. 8, alin. 5, 6); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici 
  10. șervețele umede – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3) mai multe informații aici 
  11. echipamente de pescuit care conțin plastic -măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 19, 21; artic. 10, alin. 2); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 8, alin. 18, artic. 13, alin. 2). mai multe informații aici 

 

Singurele categorii de produse de plastic de unică folosință din cele menționate mai sus, care nu sunt acoperite de măsurile privind răspunderea extinsă a producătorului sunt absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane.

Captura

Produse de plastic de unică folosință care ar trebui interzise din 2021 dar încă există pe piață

  1. materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică)
  2. beţişoare pentru urechi
  3. tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti)
  4. farfurii
  5. paie pentru băuturi
  6. agitatoare pentru băuturi
  7. beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane
  8. recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac
  9. recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile şi capacele acestora
  10. pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.51.44

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.32.42

 

 

 

#Newsletter Ecoteca -De ce se raportează atât de greu produsele din plastic de unică folosință

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.51.44 1

Sursa foto: Ecoteca

Deși la începutul acestui an a fost adoptat Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia (iar termenul limită de depunere a declarațiilor pentru anul 2022 a fost 25 februarie!), în continuare mulți producători nu au reușit să raporteze ambalajele de unică folosință gestionate, nu știu exact care sunt categoriile de produse de unică folosință care trebuie gestionate și ce alte obligații de gestionare au.

Principalul motiv îl reprezintă chiar Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, structurată mult prea haotic pentru a putea urmări cu ușurință obligațiile de gestionare și raportare.

Ecoteca vine în ajutorul dvs. cu serie de articole grupate pe principalele categorii de produse din plastic de unică folosință reglementate de OG nr. 6/2021.

Din cele 21 de categorii de produse de plastic de unică folosință reglementate de OG 6/2021 trebuie raportate în Declarația din Ordinul 185/2023 doar:

  • pentru sticlele pentru băuturi cu o capacitate până la 3 litri introduse pe piață – termen limită – până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 9, alin. 4), procentul de plastic reciclat din sticlele PET – până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 6, alin. 5) -prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023; cantitatea de plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET până la 25 februarie a anului următor raportării (OG. 6, artic. 6, alin. 6) -prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.
  • paharele pentru băuturi din plastic de unică folosinţă, inclusiv capacele acestora, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022* (artic. 4, alin. 1 b)
  • recipiente pentru alimente din plastic de unică folosinţă, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022 utilizate pentru a conţine produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet; (artic. 4, alin. 1 b)
  • măsurile adoptate pentru reducerea paharelor pentru băuturi și recipientelor pentru alimente introduse pe piață până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea (artic. 4, alin. 1 c)
  • sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri colectate –  până la data de 30 aprilie a anului următor raportării – sunt raportate de Unităție Administrativ – Teritoriale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (artic. 9, alin. 7)

Captura 1

Alte obligații privind produsele de plastic de unică folosință:

  1. recipiente pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3), cerințe privind designul (dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente) – artic. 6, alin. 1; autoritățile centrale iau măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii acestor categorii de deșeuri (artic. 10, alin. 1); Ministerul Educației, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici 
  2. sticle pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), cerințe privind designul – dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente (artic. 6, alin. 1), începând cu 2025 trebbuie să conțină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25% (artic. 6, alin. 4), măsuri privind colectarea separată (artic. 9, alin 2, 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 13, alin. 1c, 1d) – mai multe informații aici 
  3. pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); – măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) – mai multe informații aici 
  4. recipiente pentru alimente – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) – mai multe informații aici 
  5. baloane – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3);mai multe informații aici 
  6. pungi de transport din plastic subțire – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); mai multe informații aici 
  7. pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici 
  8. absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici 
  9. produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4; artic. 8, alin. 5, 6); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici 
  10. șervețele umede – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3) –mai multe informații aici 
  11. echipamente de pescuit care conțin plastic -măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 19, 21; artic. 10, alin. 2); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 8, alin. 18, artic. 13, alin. 2). –mai multe informații aici 

Singurele categorii de produse de plastic de unică folosință din cele menționate mai sus, care nu sunt acoperite de măsurile privind răspunderea extinsă a producătorului sunt absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane.

WhatsApp Image 2023 07 25 at 17.18.37

Teoretic, începând data intrării în vigoare a OG 6/2021 (respectiv, septembrie 2021) se interzice introducerea pe piaţă a mai multor produse din plastic de unică folosinţă şi a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică), iar încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice.

Practic, la 2 ani de la adoptarea OG 6/2021 astfel de produse încă se mai găsesc în magazine și sunt folosite de firmele de catering…

Produse de plastic de unică folosință care ar trebui interzise din 2021 dar încă există pe piață

  1. materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică)
  2. beţişoare pentru urechi
  3. tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti)
  4. farfurii
  5. paie pentru băuturi
  6. agitatoare pentru băuturi
  7. beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane
  8. recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac
  9. recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile şi capacele acestora
  10. pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora – mai multe informații –aici.

 

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1.Academia de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate” dezvoltată de ECOTECA împreună cu GRF+ a continuat cu modulul 3 „Păduri și biodiversitate”. Mulțumim speakerilor: 🌳Laura Bouriaud (profesor Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava), 🌳Florin Stoican (activist de mediu, fondator Parcul Natural Văcărești Parcul National Buila Vanturarita și 🌳Alex Nedea (jurnalist Recorder).

„Reporting: Climate” își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice relevante pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate, prin intermediul a 5 module de training susținute de experți de mediu pe parcursul anului 2023.

2.Întâlnirile „ECOLOCAL– Gestionarea eficientă a deșeurilor în teritoriu”organizate de ECOTECA  în parteneriat cu primării, consilii județene, ADI-uri, poliția locală, companii de salubritate, ONG-uri, generatori de deșeuri, autorități de mediu și alți „actori” relevanți din domeniu continuă. De această dată dezbaterile au avut loc în Baia Mare  și Satu Mare și au vizat soluții și oportunități de colaborare în vederea îmbunătățirii managementului deșeurilor în aceste zone.

3. Raul Pop, director programe ECOTECA a discutat în cadrul conferinței Problemele de mediu, reflectate în presă organizata de G4 Media despre programul ASAP România de colectare separată care se desfășoară la nivel național în peste 1000 de școli (din 32 de reședințe de județ și care acoperă 500 000 de elevi) despre provocările din proiect şi din gestiunea deșeurilor municipale în general, dar și despre așteptările de recuperare a ambalajelor prin Sistemul Garanție – Returnare (SGR).

4. Ecoteca a ajuns și la #Buftea; am discutat cu autoritățile publice locale și reprezentanții instituțiilor de învățământ despre îmbunătățirea sistemului de colectare separată a deșeurilor în localitate.

5. Raul Pop, Director Programe Ecoteca a moderat Waste Management Forum organizat de The Diplomat-Bucharest.

6. Împreună cu BCR și EFdeN, Ecoteca a organizat o masă rotundă pe tema eficienței energetice în clădiri. Principalele teme dezbătute:📌Stadiul actual al fondului construit și provocările aferente promovării  eficienței energetice în clădirile din România 📌Gradul de realizare a obiectivelor strategice în domeniul energiei în România -exemple de bune practici.📌Pașii necesari pentru a ajunge la clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv din perspectiva finanțării proiectelor de investiții.

7. În ce stadiu e sistemul garanției de 50 de bani pentru sticle, PET-uri și doze. Interviu Gemma Webb, CEO RetuRO: Cel mai dificil a fost să le explicăm băncilor

8. The world’s first automatic large-scale textile sorting plant is in Sweden

9. New York City zero waste package, including mandatory residential organics program, becomes law

10. The AI trained to recognise waste for recycling. Video cameras powered by AI are analysing work at waste processing and recycling facilities.

 

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

 

Pachetul european privind finanțarea durabilă

Pachetul european privind finanțarea durabilă

Lansat în luna iunie 2023 de Comisia Europeană, Pachetul privind finanțarea durabilă trasează direcția prin care sectorul financiar-bancar să canalizeze fluxurile de investiții către adoptarea de noi tehnologii și implementarea de proiecte care susțin tranziția ecologică în rândul clienților lor, companii private pe care le finanțează.

În mod specific, sunt adăugate activități suplimentare la taxonomia UE și sunt propuse noi norme pentru furnizorii de rating ESG (mediu, social și guvernanță) pentru a crește transparența pe piață pentru investițiile durabile.

Pachetul propune un nou set de criterii din taxonomia UE pentru activitățile economice care contribuie substanțial la unul sau mai multe din obiectivele de mediu fără caracter climatic direct (Environmental Delegated Act):

  • folosirea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine
  • tranziția către o economie circulară
  • prevenirea și controlul poluării
  • protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

În plus, în domeniul climei (Climate Delegated Act), taxonomia este extinsă pentru activitățile economice care sprijină atenuarea schimbărilor climatice care nu au fost incluse până în prezent – în special în sectorul producției și al transporturilor. Astfel, sunt incluse mai multe activități economice și, prin urmare, mai multe sectoare economice și companii, sporind șansele de a intensifica investițiile durabile. 

A diagram of a circular chart  Description automatically generated

Ce este taxonomia UE – un dicționar comun și un sistem de clasificare pentru activitățile economice care contribuie în mod substanțial la obiectivele de climă (neutralitate la orizont 2050) și mediu ale UE. Sectoarele și activitățile incluse aici intră sub incidența investițiilor verzi, sunt mai ușor finanțabile. 

Pe măsură ce aceasta devine mai stufoasă, este mai greu de înțeles de potențialii utilizatori, companii mai mari sau mai mici, așa că tot Comisia a lansat, ca parte din acest pachet, un document care sintetizează toate inițiativele în domeniul finanțării durabile lansate în ultima perioadă și cum funcționează acestea în practică pentru companii. În plus, a lansat un portal dedicat pentru navigarea prin lumea taxonomiei. 

A diagram of a company  Description automatically generated

Ce este ratingul ESG – o evaluare care acoperă componentele de mediu, social și guvernanță pentru a le oferi investitorilor și instituțiilor financiare informații de orientare pentru gestionarea riscurilor asociate investițiilor durabile. Odată cu implementarea propunerii de regulament a Comisiei,  va fi mai multă predictibilitate pentru companiile evaluate și mai multă credibilitate pentru investitori.  

Pachetul mai include și o Recomandare privind facilitarea tranziției pentru o economie durabilă adresată companiilor care doresc să contribuie la tranziția către neutralitatea climatică și durabilitatea mediului, consolidându-și în același timp competitivitatea, și care caută finanțare pentru investiții în acest scop și a celor care vor să ofere acest tip de finanțare ca să explice utilizarea instrumentelor de finanțare durabilă în acest scop. 

Pentru companii, acest pachet nu adaugă adaugă noi obligații de raportare față de cele deja stabilite prin Regulamentul privind taxonomia, dar intenționează să sporească capacitatea de utilizare și eficiența. 

Prin noile noul Environmental Delegated Act, activități și criterii asociate pentru toate cele șase obiective de mediu ale Regulamentului privind taxonomia și vor facilita raportarea acestora, permițând astfel noilor sectoare și operatori să demonstreze alinierea lor la taxonomie. Adică să obțină mai ușor finanțare pentru mai multe tipuri de activități cu impact redus/pozitiv asupra mediului.  

Prin transparentizarea ratingului ESG, companiile vor avea o mai mare claritate cu privire la modul în care sunt evaluate și vor putea lua în considerare toate riscurile și oportunitățile potențiale ale operațiunilor lor, stabilindu-și astfel prioritățile de investiții. 

Recomandarea privind facilitarea tranziției ghidează abordarea companiilor pe această temă – de exemplu, spre folosirea voluntară a taxonomiei, elaborarea de planuri pe termen mediu – și le expune inclusiv tipurile de finanțare verde, cu o abordare diferențiată pentru IMM-uri. 

Având în vedere obiectivul ca pe termen mediu, finanțarea de tranziție să crească, iar pe termen lung finanțarea verde să reprezinte mare parte din totalul finanțărilor, accesul la capital al companiilor va depinde tot mai mult de măsura în care reușesc să internalizeze aceste recomandări ale UE chiar și acolo unde nu sunt obligatorii, să își facă un plan de tranziție și să își prioritizeze investițiile spre durabilitate. Chiar și în situația în care se pot baza exclusiv pe resurse proprii, concurența s-ar putea adapta, cu impact direct asupra competitivității.

2023 07 27 12 46 07 Window

Autor: Adelina Dabu

Servețele umede, absorbante, baloane, produse din tutun și alte categorii de ambalaje de unică folosință – Cum le gestionăm

 

WhatsApp Image 2023 07 25 at 17.18.37Produse din plastic de unică folosinţă care trebuie să poarte un marcaj clar, lizibil şi care nu se poate şterge, plasat pe ambalajul acestuia sau direct pe produs (artic. 7, alin. 1)

  1. Absorbante, tampoane igienice şi aplicatoare de tampoane
  2. Şerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
  3. Produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun
  4. Pahare pentru băuturi

Marcajul informează consumatorii cu privire la:

  1. a)opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produs sau mijloacele de eliminare a deşeurilor care trebuie să fie evitate pentru produsul respectiv, în conformitate cu ierarhia deşeurilor – prevenire, minimizare, reutillizare, reciclare, incinerare, depozitare.
  2. b)prezenţa materialelor plastice în componenţa produsului şi impactul negativ asupra mediului rezultat din aruncarea produsului sau din alte mijloace necorespunzătoare de eliminare a produsului. -Nerespectarea prevederilor se sancționază cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei

Marcarea prevăzută la alin. (1) respectă prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2.151 al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a unor norme referitoare la specificaţiile armonizate privind marcarea produselor din plastic de unică folosinţă Nerespectarea prevederilor se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.50.30

Autoritatea naţională în domeniul pescuitului şi acvaculturii şi autoritatea publică centrală din domeniul mediului adoptă măsuri nelegislative sau legislative – măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele care fac obiectul prezentei ordonanţe (artic. 10, alin 1), respectiv:

  1. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  2. a)sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  3. b)sunt de regulă consumate din recipient;
  4. c)sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare
  5. Pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
  6. Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, şi anume recipientele utilizate pentru a conţine lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora, şi ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi recipientele din sticlă sau metal cu dopuri şi capace din plastic
  7. Pahare pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora
  8. Produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun
  9. Şerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
  10. Baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor
  11. Pungi de transport din plastic subţire, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 1cdin Directiva 94/62/CE
  12. Absorbante, tampoane igienice şi aplicatoare de tampoane

În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular. (artic. 10, alin. 3)

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.55.27

 

Obligațiile producătorilor de produse din plastic de unică folosinţă menționate mai sus:

  • până la 31 decembrie 2024 producătorii care introduc pe piaţă produsele din plastic de unică folosinţă enumerate trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor,
  • adoptă măsuri pentru a informa consumatorii şi utilizatorii cu privire la: (artic. 10, alin. 2)
  1. a)disponibilitatea alternativelor reutilizabile la produsele menționate, a sistemelor de reutilizare şi a opţiunilor de gestionare a deşeurilor existente pentru respectivele produse din plastic de unică folosinţă precum şi cele mai bune practici în ceea ce priveşte buna gestionare a deşeurilor
  2. b)impactul asupra mediului al aruncării şi al altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a deşeurilor provenite din respectivele produse din plastic de unică folosinţă
  3. c)impactul asupra reţelei de canalizare al mijloacelor necorespunzătoare de eliminare a deşeurilor provenite din respectivele produse din plastic de unică folosinţă. – nerespectareea prevederilor se sancționează cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei.
  • în măsura în care nu sunt deja acoperite, pentru următoarele categorii de produse (artic. 8, alin. 3):
  1. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  2. a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  3. b) sunt de regulă consumate din recipient;
  4. c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare
  5. Pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
  6. Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, şi anume recipientele utilizate pentru a conţine lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora, şi ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi recipientele din sticlă sau metal cu dopuri şi capace din plastic.
  7. Pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
  8. Pungi de transport din plastic subţire, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 1c din Directiva 94/62/CE

acoperă următoarele costuri:

  1. a)costurile legate de măsurile de sensibilizare pentru următoarele categorii de produse:
  2. b)costurile de colectare a deşeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a deşeurilor respective;
  3. c)costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de colectare, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a acestora.
  • Pentru următoarele categorii de produse:
  1. Şerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
  2. Baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor
  3. Produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun

producătorii trebuie să acopere cel puţin următoarele costuri:

  1. a)costurile legate de măsurile de sensibilizare
  2. b)costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din aceste produse, aruncate în afara sistemului public de colectare organizat de autoritatea publică locală, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a respectivelor deşeuri;
  3. c)costurile colectării şi raportării datelor către autorităţile publice responsabile, (artic. 8, alin. 4)
  • Pentru produsele din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun producătorii trebuie să acopere în plus costurile de colectare a deşeurilor pentru acele produse care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a respectivelor deşeuri.
  • Costurile menţionate anterior pot include crearea unei infrastructuri specifice pentru colectarea deşeurilor aferente acestor produse, cum ar fi recipientele adecvate pentru deşeuri în zonele în care se aruncă multe deşeuri, cu respectarea reglementărilor urbanistice aprobate şi a normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei (artic. 8, alin. 5, 6).

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.45.21

 

 

 

 

Produse de plastic de unică folosință care ar trebui interzise din 2021 dar încă există pe piață

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.51.44Teoretic, începând data intrării în vigoare a OG 6/2021 (respectiv septembrie 2021) se interzice introducerea pe piaţă a:

  1. produselor din plastic de unică folosinţă de mai jos şi a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică), iar încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice (artic. 14, alin. 1a). Practic, la 2 ani de la adoptarea OG 6/2021 astfel de produse încă se mai găsesc în magazine și sunt folosite de firmele de catering:
  2. beţişoare pentru urechi, cu excepţia cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispozitivele medicale, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei alimentelor și a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 privind produsele cosmetice
  3. tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti)
  4. farfurii
  5. paie pentru băuturi, cu excepţia cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispozitivele medicale, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei alimentelor şi a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 privind produsele cosmetice
  6. agitatoare pentru băuturi
  7. beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor beţe
  8. recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  9. a)sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  10. b)sunt de regulă consumate din recipient;
  11. c)sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare
  12. recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile şi capacele acestora
  13. pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora

WhatsApp Image 2023 07 28 at 06.32.48

Caserole din polistiren vândute într-un complex comercial din Capitală aflat la 15 minute de Centrul Bucureștiului – Sursa foto: Ecoteca

Nu fac obiectul restricţionării menţionate următoarele produse: (artic 5, alin. 2)

  1. a) beţişoarele de urechi, agitatoarele pentru băuturi, paiele din plastic de unică folosinţă pentru uz medical, utilizate în scopuri medicale sau utilizate de un profesionist în sănătate în scopuri medicale;
  2. b) beţişoarele din plastic de unică folosinţă utilizate de un prestator de servicii medico-legale sau în scopuri ştiinţifice (diagnostic, educaţional sau în cercetare);
  3. c) paiele de plastic de unică folosinţă pentru uz medical, în scopuri medicale sau utilizate de un profesionist în domeniul sănătăţii pentru scopuri medicale, utilizate în casele de îngrijire, unităţi de învăţământ, locuri de detenţie.

Responsabilă de respectarea acestor prevederi este Garda de Mediu, prin urmare dacă întâlniți astfel de produse pe piață, nu ezitați să faceți sesizare la Garda de Mediu din județul în care locuiți.

Gestionarea sticlelor de plastic conform OG 6/2021 privind reducerea plasticului de unică folosință SUP

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.45.14 2

Sursa foto: Ecoteca

 

Potrivit OG 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (plastic de unică folosință –single use plastic – SUP)  începând cu 3 iulie 2024 produsele din plastic de unică folosinţă ale căror dopuri şi capace sunt din plastic, pot fi introduse pe piață numai dacă dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor (dopurile sau capacele metalice cu garnituri din plastic nu se consideră ca fiind fabricate din plastic) – artic. 6, alin 1;

Ce categorii de recipiente din plastic sunt vizate de aceste măsuri

  • Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, şi anume recipientele utilizate pentru a conţine lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora, şi ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi:
  1. a) recipientele din sticlă sau metal cu dopuri şi capace din plastic;
  2. b) recipientele pentru băuturi destinate şi utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, care sunt în formă lichidă
  • Sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi:
  1. a)sticlele din sticlă sau metal pentru băuturi cu dopuri şi capace din plastic;
  2. b)sticlele pentru băuturi destinate şi utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, care sunt în formă lichidă

Obligațiile operatorilor economici care introduc pe piața națională sticle PET pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora

  • începând cu 2025, sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora având drept componentă principală polietilentereftalatul, denumite „sticle PET”, trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25%, calculat ca medie pentru toate sticlele PET introduse pe piaţa naţională – 6, alin 4a);
  • începând cu 2030, sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, denumite „sticle PET”, trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 30%, calculat ca medie pentru toate astfel de sticle introduse pe piaţa naţională – 6, alin 4b);
  • operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, care conţin plastic reciclat, sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu procentul de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării. – 6, alin 5;
  • operatorii economici care introduc pe piaţă plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantitatea de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării 6, alin. 6; – respectând cerințele Ordinului nr. 185/2023  care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă”
  • operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, au obligaţia să asigure:
    • colectarea unei cantităţi egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2025; -artic. 9, alin. 2a) – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;
    • colectarea unei cantităţi egale cu 90% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2029; -artic. 9, alin. 2b) – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice.
  • obligaţia de colectare  se poate realiza prin intermediul unei organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorului, individual pentru deşeurile proprii produse după consumul respectivelor produse sau printr-un sistem de garanţie-returnare -artic. 9, alin. 3
  • trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor până la 31 decembrie 2024 (artic. 8, alin. 1);
    • operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi sunt obligaţi să declare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate -artic. 9, alin. 4 – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice
  • produsele din plastic de unică folosinţă PET introduse pe piaţă sunt considerate ca fiind egale cu cantitatea de deşeuri generate de produsele respective, inclusiv sub formă de deşeuri, în acelaşi an. -artic. 9, alin. 6
  • să acopere, în măsura în care nu sunt deja acoperite, următoarele costuri (artic. 8, alin. 3):
    • a) costurile legate de măsurile de sensibilizare menţionate mai jos
    • b) costurile de colectare a deşeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a deşeurilor respective;
    • c) costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de colectare, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a acestora.

Obligațiile autorităților publice locale

  • Autoritățile publice locale au obligaţia ca începând cu data de 1 ianuarie 2022 să organizeze, să gestioneze şi să coordoneze un sistem public pentru colectarea separată a deşeurilor produse după consumul produselor din sticlele PET – art. 9, alin. 1. – se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, neîndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin autorităţilor administraţiei publice locale;
  • Autorităţile administraţiei publice locale sau, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, pun la dispoziţia agenţiei judeţene pentru protecţia mediului şi agenţiei pentru protecţia mediului Bucureşti, anual, în format electronic, cantităţile colectate prin sistemele menţionate la alin. (1), până la data de 30 aprilie a anului următor raportării. -artic. 9, alin. 7

 

Obligațiile autorităților publice centrale

  • Pentru fiecare an calendaristic autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei transmit Comisiei un raport conţinând următoarele:
    • date privind sticlele PET care au fost colectate separat în fiecare an, pentru a demonstra atingerea obiectivelor de colectare separată, reespectiv colectarea unei cantităţi egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2025 – artic 13, alin 1c).
    • informaţii privind conţinutul de material reciclat în sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, pentru a demonstra atingerea obiectivelor, respectiv sticlele trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25%, începând cu 2025 și trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 30%, începând cu 2030 – artic 13, alin 1d).
  • să adopte măsuri nelegislative sau legislative pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele SUP (măsuri de sensibilizare) – artic. 4, alin. 11.

 

În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3).

 

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a  OUG 6/2021 ar fi trebuit să fi aprobată prin prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale din domeniul mediului şi al autorităţii publice centrale din domeniul economiei Procedura de înregistrare la Administraţia Fondului pentru Mediu a operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională alternative reutilizabile durabile sau care nu conţin plastic la produsele din plastic de unică folosinţă, sticle PET care conțin plastic reciclat și plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET (artic. 4, alin. 8).

 

La 2 ani de la adoptarea OUG 6/2021 proiectul de procedură nu este publicat, a fost lansat în dezbatere publică abia la începutul lunii mai a acestui an.

Proiect: Procedura de înregistrare la AFM a celor care introduc pe piață alternative reutilizabile la produsele din plastic de unică folosinţă, sticle PET care conțin plastic reciclat și plastic reciclat pentru a fi încorporat în acestea (avocatnet.ro)

 

De reținut (aspecte importante din Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia)

  • Declaraţia privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
  • În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, afm.ro.
  • Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
  • Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

Teoretic, de 2 ani caserolele și paharele de unică folosință ar trebui reduse … practic, nu știm ce se întâmplă cu ele …

1678094427254

Sursa foto: Ecoteca

 

Produse din plastic analizate în acest articol 

  1. Pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
  2. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  3. a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  4. b) sunt de regulă consumate din recipient;
  5. c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară, precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare

Potrivit OG 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (plastic de unică folosință – single use plastic – SUP)  operatorii economici care comercializează cu amănuntul caserole și pahare de unică folosință au obligația:

  • să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022 (artic. 4, alin. 1 a); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează (artic. 4, alin. 1 b); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să raporteze anual măsurile adoptate pentru reducerea cantităților introduse pe piață către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (conform – Ordinului nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă”

– încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

  • să ofere consumatorului posibilitatea de a alege la punctele de vânzare alternative reutilizabile, alternative adecvate şi durabile sau care nu conţin plastic (artic. 4, alin. 3 a); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să aplice un preţ de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosinţă furnizate (artic. 4, alin. 3 b); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să evidenţieze distinct pe documentele de vânzare preţul produselor din plastic de unică folosinţă furnizate şi să afişeze valoarea la loc vizibil la punctul de vânzare, pentru informarea consumatorilor finali (artic. 4, alin. 3 c) – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.

 

Obligațiile producătorilor care introduc pe piaţă caserole și pahare de unică folosință:

  • trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor până la 31 decembrie 2024 (artic. 8, alin. 1);
  • să acopere, în măsura în care nu sunt deja acoperite, următoarele costuri (artic. 8, alin. 3):
  1. a) costurile legate de măsurile de sensibilizare menţionate mai jos
  2. b) costurile de colectare a deşeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a deşeurilor respective;
  3. c) costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de colectare, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a acestora.

 

Obligațiile autoritățile publice centrale din domeniul mediului:

  • să monitorizeze anual măsurile de reducere a acestor produse (artic. 4, alin 4);
  • să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, inclusiv adoptarea de acte normative (artic. 4, alin. 5, 6);
  • să raporteze anual Comisiei progresele obținute
  • să adopte măsuri nelegislative sau legislative pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele SUP (măsuri de sensibilizare) – artic. 4, alin. 11.

În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3).

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a  OUG 6/2021 ar fi trebuit să fi aprobată prin prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale din domeniul mediului şi al autorităţii publice centrale din domeniul economiei Procedura de înregistrare la Administraţia Fondului pentru Mediu a operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională alternative reutilizabile durabile sau care nu conţin plastic la produsele din plastic de unică folosinţă (artic. 4, alin. 8).

La 2 ani de la adoptarea OUG 6/2021 proiectul de procedură nu este publicat, a fost lansat în dezbatere publică abia la începutul lunii mai a acestui an.

Proiect: Procedura de înregistrare la AFM a celor care introduc pe piață alternative reutilizabile la produsele din plastic de unică folosinţă, sticle PET care conțin plastic reciclat și plastic reciclat pentru a fi încorporat în acestea (avocatnet.ro)

De urcat și documentul

Așteptăm cu interes raportările autorităților de mediu privind cantitățile de produse de unică folosință introduse pe piață în ultimii 2 ani și procentul de reducere (dacă există) fiindcă în piață nu sesizăm schimbarea, mai ales în sectorul HORECA …

De reținut (aspecte importante din Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia)

  • Declaraţia privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
  • În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, afm.ro.
  • Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
  • Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

 

 

 

Și echipamentele de pescuit care conţin plastic sunt reglementate de OG6/2021 privind reducerea pasticului de unică folosință – Ce se întâmplă cu ele

WhatsApp Image 2023 07 31 at 18.23.04

Echipamente de pescuit înseamnă orice articole sau unelte care sunt utilizate în activitatea de pescuit sau în acvacultură pentru a viza, a captura sau a creşte resurse biologice marine sau care plutesc la suprafaţa mării şi care sunt utilizate cu scopul de a atrage şi de a captura sau de a creşte astfel de resurse biologice marine;

Deşeurile de echipamente de pescuit includ toate componentele separate, substanţele sau materialele care au făcut parte din aceste echipamente de pescuit sau au fost ataşate acestora atunci când acestea au fost aruncate în mare, inclusiv atunci când au fost abandonate sau pierdute;

 

Obligații ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură- ANPA (autoritatea publică centrală din domeniul pescuitului şi acvaculturii) și Ministerului Mediului

 

  • În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a OG 6/2021, autoritatea publică centrală din domeniul pescuitului şi acvaculturii şi autoritatea publică centrală din domeniul mediului ar fi trebuit să stabilească printr-o hotărâre a Guvernului o cotă naţională anuală minimă de colectare a echipamentelor de pescuit care conţin plastic abandonate în Marea Neagră, apele teritoriale române, în vederea reciclării (artic. 8, alin. 16).

La 2 ani de la adoptarea ordonanței, noi nu am gasit această hotărâre.

  • Totodată, autoritatea publică centrală din domeniul pescuitului şi acvaculturii monitorizează echipamentele de pescuit care conţin materialele plastice introduse pe piaţă, precum şi echipamentele de pescuit care conţin plastic abandonate şi colectate şi raportează Comisiei, în vederea stabilirii de obiective cantitative obligatorii de colectare la nivelul Uniunii. Pentru fiecare an calendaristic, raport conţine date privind echipamentele de pescuit care conţin plastic introduse pe piaţă şi privind deşeurile de echipamente de pescuit colectate, în fiecare an. (artic. 8, alin. 18)
  • Autoritatea naţională în domeniul pescuitului şi acvaculturii şi autoritatea publică centrală din domeniul mediului adoptă măsuri nelegislative sau legislative – măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele care fac obiectul prezentei ordonanţe (artic. 10, alin 1).
  • În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular. (artic 10, alin 3).

Obligațiile producătorilor de echipamente de pescuit care conţin plastic, acoperite prin schemele de răspundere extinsă a producătorilor:

  • costurile de colectare separată a deşeurilor provenite de la echipamentele de pescuit care conţin plastic care au fost descărcate în instalaţiile portuare de preluare adecvate (artic. 8, alin. 19a)
  • costul transportului şi al tratării ulterioare a acestora; (artic. 8, alin. 19b)
  • costurile aferente măsurilor de sensibilizare în ceea ce priveşte echipamentele de pescuit care conţin plastic. (artic. 8, alin. 19c)
  • Producătorii de unelte de pescuit aplică standardele privind proiectarea uneltelor de pescuit conform principiilor economiei circulare, pentru a încuraja pregătirea lor în vederea reutilizării şi pentru a facilita reciclarea lor la sfârşitul ciclului de viaţă (artic. 8, alin. 21)
  • adoptă măsuri pentru a informa consumatorii şi utilizatorii cu privire la (artic. 10, alin. 2)
  1. a)disponibilitatea alternativelor reutilizabile la echipamentele de pescuit care conţin plastic, precum şi cele mai bune practici în ceea ce priveşte buna gestionare a deşeurilor
  2. b)impactul asupra mediului al aruncării şi al altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a echipamentelor de pescuit care conţin plastic, în special asupra mediului marin;
  3. c)impactul asupra reţelei de canalizare al mijloacelor necorespunzătoare de eliminare a deşeurilor provenite din respectivele produse din plastic de unică folosinţă.

Nerespectarea prevederilor artic. 10, alin. 2, se sancționează cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei.

  • Un producător care este stabilit pe teritoriul României, care comercializează produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea E din anexă şi echipamente de pescuit care conţin plastic într-un alt stat membru în care nu este stabilit, desemnează un reprezentant autorizat în acel stat membru (artic. 8, alin. 13)

 

 

 

Nimic în viitor fără Sustenabilitate: Raportul de analiză prospectivă strategică a UE pentru 2023

Nimic în viitor fără Sustenabilitate: Raportul de analiză prospectivă strategică a UE pentru 2023

Care sunt principalele provocări la care trebuie să răspundă Uniunea Europeană și ce direcții de acțiune multi-disciplinare trebuie să abordeze pentru ca tranziția către neutralitatea climatică să se întâmple păstând modelul social european, bunăstarea cetățenilor și competitivitate economică – acestea sunt temele Raportului de Analiză Prospectivă Strategică a UE pentru 2023 / 2023 Strategic Foresight Report

Adevărul este că este greu de “vândut” un continent cu mai puține fenomene climatice extreme, dar cu o populație sărăcită și o economie nefuncțională. De aceea direcțiile strategice trebuie trasate cu atenție în raport cu acest echilibru fin. Pentru că nici economia nu poate prospera într-o criză climatică, la fel cum nici oamenii nu se pot bucura de condiții bune de viață. Ipoteza de la care pleacă raportul este aceea a unei economii net-zero la orizontul 2050. Mediul rămâne în centru.

Principalele provocări în procesul de tranziție ecologică la care Uniunea Europeană (implicit, și România) trebuie să răspundă, așa cum sunt enumerate în raport:

  • Reconfigurările geopolitice permanente determină schimbări ale opiniei publice și cum trebuie să acționeze guvernele în noi contexte de cooperare pe teme globale precum schimbările climatice și tranziția energetică. 
  • Nevoia unui nou model economic care să se concentreze pe bunăstarea oamenilor și a naturii, cu decuplare de la consumul de resurse și tranziția către producție, dar și consum mai durabile. Până la 75% dintre afacerile din Zona Euro sunt dependente de resurse naturale. Dependența în România nu este cunoscută, dar știm că avem o productivitate a resurselor de 0,8 la standardul puterii de cumpărare pe kilogram față de 2,3 pentru UE (2021, Comisia Europeană).
  • Cererea tot mai mare de competențe adecvate pentru un viitor durabil. Disponibilitatea de lucrători echipați cu competențe tehnice și transversale adecvate va fi crucială pentru competitivitatea UE: 85% dintre firmele din UE nu dispun în prezent de personal cu competențele necesare pentru a parcurge tranziția ecologică și digitală.  România nu are mai mult decât o Strategie pentru locuri de muncă verzi din 2018
  • Tranziția spre durabilitate necesită investiții fără precedent. Realizarea acesteia va depinde de asigurarea unei finanțări suficiente atât din partea sectorului public, cât și a celui privat. România nu a ajuns încă la stadiul în care să își facă mari probleme pentru finanțări – în timp ce fonduri europene dedicate se întâmplă să rămână necheltuite, băncile devin unii dintre cei mai mari promotori ai sustenabilității în afaceri în perspectiva constituirii unor portofolii verzi solide. 
A diagram of a diagram  Description automatically generated

Ce este însă de făcut? Care sunt arii tematice care necesită intervenție prin politici publice pentru a răspunde acestor provocări? Raportul identifică 10 arii:

  1. Un nou contract social european. Schimbările climatice afectează în mod disproporționat grupurile vulnerabile, iar tranziția, cu toate implicațiile ei, poate lăsa multe grupuri în urmă.
  2. Aprofundarea Pieței Unice pentru a promova o economie net-zero solidă.
  3. Stimularea ofertei UE pe scena mondială pentru a consolida cooperarea cu partenerii-cheie.
  4. Reorientarea producției și a consumului către durabilitate, vizând reglementarea și încurajarea unor stiluri de viață echilibrate.
  5. Accelerarea investițiilor prin acțiuni publice care să catalizeze fluxurile financiare pentru tranziție.
  6. Adaptarea bugetelor publice pentru sustenabilitate prin intermediul cadrului fiscal și al cheltuieli publice eficiente.
  7. Orientarea indicatorilor politici și economici către o bunăstare durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv prin ajustarea PIB-ului în funcție de diferiți factori.
  8. Asigurarea contribuției la tranziție pentru toți cetățenii prin creșterea participării pe piața muncii și prin concentrarea asupra competențelor viitoare.
  9. Consolidarea democrației, cu echitatea generațională în centrul procesului de elaborare a politicilor, pentru a consolida sprijinul pentru tranziții.
  10. Completarea protecției civile cu “prevenirea civilă” prin consolidarea setului de instrumente al UE privind pregătirea și răspunsul.

Deși nu toate acțiunile par să aibă directă și imediată legătură cu combaterea schimbărilor climatice, fără ele, mare parte din eforturile pentru climă vor fi zădărnicite.  În funcție de evoluția și interacțiunea acestor elemente, o formă extinsă care a stat la baza Raportului de Prospectivă Strategică evidențiază potențialele scenarii de sustenabilitate – Towards a fair and sustainable Europe 2050: Social and economic choices in sustainability transitions 

A screenshot of a white and blue diagram  Description automatically generated
A close up of a chart  Description automatically generated

Unde se poziționează România în acest peisaj?

Are o mulțime de decalaje neacoperite și pe măsură ce tranziția se desfășoară, acestea se adâncesc. Viteza la care lucrează ar trebui să fie mai mare decât media UE. Competențele din piața muncii, disparitățile sociale, consumul de resurse ș.a. 

În contextul acestor zile când vorbim despre reforma fiscală, unde se reflectă orientarea politicii fiscale și bugetare către net-zero? 

Unde se poziționează politicul în raport cu regândirea indicatorilor economici? Ajustarea PIB cu alți factori s-ar putea să strice imaginea de tigru regional. 

În care dintre scenarii vrem / putem să ne aflăm la orizontul 2050?

A graph of a graph showing the environment  Description automatically generated

European Semester Country Report 2023 – Romania

Autor: Adelina Dabu

BRD și ECOTECA lansează CumStam.ro – primul instrument gratuit care te ajută să vizualizezi într-un singur loc date și statistici de interes public din România

 

WhatsApp Image 2023 06 21 at 13.48.16

CumStam.ro este un „one stop shop” gratuit pentru date, statistici, grafice de interes public din România
• La data lansării, platforma găzduiește circa 50 de indicatori publici, cantitativi, din domeniul mediului, educației, economiei, culturii
• Platforma își propune să sprijine documentarea și structurarea datelor pentru jurnaliști, activiști de mediu, dar și pentru instituții publice, actori privați și publicul larg

BRD și Asociația ECOTECA lansează platforma CumStam.ro, un instrument gratuit care arată starea României prin date, statistici și grafice ușor de urmărit și interpretat. CumStam.ro, dezvoltat împreună cu mindIT.io, poate genera schimbare la 180 grade în societate, pentru că ajută în luarea unor decizii informate mult mai rapid și în baza unor indicatori relevanți.

În general, datele publice (sau de interes public) din România sunt: disparate, uneori mai greu accesibile, dificil de analizat și de auditat; în multe cazuri nu sunt cunoscute sursele și metodologiile prin care au fost colectate și analizate.

De pe urma acestor constrângeri și neajunsuri suferă toți beneficiarii acestor date: cercetătorii, presa, investitorii în infrastructură de mediu și comunitară (educație, siguranță socială, sănătate, securitate etc) și mai ales cetățenii, atât direct (prin documentare proprie din multiplele surse disparate unde sunt disponibile datele momentan), cât și indirect (din mass-media, care întâmpină propriile piedici în timpul desk research-ului și când încearcă să acceseze date publice sau accesibile doar prin interogare în baza unor legi etc).

De aceea, CumStam.ro este o necesitate presantă, un proiect ce își propune să elimine dificultățile în a identifica și cuantifica situația reală a diverșilor indicatori relevanți pentru managementul public: poluare, spații verzi, reciclare, economie circulară, eficiență energetică, consumuri specifice, biodiversitate, indicatori forestieri, abandon școlar, probleme sociale, indicatori de benchmarking pentru investiții etc.

Totodată, platforma ajută la aducerea pe agenda publică a unor probleme ignorate, minimizate sau complet necunoscute, prin simpla agregare a datelor de interes public și oferirea unor instrumente de vizualizare și interpretare rapidă, pe modelul platformelor din majoritatea țărilor din UE.

Raul poza oficiala„La Ecoteca, am pornit ca ONG verde, specializat în managementul corespunzător al deșeurilor. Însă, ne-am dat seama destul de repede că misiunea noastră e cu atât mai dificilă cu cât datele care ne pot ajuta să înțelegem și să eficientizăm colectarea deșeurilor în România ori erau incomplete, ori lipseau cu desăvârșire. Și mai des ne loveam de faptul că realitatea din teren era total diferită de cea raportată. De aici nevoia să răspundem la întrebarea «Cum stăm?», nu doar pentru a ne ușura nouă munca, ci pentru a oferi oricui posibilitatea să înțeleagă care este starea de fapt în diverse domenii ale societății românești. A rezultat o platformă robustă, scalabilă, simplu de folosit și, poate cel mai important, colaborativă, deschisă publicului larg, presei și autorităților publice locale. Iar BRD s-a dovedit un partener care înțelege necesitatea stringentă a unui proiect de această anvengură”, a spus Raul Pop, Director de programe al Asociației ECOTECA.

 

Captura Flavia Popa

Flavia Popa, sursa foto Linked In

„Contribuția BRD Groupe Société Générale la o lume sustenabilă și informată a fost una dintre constantele acțiunilor noastre din ultimii ani, atât prin proiectele proprii de ESG, cât și prin susținerea unor idei care croiesc drumurile tranziției ecologice a economiei. CumStam.ro este întocmai tipul de proiect complementar misiunii Lumea9, reperul care ne ghidează eforturile de construire a unei lumi mai curajoase, care pune în centrul ei grija pentru planetă și pentru oameni. Nu este de ajuns să avem dreptul la liberă exprimare și accesul teoretic la informațiile care ni se cuvin ca cetățeni, dacă nu deținem uneltele necesare pentru a le înțelege, interpreta și folosi în angrenarea unor eforturi active pentru schimbare. Platforma dezvoltată împreună cu Ecoteca completează tocmai acest gol și își propune să devină o sursă importantă de informare pentru jurnaliști, cercetători, dar și pentru autorități publice, actori privați și mai ales pentru publicul larg. În plus, toți beneficiarii pot fi, la rândul lor, și contribuitori ai platformei. Fiindcă a ști «cum stăm» în domenii critice este o cale esențială prin care putem avea un viitor mai bun împreună”, a declarat Flavia Popa, Secretarul General al BRD Groupe Société Générale.

 

În acest moment, varianta pilot a site-ului pune la dispoziție circa 50 de indicatori din zonele de mediu și social, precum:

  • gradul de reciclare al deșeurilor,
  • investitițiile din PNRR,
  • capacitatea de depozitare a deșeurilor,
  • suprafața împădurită,
  • apelurile la 112 pentru semnalarea furtului de lemne,
  • numărul de tractoare la mia de hectare de culturi agricole,
  • numărul de elevi per profesor etc.
  • În această primă fază, funcționalitatea este preponderent de vizualizare de date la nivel județean și comparabilitate la nivel național. Până la finalul anului, însă, platforma va depăși 200 de indicatori importanți și va dobândi noi capabilități analitice și, foarte important, adaptare pentru ecranele mici.

Cea mai importantă valoare adaugată a platformei este caracterul său colaborativ: toți cei care au acces la date, indiferent că este vorba de un cercetător, o instituție publică, un ONG, un actor privat sau un cetățean de rând, vor putea prezenta propriile seturi de date cu ajutorul lui CumStam.ro.

Oricine dorește să contribuie și caută soluții tehnice pentru a se face ușor înțeles de către nespecialiști și specialiști deopotrivă, își poate crea un cont pe site, poate apoi descărca un șablon și încărca date. Acestea vor deveni disponibile în lista de indicatori și vor deveni utile imediat sub formă de hărți și grafice comparative, ușor de exportat și folosit în documentarea unui articol, a unei prezentări sau a unei știri video.

De altfel, cei cărora CumStam.ro le va deveni imediat util vor fi probabil jurnaliștii și activiștii de mediu. Aceștia vor scurta mult traseul documentării, accesând sau prezentând datele de care au nevoie într-un singur loc. În același timp, vor putea verifica rapid sursa, vor genera automat materiale vizuale ușor de înțeles, gata de prezentat direct în articolele sau informările lor.

Și pentru cine are nevoie, la început de drum, tutorialele de folosire a platformei pot fi găsite

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

BRD – Groupe Société Générale este cea de-a treia mare bancă a României.

Bancă universală care oferă servicii atât persoanelor fizice, cât și companiilor, BRD face parte din Grupul Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare. Lumea9 este platforma de sustenabilitate care reunește toate temele pe care BRD le consideră importante pentru construirea unui viitor mai bun, de la economie sustenabilă, produse și servicii bancare cu impact pozitiv, la educație, cultură, societate, știință, tehnologie, mediu și biodiversitate.

Ca parte a Grupului Société Générale, semnatar al Pactului Global al Națiunilor Unite (ONU) din 2003, Grupul BRD integrează principiile referitoare la drepturile omului, condițiile de muncă și lupta împotriva corupției în toate activitățile sale și participă în mod activ la promovarea principiilor din lanțul valoric. În plus, Grupul BRD sprijină și contribuie la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU, recunoscând importanța acestora în abordarea celor mai mari provocări societale ale lumii. Platforma Lumea9 se sprijină și pe proiectele fondate și finanțate de BRD – Groupe Société Générale ce țin de dezvoltarea societății românești. În ultimii 10 ani, investițiile BRD în aceste programe au fost de peste 20 de milioane de euro. Axele principale au în comun investiția în noua generație, fie că vorbim despre cultură, educație, tehnologie, inovare sau sport.

Asociația ECOTECA
Un ONG verde, specializat în managementul corespunzător al deșeurilor. Misiunea principală: protejarea mediului în care trăim și curățarea lui, atât cât este cu putință. ECOTECA crede în puterea exemplului și în gesturile mici care fac diferența.
Și pentru că uneori este dificil să ajungi la verde, Ecoteca a ales să înceapă cu deșeurile care-l acoperă.

Printre cele mai importante proiecte ale asociației se numără: ECOLocal, Reporting: Climate, ECOfficeASAP.

Producătorii de băuturi care se încadrează în normele Sistemului Garanție-Returnare pot semna, începând de astăzi, contractele cu RetuRO Sistem Garanție Returnare în platforma www.returosgr.ro

Contractele de prestări servicii pot fi accesate în contul de utilizator de către toți producătorii de băuturi care au finalizat înregistrarea

 

RetuRO Sistem Garanție Returnare, administratorul Sistemului național de Garanție-Returnare (SGR), anunță toți producătorii de băuturi din categoriile apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase, care pun pe piață ambalaje primare nereutilizabile din plastic, aluminiu sau sticlă, cu dimensiuni între 0,1 litri și 3 litri și care au finalizat înregistrarea pe www.returosgr.ro că, începând din data de 20 iunie 2023, este disponibil în platformă și poate fi semnat  Contractul de prestări servicii pentru Producători.

Documentul poate fi accesat din contul de utilizator, la secțiunea “Producător/ Documente și Contracte”. Mai multe detalii privind semnarea contractului sunt disponibile în platformă, accesând secțiunea „Profilul meu/ Tutoriale video și ghiduri utilizatori/ Semnare contract”.

Contractul de prestări servicii pentru Producători a fost disponibil pentru consultare, în perioada 18 aprilie – 2 mai 2023, pentru cei înregistrați în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare, producătorii fiind rugați să trimită toate observațiile și recomandările pe care le au cu privire la conținutul acestui document.

Semnarea contractului poate fi realizată doar de către producătorii care au finalizat întregul proces de înregistrare. După deschiderea unui cont de utilizator în platformă, sunt câțiva pași preliminari care trebuie urmați de producători înainte de semnare:

  1. Persoana desemnată în relația cu administratorul SGR completează toate informațiile solicitate, în conformitate cu prevederile legale, respectiv: numărul de unități de ambalaje SGR și greutatea aferentă a ambalajelor, exprimată în kilograme, introduse pe piața națională în anul 2022, defalcate pe fiecare lună, categorii de produse conținute, tip de material pe subcategorii, inclusiv culoarea materialului (pentru plastic) și dacă plasticul conține barieră de oxigen (în principal pentru produsele alcoolice), volumul (număr de mililitri) pe unitate de ambalaj. Mai multe detalii sunt disponibile în “ghidul de raportare pentru producători pe tipuri de ambalaj” https://youtu.be/vNIXCTXN8aw și în secțiunea de întrebări și răspunsuri disponibilă pe site: https://returosgr.ro/info-producatori-faq.
  2. Reprezentantul legal semnează Formularul Standard de Înregistrare care este generat automat, fiind completat cu datele deja introduse (mai multe detalii legate de modalitatea de semnare puteți găsi aici: https://youtu.be/aYyUISlrOf4).

De asemenea, tot din această săptămână, vor fi disponibile pe site-ul www.returosgr.ro, în secţiunea “Info Producători”, cerinţele privind codul de bare şi logo-ul SGR.

Înregistrarea în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare și semnarea contractelor cu administratorul sistemului reprezintă o obligație legală conform Hotărârii de Guvern nr. 1074/2021.

Companiile vizate pentru înregistrare sunt producătorii și importatorii de băuturi, dar și companiile care comercializează băuturi către consumatorii finali, inclusiv magazinele online, operatorii care vând prin intermediul automatelor, industria HoReCa dar și cei care comercializează aceste produse ca și gamă complementară (ex. librării, magazine de electrocasnice și electronice etc).

Toți operatorii economici care încă se află în etape intermediare sunt încurajați să finalizeze cât mai repede procesul de înregistrare pe platforma www.returosgr.ro, acesta fiind o condiție legală obligatorie pentru desfășurarea, în continuare, a activității comerciale.

Hotărârea de Guvern care reglementează funcționarea Sistemului Garanție Returnare prevede sancțiuni pentru producătorii și comercianți care nu vor fi înregistrați în platforma informatică. Sistemul Garanție Returnare este unul dintre cele mai ample și de impact proiecte de mediu pe care le va implementa România, în următorii ani.

RetuRO Sistem Garanție Returnare oferă pe toată perioada înscrierii asistență prin call-center, la numărul de telefon: 021 207 00 09. Accesul la un operator este disponibil de luni până vineri între orele 09:00 – 18:00, cu excepția sărbătorilor legale.

Până în acest moment, s-au înscris în platforma RetuRO 63.233 operatori economici (comercianți și producători), dintre care 1.557 sunt producători. Din totalul operatorilor economici aflați în sistem, 42.466  au parcurs toate etapele procesului de înregistrare.

 

__________________________

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. ( www.returosgr.ro ) a fost creat de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate și Asociația Retailerilor pentru Mediu și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

 

RetuRO, administratorul SGR, va asigura transparență asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Raport de avertizare al Comisiei Europene – Care sunt statele membre care riscă să rateze obiectivele de reciclare pentru anul 2025

Potrivit ultimului raport de avertizare publicat ieri de Comisia Europeană, 10 state membre riscă să rateze obiectivele de reciclare atât pentru deșeurile municipale (55%), cât și pentru totalul deșeurilor de ambalaje (65%) în 2025.

FIG4 158751 Recycling targets v3.eps .75dpi

Sursa foto: Agenția Europeană de Mediu

Nouă state membre (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Slovenia)  vor îndeplini probabil obiectivele de reciclare atât pentru deșeurile municipale, cât și pentru deșeurile totale de ambalaje, dar doar 4 dintre ele vor reuși probabil să îndeplinească  obiectivele de reciclare pentru toate categoriile de ambalaje impuse: hârtie/carton, metal, aluminiu, sticlă, plastic, lemn.

Ambalajele din plastic sunt cel mai solicitant flux de deșeuri de ambalaje de reciclat. 19 state membre se vor lupta să atingă obiectivul de reciclare de 50% în 2025.

2

Sursa foto: Agenția Europeană de Mediu

 

Care e situația României? #CumStam

 

Că vom rata țintele pentru 2025, nu mai reprezintă nici o surpriză  pentru nimeni.

Pe lângă rata de reciclare scăzută raportul prezintă și alte statistici importante:

Captura

Sursa foto: Raportul de avertizare al Comisiei Europene

4

Sursa foto: Raportul de avertizare al Comisiei Europene

Găsiți raportul Comisiei pentru România aici.

Găsiți rapoartele pentru celelalte state aici.

 

Puteți citi și:

Eurostat: În 2021 România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Evoluția ambalajelor puse pe piață și valorificate în perioada 2009 -2022 în România

Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?