Propuneri Ecoteca privind noul Regulament European pentru reducerea deșeurilor de ambalaje

726c53ef b871 44ee 8c2b 62d6cf3b67bc

Sursa foto: Ecoteca

Am realizat o listă de propuneri și urmează să le transmitem în cadrul consultării publice de revizuire a Regulamentului European privind reducerea deșeurilor de ambalaje; regulamentul se află în consultare publică până pe data de 24 aprilie (puteți transmite sugestii aici).

Ecoteca, unul dintre cele mai vechi ONG-uri de mediu din România (activ din 2010) și printre puținele ONG-uri specializate în managementul deșeurilor, economie circulară și impact climatic salută propunerea de revizuire a normelor UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

În special, susținem obiectivele propuse privind prevenirea și reutilizarea deșeurilor, creșterea conținutului reciclat din ambalaje și reducerea ambalării excesive.

Legat de Regulament, este important ca acesta să aibă ținte clare și un mecanism de monitorizare a implementării, cu metode clar definite în ceea ce privește calculul cantităților și raportarea către Eurostat/Comisie. Acest lucru presupune identificarea și implementarea unor măsuri de coerciție clare la nivelul statului membru legate de atingerea țintelor și de raportare a datelor în timp real.

S-a discutat despre alocarea unor sume de bani pentru finanțarea unor activități de reducere a generării deșeurilor și de conștientizare a populației. În acest sens, este necesar ca aceste sume de bani alocate activității de prevenire să nu se transfere la consumator sau să se transforme în activități de greenwashing, iar în acest sens trebuie introduse clar criterii de raportare, verificabile, comparabile, transparente şi cât mai publice.

Organizațiile care preiau răspunderea extinsă a producătorilor trebuie să implementeze activități de prevenire a generării deșeurilor, de promovare și de implementare a ambalajelor reutilizabile armonizate la nivel macro,  european,  în funcție de cota de piață și nu activități punctuale pe termen scurt. Astfel, campaniile trebuie să vizeze un mesaj coerent la nivel european în conformitate cu Pactul Verde European, cu implementare națională, indicatori definiți pe termen mediu și lung.

Recomandările Ecoteca pentru a sprijini revizuirea legislației UE privind ambalajele

Mai jos prezentăm câteva aspecte punctuale:

1. După cum s-a identificat deja în studiul pregătitor, există multe formate de ambalare pe piață care sunt inutil de grele– determină risipirea resurselor și impactul secundar (de exemplu: transport, emisii, consum de energie). Prin urmare, sunt necesare reguli mai clare și aplicabile pentru optimizarea ambalării. Solicităm legiuitorilor să includă criterii cantitative clare și comparabile care să asigure caracterul executoriu al prevederilor de minimizare a ambalajului din punctul de vedere al cantității de material conținut.

O posibilitate ar putea fi definirea greutății maxime raportate la conținut și adaptate la materialul de ambalare utilizat pentru anumite tipuri și formate comune. Spre exemplu, greutatea specifică a ambalajului unei sticle de 500 ml de bere sau apă de consum să nu poată depăși o valoare etalon a indicatorului [greutate produs]/[greutate ambalaj].

Ca alternativă, Comisia ar putea impune:

  • un standard armonizat pentru stabilirea limitelor maxime de greutate pentru anumite tipuri și formate comune de ambalare pentru a preveni ambalajele „supraponderale”.
  • producerea unor ambalaje în dimensiuni standard care să deservească mai multe sectoare din industria alimentară(de exemplu: sticlă care poate fi utilizată pentru îmbutelierea oricărui tip de vin, bere, apă, sirop etc și care să aibă un format identic pentru toți producătorii, diferențierea şi poziționarea de marcă putându-se face, fără probleme, prin etichetare).

2. Pentru a reduce distrugerea (chiar și sub forma reciclării) ambalajelor reutilizabile este necesar să fie asigurate stimulente pentru reutilizare și implementarea unor „sisteme de reutilizare” –fluxuri organizatorice, tehnice și financiare, care permit reutilizarea fie într-un sistem cu buclă închisă, fie într-un sistem cu buclă deschisă (însă doar ca alternativă de rezervă). Deși necesitatea de a stabili reguli pentru colectarea eficientă este menționată în anexa VI partea A, necesitatea şi principiile de stabilire a stimulentelor pentru returnare trebuie, de asemenea, stipulate în mod clar ca o cerință în articolul 45.

Cele mai potrivite sisteme care și-au dovedit utilitatea sunt în acest caz sistemele garanție – depozit, capabile să asigure sisteme logistice unitare, utilizând o bază singulară de infrastructură, pentru ambalajele returnate, inclusiv protejarea acestora, în stare intactă, până la destinațiile de reutilizare sau reumplere. Așadar, Sistemele garanție-depozit ar trebui setate să preia atât ambalajele de unică folosință cât și ambalajele reutilizabile (Anexa X), opțiune mai eficientă atât pentru producători cât și pentru consumatori. Aria de acoperire a acestora nu mai trebuie limitată la nivel de gamă de produse ci extinsă asupra tuturor ambalajelor pretabile din punct de vedere tehnic.

3. Țintele de reutilizare trebuie impuse și extinse și în alte sectoare cheie și grupuri de produse, cum ar fi sectorul comerțului cu amănuntul (alimente neperisabile), cosmetice, produse de curățenie, produse de igienă personală etc. Țintele propuse deocamdată se aplică doar unui număr limitat de grupuri de produse – în general doar băuturi – și sunt chiar mai puțin ambițioase în comparație cu cele deja existente în unele state membre. Îndeplinirea lor ar trebui să fie monitorizată prin obiective intermediare, comparabile între statele membre până la nivel de sortimentație de produse – sau măcar tipuri de materiale – și un raport anual de progres, public și ușor de înțeles de decidenții industriilor vizate.

4. Interzicerea ambalării fructelor și legumelor în ambalaje individuale (de ex. păstrarea doar ambalajelor secundare de transport – lădițe de lemn, baxuri de carton etc)

5. Noul regulament prevede diverse derogări și scutiri care creează lacune, cum ar fi:

  • Exonerarea „ambalajelor inovatoare” de la îndeplinirea oricăror cerințe de reciclare pentru 5 ani creează o breșă care ar putea permite amplasarea ambalajelor nereciclabile pe piața UE mult după 2030 (art. 6(9));
  • O serie de scutiri nejustificate de la regimul sistemelor depozit, prevăzute la art. 44;
  • Derogări pentru multe formate de ambalare evitabile (stabilite la art. 22 și detaliate în Anexa V);
  • Folosirea sintagmei „ambalaje din plastic de unică folosință” din anexa V, este preferată exprimării „ambalaj de unică folosință”, ceea ce induce o concentrare limitativă, exclusiv asupra ambalajelor din plastic, alte materiale de ambalare fiind ignorate, deși impactul lor de mediu este semnificativ;
  • Posibilitatea de a deroga de la conținutul minim reciclat – în cazul în care cerințele sunt justificate de lipsa disponibilității sau prețurile excesive ale anumitor materiale plastice reciclate – prevăzute la art. 7(10) – aceste derogări fiind de natură tocmai să încurajeze perpetuarea alegerii soluțiilor de ambalare neadecvate, în detrimentul încurajării inovării în domeniu.

6. Schemele EPR ar trebui să dedice cel puțin 10% din bugetul lor finanțării infrastructurii de reutilizare (sisteme de reutilizare) și finanțării eco-designului.De exemplu, CITEO din Franța își dedică o parte din buget pentru a îndeplini obiectivul de 5% ambalaje reutilizabile în conformitate cu Legea franceză a economiei circulare. CITEO este o companie non-profit fondată în urma fuziunii Eco-Emballages și Ecofolio, 2 organizații de transfer de responsabilitate a producătorilor care pun pe piață bunuri ambalate, cu scopul de a reduce impactul asupra mediului al ambalajelor.

7. Este nevoie un update după 20 de ani al standardelor de bază pentru ambalajele reutilizabile la nivelul UE (EN 13429:2004) și la nivel internațional (ISO 18603: 2003). Standardele ar trebui aplicate pentru orice tip de ambalaj, astfel încât să se evite supraambalarea. În plus, multe produse sunt supraambalate din cauza transportului neadecvat, iar din acest punct de vedere trebuie luate măsuri adiacente legate de siguranța produselor în timpul transportului, până la livrare.

Vă stăm la dispoziție cu experiența noastră și expertiza tehnică în ceea ce privește introducerea unor măsuri și obiective concrete pentru asigurarea tranziției la economia circulară.

Vă mulțumim pentru consultare!

Pentru mai multe informații ne puteți contacta:
Raul Pop, Director Programe
raul@ecoteca.ro
www.ecoteca.ro

Puteți consulta noul regulament aici.

Puteți transmite feedback Comisiei Europene privind noul Regulament aici.

 

De ce nu reușesc unii agenți economici să se înregistreze în baza de date SGR și să raporteze numărul de produse în ambalaje SGR comercializate în 2022?

raul 7

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Raul Pop, Ecoteca, CERC

Raul Pop, Director Programe Ecoteca Asociația Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) a punctat foarte bine care sunt provocările agenților economici care nu au reușit încă să se înregistreze în platforma RetuRO, în cadrul conferinței „Sistemul de Garanție – Returnare – Bilanț de etapă”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) în data de 28 februarie:

„Orice agent economic care este subiectul acestei obligații legale caută niște modalități interne de a o îndeplini: asta înseamnă de exemplu când trebuie să raporteze cantități de orice fel se uită în contabilitate, el în contabilitate va avea niște date împărțite pe un număr oarecare de produse care-i spun câte produse are, dar nu-i spune contabilitatea dacă fac sau nu fac obiectul SGR, deja au o clasificare extracontabilă artificială pe tipuri de material care deja funcționează de câțiva ani de zile și care necesită niște eforturi suplimentare că una este să raportezi câte produse ai vândut și alta e să raportezi câte erau ambalate în PET de exemplu, informații care nu-ți vin pe tavă de nicăieri într-un sistem contabil.

Iar acum cu SGR-ul au mai introdus încă o categorie de clasificare noncontabilă și anume ce produs conține, dacă este răcoritoare sau nu este răcoritoare, iarăși o informație care trebuie practic inventată într-un sistem de evidență pentru că ea din contabilitate nu vine de nicăieri, eu nu am în contabilitate un cont care să-mi spună „contul analitic de produse răcoritoare”

și atunci trebuie „să nasc” aceste date de undeva ceea ce înseamnă niște eforturi, ceea ce înseamnă niște timpi și niște costuri până la urmă necesar să fie făcute dar cumva… eu aș vrea doar să atrag atenția asupra acestor provocări tehnice suplimentare de care s-au lovit acești agenți economici în momentul în care ar trebui să raporteze niște cifre pe care nu le aveau și

să te apuci să calculezi de exemplu, de la începutul anului 2022 câte sucuri au trecut prin gestiunea ta este la fel de complicat ca și când ai face asta pentru tine acasă, poate chiar mai complicat, că nu ai avut aceste evidențe în sistemele tale de gestionarea datelor și acum trebuie cumva să le recuperezi și să le aplici retroactiv.

De asemenea, la nivel de retail, fluxul de date este foarte complicat în conexiune cu această obligație, că eu pot să-i cer lui la modul foarte simplist -Spune-mi și mie câte sticle de băuturi ai vândut dar el are nevoie de multe alte informații suplimentare pe care iarăși nu le poate culege din sistemele contabile existente, el trebuie să vadă cum se mișcă stocurile dacă le-a vândut sau încă le păstrează trebuie să vadă mai departe care e statusul acelor ambalaje SGR, câte a dat mai departe către consumatori, câte garanții a încasat, poate a încasat mai puține poate încasat mai multe decât cele pe care le-a returnat și atunci

toate aceste sisteme suplimentare care sunt invizibile la consumatorul final sunt extrem de importante tocmai pentru creșterea sistemului și pentru a putea să-l rulezi, noi vorbim aici de un sistem extrem de ambițios, extrem de pretențios cu un volum imens de date, comparabil dacă vreți cu ce are ANAF-ul ca și complexitate și atunci cred că foarte mulți agenți economici, probabil 90% dintre ei au nevoie de ajutor suplimentar pentru că sunt niște cerințe sofisticate pe care în momentul de față ei nu au soluții să le rezolve.

Sunt multe iarăși, cazuri particulare față de cele care s-au mai menționat în chat-ul nostru. Mie mi s-a mai pus o întrebare acum două zile – „Domne` noi avem următoarea situație suntem o companie care are obligația legală ca pe timpul verii să dea muncitorilor sticle de apă și dăm zeci de mii de sticle de apă? Ce facem le recuperăm sau nu le recuperăm? cine suportă garanția?” și așa mai departe ..

Soluția e relativ simplă … e clar că i le dai și cineva de acolo mai „antreprenor” le va lua și le va duce când se golesc într-un magazin și va recupera cei 50 de bani pe care nu i-a plătit de fapt, dar eu nu spun că nu sunt soluții pentru toate, spun doar că ar trebui comunicate într- un mod centralizat undeva astfel încât să fie interpretate la fel de către toți agenții economici, lucru care va ușura și sarcina operatorului de sistem adică, a lui RetuRO; cred că etapa în care ne aflăm este foarte important să o parcurgem cu toții și aici mă refer la cei care sunt impactați în acest moment, deocamdată consumatorul doar aude despre un sistem care va intra probabil în în funcțiune la sfârșitul anului; acum cei care trebuie să lucreze pe tema asta sunt bineînțeles operatorul de sistem adică RetuRO și bineînțeles cei care trebuie să se înscrie adică

producătorii și comercianții – cred că este foarte important să se înscrie din mai multe motive -ok cel mai simplu pentru că e obligație legală și dacă nu faci treaba asta s-ar putea să ai niște repercusiuni…

Apropo, salut faptul că Garda de Mediu a comunicat proactiv aceste informații, salut faptul că RetuRO a ales să meargă spre CECAR (n. red. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România) care a ales să meargă spre contabili, care merg mai departe spre companii să le spună „Vedeți că aveți această obligație”- este un efort de comunicare fără precedent, eu nu-mi aduc aminte de un alt astfel de proiect cu atât de largă implicare și  colaborare între diverși parteneri din zona asta de business.

Cred că lucrurile trebuie să continue, cred că e important din nou, să știm cât mai repede, la câți agenți economici se va împarte un cost că despre asta vorbim, e un sistem nou care evident va rula bani și cu cât este mai bine așezat și mai bine documentat, banii ăștia vor fi mai puțini și asta contează foarte mult, că până la urmă, să nu uităm că toți banii ăștia care se rulează în sistemele de conformitate cum e și cazul SGR-ului sunt niște bani care se recuperează din prețul produsului mai devreme sau mai târziu și pleacă din buzunarul consumatorului.

Deci este cumva o datorie a tuturor celor implicați să optimizeze aceste costuri iar în cazul SGR se poate face doar împreună, degeaba vrea RetuRO să coste pe sfert dacă comercianții și producătorii nu intră în joc și nu fac treaba care le revine …”, a explicat dl Pop.

 

4 dl paraschiv

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Feliciu Paraschiv, ANCMMR

Domnul Feliciu Paraschiv, vicepreședinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) a explicat detaliat cum sunt gestionate produsele în contabilitate, confirmând în același timp, provocările ridicate de dl. Raul Pop:

„Sunt 2 tipuri de gestiuni care se țin în comerț este vorba de un gestiune valorică și o gestiune cantitativ-valorică.

Gestiunea canditativ valorică e o gestiune prin care orice produs intră într-o contabilitate/gestiune are ca și „CNP” codul de bare, acest cod intră într-o matrice/tabel foarte mare unde i se adaugă furnizori, preț de achiziție, preț de vânzare, clase acolo acolo se pot adăuga clase. Poți să-i spui unui unui ambalaj că este din plastic, are 330 G, îi pui mai multe clase – atunci e destul de ușor de ținut o evidență, e chiar foarte ușor, banal poți să programezi să ai evidențele astea scoase automat la sfârșitul lunii.

În schimb, la gestiunea valorică, cealaltă modalitate prin care se ține o gestiune și pe care o folosesc cred că 90% din comercianții mici și mijlocii -pe baza notei de intrare-recepție în gestiune se creează o valoare: se ține contabilitatea pe o valoare, care este împărțită în 2: produsele cu TVA 19%  și produsele cu TVA 9%.

De aici încolo nu mai există nicio clasificare – Imaginați-vă că produsele alea sunt într-o „găleată” mare și nu ai cum să le găsești, doar ducându-te efectiv în magazin și pe raft și să le faci un inventar numeric manual, nu ai cum altfel și legislația permite sistemul ăsta de gestiune; toți comercianții mici care fac în continuare notele de intrare de recepție, unii mai sunt care fac chiar cu pixul pe un carnet special, unii fac pe calculator – este o gestiune valorică unde nu se pot găsi produsele prin două click-uri și e foarte greu de schimbat sistemul, adică să-l pui pe cineva să schimbe tot sistemul contabil acuma pentru o raportare nu e bine și e foarte greu de făcut,” a precizat dl Paraschiv.

5

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă

Sugestiile domnului Paraschiv pentru păstrarea evidenței ambalajelor SGR colectate manual de către comercianții mici și mijlocii

„Mai departe, RVM- urile vor ține ele o evidență la toate ambalajele strivite și colectate. Comercianții care țin gestiunea valorică și vor face o colectare manuală, vor trebui să țină o evidență manuală.

I-am propus administratorului RetuRO să creeze un sistem unic care să fie instalat pe orice fel de calculator sau telefon al unui comerciant care face colectare manuală și în momentul în care cineva se prezintă la magazin cu 2 PET-uri și 3 doze el le introduce în sistem și atunci RetuRO va vedea în orice moment câte ambalaje sunt în magazinul respectiv și poate și eficientiza ruta de colectare a ambalajelor -pentru că se pot seta niște limite la magazinul x când ajung la 500 de peturi de 2 L, 1000 de doze și 300 de sticle magazinul ăla are nevoie de colectare imediată altfel se blochează.

În discuțiile cu RetuRO s-a pus problema că asta nu poate fi un sistem de validare corect; noi înțelegem chestia asta – validarea finală se va face în momentul în care ambalajele ajung la RetuRO și le validează pe baza hologramei sau ce înscris va avea eticheta, dar pe noi ne-ar avantaja foarte mult gestiunea asta, adică să ne împrumute un acces în sistem unde să putem înregistra în orice moment ambalajele; acolo am putea înregistra chiar și ambalajele pe care le -am primit și atunci RetuRO știe în permanență ce avem noi în magazin plin, ce avem noi gol colectat de la clienți și ce am predat luna asta, luna trecută, tot anul”, a explicat dl Paraschiv.

 

Puteți citi și:

N-ați reușit să vă înregistrați în platforma SGR? Aflați în articol ce puteți face

Producătorii și comercianții (inclusiv cei din sectorul HORECA) trebuie să se înregistreze în SGR până pe data de 28 februarie 2023 – conform HG 12/2023

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

 

N-ați reușit să vă înregistrați în platforma SGR? Aflați în articol ce puteți face

GNM

Sursa foto: Ministerul Mediului

Data de 28 februarie a fost ultima zi „oficială” (conform HG 12/2023) în care producătorii/importatorii și comercianții care comercializează produse în ambalaje care vor face parte din Sistemul Garanție – Returnare (SGR) trebuiau să se înregistreze în platforma portal.returosgr.ro.

Amintim că organizațiile care nu au reușit să se înscrie până în prezent riscă amenzi de la 20.000 lei la 40.000 lei (HG 1074/2021, artic. 25, lit. 1d)).

Agenții economici care n-au reușit să se înscrie în platforma SGR în termenul prevăzut se pot înscrie în continuare și chiar vă recomandăm să o faceți, ÎNAINTE ca un organ de control să vă ceară asta. Platforma rămâne deschisă pentru finalizarea procedurii sau pentru înregistrări viitoare.

Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Mediului începând cu data de 1 martie, Garda Națională de Mediu (GNM) demarează controale în toată țara pentru a verifica conformarea agenților economici la obligația de înscriere în baza de date a SGR până la data de 28 februarie.

Într-o primă fază, în cazul în care vor constata nerespectarea obligației de înscriere, comisarii GNM vor emite avertismente și vor impune conformarea operatorului economic în maxim 30 de zile. După expirarea perioadei de conformare, comisarii vor reveni la agentul economic avertizat și, în cazul în care vor constata în continuare neconformități, vor aplica sancțiunile prevăzute de lege.

1

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă

Care este stadiul pregătirii SGR și câți agenți economici s-au înscris până în prezent

Potrivit reprezentanților RetuRO, până la data de 28 februarie 2023 și-au activat conturile de utilizatori în platforma online un număr de peste 55.000 operatori economici. Dintre aceștia, 23.145 au finalizat înregistrarea conform procedurii prevăzute de lege.

Se estimează că între 80 000 și 100 000 de organizații ar trebui să se înscrie în cadrul platformei.

2 julia

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Julia Leferman

Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu și unul dintre acționarii RetuRO a declarat în cadrul conferinței „Sistemul de Garanție – Returnare – Bilanț de etapă”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) în data de 28 februarie, că sunt foarte multe cazuri când organizațiile:

  • au reușit să deschidă conturile și să introducă datele de identificare ale organizației și ale reprezentantului legal desemnat în relația cu administratorul SGR în platformă
  • dar nu au reușit să parcurgă următoarea etapă – cea mai „arzătoare” – încărcarea în platformă a rapoartelor/datelor privind ambalajele SGR care diferă în funcție de tipul organizației, respectiv:
    • producătorilor/importatorilor li se solicită datele privind numărul de unități de ambalaje care fac obiectul SGR și greutatea aferentă de ambalaj exprimată în kilograme, introduse pe piața națională anul trecut, defalcate pe lună, tip de material pe subcategorii, inclusiv culoarea materialului (pentru plastic), volum per unitate de ambalaj (număr de mililitri), categorii de produse conținute și dacă plasticul conține barieră de oxigen (în principal alcoolică)
    • comercianților/HoReCa li se solicită date privind numărul de produse în ambalaje SGR comercializate cu amănuntul în România în 2022 și numărul de produseîn ambalaje SGR pe care anticipează că le vor comercializa în acest an.

Pe lângă aceste rapoarte, pentru înregistrarea în platforma portal.returosgr.ro.,  comercianții/ agenții economici din sectorul HoReCa mai trebuie să transmită și o notificare care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

  • Adresa și suprafața structurii tale de vânzare (a magazinului).
  • Adresa și detaliile de acces ale punctului de returnare a ambalajelor SGR organizat în cadrul magazinului și orarul de funcționare al acestui punct.
  • Modalitatea estimată de preluare a ambalajelor SGR de la consumatori: manual sau prin echipamente automate de preluare (RVM). Notificarea va fi semnată cu semnătură electronică, prin intermediul site-ului portal.returosgr.ro

Ulterior, după parcurgerea acestor etape, va urma încheierea contractelor între RetuRO și toate organizațiile înregistrate în platforma SGR.

Doamna Leferman a amintit că pentru finalizarea procedurii de înregistrare în platformă RetuRO asigură suport tehnic prin intermediul serviciului de Call Center dedicat apelabil la numărul de telefon 021 207 00 09 (de luni până vineri între orele 09:00 – 18:00, cu excepția sărbătorilor legale).

Conferința organizată de CLCC a reprezentat un eveniment oportun pentru

  • Cosmin Teodoru, Director General Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
  • Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu și unul dintre acționarii RetuRO
  • Raul Pop – Director Programe Asociația Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC)
  • Feliciu Paraschiv, vicepreședinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR)

să răspundă cât mai multor întrebări și nelămuriri venite din piață, pentru a ușura procesul de înregistrare al producătorilor/importatorilor și comercianților în platforma SGR.

Principalele spețe discutate

 

166 21

Sursa foto: ecologic, Cosmin Teodoru, Ministerul Mediului

Dl. Cosmin Teodoru, Director General Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor:

  • Producătorii/importatorii și comercianții care comercializează borș și suc de roșii nu trebuie să se înregistreze în sistemul SGR fiindcă băuturile fermentate au un regim fiscal ușor diferit de regimul SGR; în schimb siropurile și băuturile care conțin suplimente nutritive/ proteice/vitamine fac obiectul SGR

Amintim ambalajele care fac obiectul SGR, conform Anexei la HG 1074/2021, artic. 1b)

ambalaj supus sistemului de garanţie-returnare sau ambalaj SGR – ambalaj primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizat pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase, care poartă marcajul SGR; ambalajul se consideră deşeu de ambalaj atunci când este predat spre reciclare.

  • Și cazinourile și alți agenți cu activitate similară trebuie să se înscrie în platforma SGR chiar dacă oferă băuturi cu titlu gratuit clienților
  • Iaurturile și alte lactate nu fac obiectul SGR (inclusiv cele ambalate în ambalaje de tip tetrapak)
  • Domnul Teodoru a precizat că sistemele RVM de colectare (existente deja în unele orașe ca Brașov, Cluj – spre ex. sistemele PETrică – ar putea fi integrate ca puncte de colectare organizate de UAT-uri în colaborare cu micii comercianți dacă softul acestora va fi adaptat la sistemul IT al ReturRO)
  • La întrebarea venită din partea unui participant la conferință -„Ce soluții au comercianții cu suprafața mai mică de 200 mp dacă UAT-ul nu organizează centre de colectare în limita distanței de 500 mp și nu au în apropiere un alți comercianți care se încadrează în aceeași situație cu care să se poată asocia? Pot colabora cu un hypermarket aflat la limita a 500mp?”, dl Teodoru a precizat că asocierea se poate face doar între comercianți mici cu suprafețe sub 200 mp, deci este exclusă asocierea între un comerciant mic și hypermarket.

Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu și unul dintre acționarii RetuRO:

  • Organizațiile care au mai multe puncte de lucru se înregistrează o singură dată în platformă cu CUI și restul datelor de identificare apoi înregistrează punctele de lucru în câmpurile predefinite din noul cont creat.
  • Dna Leferman a precizat că în momentul de față sunt dezvoltate mai multe module ale sistemului IT și a dat asigurări că datele concurențiale ale organizațiilor implicate în SGR vor fi bine protejate
  • O altă componentă din sistemul IT va fi un registru al tipurilor de ambalaje puse pe piață de producători/importatori, componentă care va urma bineînțeles, aceleași reguli de protecție a datelor concurențiale
  • Firmele din sectorul HoReCa sunt obligate să se înscrie în SGR și să declare ambalajele comercializate în 2022 chiar dacă ambalajele au rămas în interiorul spațiilor de comercializare și nu au fost preluate de consumatori. Acest fapt va contribui la o estimare cât mai bună a volumelor de ambalaje puse în piață.

Însă, vor apărea unele diferențe de colaborare cu sectorul HoReCa în momentul demarării sistemului tocmai din cauza acestei particularități care îl deosebește de sectorul comercianților – faptul că ambalajele rămân în locațiile unde sunt consumate produsele, nu sunt preluate de consumatori la plecarea din locații.

  • Cum va funcționa procesul de predare și colectare pe scurt: Ambalajele vor fi returnate de către consumatori în magazine și își vor recupera valoarea garanției pentru aceste ambalaje; ulterior magazinele vor primi din partea RetuRO decontul pentru valoarea garanțiilor plătite consumatorilor și un tarif de gestionare a ambalajelor care este calculat diferit în funcție de natura în care se face colectarea de către comerciant – automată (prin intermediul RVM-urilor –Reverse Vending Machines – aparate care colectează ambalajele) sau manuală; apoi ambalajele colectate de magazine sunt ridicate de operatori de transport sau colectori angajați de RetuRO (se vor face licitații în vederea contractării acestor operatori)
  • Una din consecințele acestui efort de colectare a datelor din piață rezultat în urma înregistrării agenților economici în portalul RetuRO este că va permite RetuRO să dimensioneze cât mai bine rutele de transport pentru preluarea ambalajelor de la comercianți (în funcție de volumul de ambalaje estimat).
4 dl paraschiv

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Feliciu Paraschiv, ANCMMR

Feliciu Paraschiv vicepreședinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR)

  • Dl Paraschiv a venit cu o sugestie pentru accelerarea procesului de informare și de înregistrare în baza de date SGR – Registrul Comerțului ar putea sprijini activitatea de informare a agenților economici printr-un mail/adresă multiplă transmisă agenților care au codul CAEN corespundent vânzării de băuturi sau produse care fac obiectul SGR
  • Totodată, a atras atenția asupra costurilor ridicate ale RVM-urilor -care pornesc de la aproximativ 15 000 EUR+TVA, amintind că majoritatea comercianților mici și mijlocii nu vor avea posibilitatea să achiziționeze aceste aparate, optând pentru colectarea manuală a ambalajelor SGR.
  • Unul din avantajele folosirii RVM-urilor: Ambalajele colectate prin intermediul RVM-urilor nu vor mai fi numărate încă o dată în centrele de numărare RetuRO fiindcă aceste RVM-uri vor fi conectate automat la sistemul IT RetuRO iar validarea se face în momentul în care ambalajul este introdus în aparat. Aparatul are capacitatea să verifice 10 caracteristici ale ambalajului, nu doar marcajul SGR (ex. gradul de umplere – sticla nu tebuie să conțină lichid mai mult de 10%, dimensiunea sticlei etc)
  • A amintit care vor fi principalele provocări ale comercianților mici și mijlocii – volumul mare de amabalaje, frecvența și graficul de ridicare; în lipsa spațiului de depozitare al ambalajelor, agenții economici pot să refuze preluarea ambalajelor (conform legii) dar acest refuz reprezintă un risc de pierdere al clienților
  • ANCMMR a realizat un studiu privind volumul de ambalaje gestionat de comercianții mici și mijlocii:
    • un magazin cu suprafață între 150-300 mp colectează până la 6000 de ambalaje/lună
    • un magazin cu suprafață între 300 și 450 mp până la 10 000 ambalaje iar
    • un magazin de 500 mp ajunge la 12 000 de ambalaje/lună

Vom reveni cu un articol separat despre intervenția dl Raul Pop în cadrul conferinței.

 

Puteți citi și:

Producătorii și comercianții (inclusiv cei din sectorul HORECA) trebuie să se înregistreze în SGR până pe data de 28 februarie 2023 – conform HG 12/2023

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Ați raportat la AFM produsele din plastic de unică folosinţă (SUP) puse pe piață în anul 2022? Termenul limită a fost 25 februarie

1678094427254

Sursa foto: Ecoteca

Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 15 februarie (deși a fost aprobat la data de 16 ianuarie 2023).

Ordinul ar fi trebuit publicat încă din februarie 2022, conform Ordonanței 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului intrată în vigoare la data de 2 septembrie 2021:

Art. 4, alin (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea publică centrală din domeniul mediului, la iniţiativa Administraţiei Fondului pentru Mediu, adoptă prin ordin de ministru modelul şi conţinutul formularului de declaraţie a produselor din plastic de unică folosinţă enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanţă, produse introduse pe piaţă, precum şi instrucţiunile de completare şi depunere a acesteia.

Deși Ordinul a fost aprobat cu întârziere de un an de zile, producătorii care pun pe piață și companiile din sectorul HORECA sunt obligați să declare produsele de plastic de unică folosință (SUP) puse pe piață, respectiv comercializate în anul 2022(!), având la dispoziție doar 10 zile pentru completarea declarației și raportarea acestor produse la AFM (Ordinul a fost aprobat în data de 15 februarie și termenul limită de depunere a declarațiilor pentru anul 2022 a fost 25 februarie!)

Amenzile pentru cei care nu raportează produsele SUP puse pe piață sau comercializate pornesc de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoane juridice. (OG 6/2021 – artic 14, alin. 1a), d))

Pentru fiecare obligaţie de declarare prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, aferentă perioadei de raportare, cu termen de declarare anual, se completează în acelaşi formular tabelul generat cu ajutorul serviciului „Depunere declaraţii on-line”.

 

WhatsApp Image 2023 03 02 at 12.45.51

OBLIGAȚII PENTRU PAHARE și RECIPIENTE PENTRU ALIMENTE

Se bifează produsele din plastic de unică folosinţă care trebuie raportate de către contribuabil, respectiv:

produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 4  din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 (enumerate în partea A din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021)

  • pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora;
  • recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  • a)sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;                                                                                                                       
  • b)sunt de regulă consumate din recipient;                                                                                                                                                             
  • c)sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară, precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fastfood sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare;

925f25fc 1394 438c a8ab e0f7cfb265ad

OBLIGAȚII pentru STICLELE DIN PLASTIC (PET)

  • produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 6 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021

(5) Operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi, enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanţă, care conţin plastic reciclat, sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu procentul de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării.

(6) Operatorii economici care introduc pe piaţă plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantitatea de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării.

PARTEA F – Produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 9 privind colectarea separată şi de art. 6 alin. (5) privind cerinţele legate de produs

Sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi:

  1. a)sticlele din sticlă sau metal pentru băuturi cu dopuri şi capace din plastic;
  2. b)sticlele pentru băuturi destinate şi utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, astfel cum sunt definite la  (g)de la art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 609/2013, care sunt în formă lichidă
  • produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 9 alin. (4)din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021.

Articolul 9

(2) Operatorii economici care introduc pe piaţă produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanţă au obligaţia să asigure:

a)colectarea unei cantităţi egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2025;

b)colectarea unei cantităţi egale cu 90% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2029.

(3) Obligaţia de colectare prevăzută la alin. (2) se poate realiza prin intermediul unei organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorului, individual pentru deşeurile proprii produse după consumul respectivelor produse sau printr-un sistem de garanţie-returnare.

(4) Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanţă sunt obligaţi să declare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate conform alin. (3).

  • procentul de material reciclat conţinut în sticle PET pentru băuturi introduse pe piaţă în anul de raportare (în %) până la 25 februarie a anului următor raportării.
  • greutatea materialului reciclat introdus pe piaţă pentru a fi încorporat în sticle PET în anul de raportare (în tone) până la 25 februarie a anului următor raportării.
  • produse din plastic de unică folosinţă reglementate de 4 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (enumerate în partea A din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021), pentru care se aplică reducerea progresivă a cantităţilor introduse pe piaţă astfel:
    • 5% pentru 2023;
    • 10% pentru 2024;
    • 15% pentru 2025;
    • 20% pentru 2026

Art. 4. 

(1) Pentru a realiza o reducere cantitativă măsurabilă a consumului de produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanţă, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:

  1. să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel:
  • 5% pentru anul 2023,
  • 10% pentru anul 2024,
  • 15% pentru anul 2025 şi
  • 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;
  1. să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;
  2. să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea.

De reținut

  • Declaraţia privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
  • În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, www.afm.ro.
  • Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
  • Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

Termenele de declarare a obligaţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă sunt prevăzute în actele normative în vigoare, astfel:

  • anual, până la data de 25 februarie inclusiv, pentru obligaţiile de declarare aferente anului precedent, reprezentând:
  1. cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care se raportează de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea A din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului;
  2. cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate în anul precedent celui în care se raportează de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului;
  3. procentul de material reciclat din sticle PET pentru băuturi, enumerate în partea F din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, care conţin plastic reciclat, de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului;
  4. cantitatea de material reciclat introdusă pe piaţă de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET.

Prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2022, cu excepţia celor prevăzute la lit. c) şi d), pentru care prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.

Ca în majoritatea actelor normative și acest Ordin prezintă câteva aspecte neclare:

  • La Tabelul 2, punctul 2 din Ordin – „Greutatea materialului reciclat introdus pe piaţă pentru a fi încorporat în sticle PET în anul de raportare (în tone)” cine raportează dacă de exemplu, reciclatorul este din afara României?
  • Când vor fi raportate produsele SUP – la introducerea pe piață? (de exemplu am achiziționat 1000 t, le raportez la momentul achiziției sau când le distribui pentru consum – ex 100t/lună?)
  • Ordinul nu evidențiază clar că și agenții economici din sectorul HoReCa trebuie să se înscrie în AFM și trebuie să raporteze produsele SUP
  • Nu este specificat dacă OIREP-urile vor putea prelua mai multe ambalaje SUP decât au fost puse pe piață de producătorii pe care îi reprezintă

 

Puteți citi și:

Comisia Europeana a publicat un ghid pentru armonizarea normelor privind plasticul de unică folosință

 

 

 

 

 

 

 

 

Evoluția DEEE puse pe piață și colectate în perioada 2019 -2022 în România

După situația ambalajelor prezentată acum câteva zile https://www.linkedin.com/posts/raulpop_cumstam-activity-7029827296484016129-ql3k?utm_source=share&utm_medium=member_desktop – să vedem cum stăm la capitolul gestionare deșeuri electrice și electronice, conform raportărilor făcute de producătorii de EEE și OTR-uri (organizațiile de transfer de responsabilitate) la AFM.

În 2021 au fost introduse pe piața națională 345,5 mil kg EEE (Echipamente electrice și electronice) și au fost colectate 127,2 mil kg DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice)

În 2022 au fost introduse pe piața națională 326,5 mil kg EEE și au fost colectate 139,9 mil kg DEEE.

Situația DEEE-urilor e mai complicată decât situația ambalajelor, iar reprezentanții producătorilor și OTR-urilor au tot semnalat în ultimii ani că țintele de colectare sunt prea mari și nu pot fi atinse.

În România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electrice și electronice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020) la 65% (începând cu 2021).

Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019 România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor.

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Waste_statistics_-_electrical_and_electronic_equipment

La fel ca în cazul ambalajelor, România nu a raportat cantitatea de DEEE colectată în anul 2020.

Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.

Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare  a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.

În continuare apar diferențe semnificative (în acest caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.

„Teoretic” în cazul bateriilor, situația stă mai bine, ne apropiem ușor-ușor de ținta de colectare de 45% (existentă din 2016)

Din 7,3 mil kg de baterii introduse pe piața națională în 2021 au fost colectate 42,57%.

În schimb, în 2022, din 8 mil kg de baterii introduse pe piața națională au fost colectate 43,42%.

Garanția financiară de mediu privind depozitarea deșeurilor – cum va fi constituită, gestionată și utilizată – proiect de ordin

depozit de deseuri

 

În data de 2 februarie 2023 a fost lansat în dezbatere publică Ordinul privind aprobarea metodologiei de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu prevăzută la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021  privind depozitarea deşeurilor.

Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

Să ne amintim ce prevăd cele 2 articole din OG 2/2021:

Art. 13. – (1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.

(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca 8 destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Mecanismul, prin care suma corespunzătoare cotei procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului de la operatorii/titularii depozitelor care au constituit garanţia financiară de mediu sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare rămâne la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu conform alin. (2), se stabileşte în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deşeuri inerte.

(5) Constituirea garanţiei financiare de mediu nu exclude îndeplinirea obligaţiilor care revin operatorului/titularului privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu.

Art. 40. – Pentru depozitele existente:

  1. a) garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cote-părţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului;

Principalele prevederi ale proiectului de lege

Se propune prin Proiectul de Ordin o anexă (care, dacă ar fi aprobată, ar deveni Anexa 6) care să vizeze metodologia de constituire, gestionare și utilizare a garanției financiare de mediu prevăzută în Ordonanța nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, la articolele 13, respectiv 40, litera a)

  •  1 (1) Metodologia stabilește modul de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu constituite de către proprietarii sau administratorii de depozite de deșeuri, stabilite la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor
  • 2. Garanţia financiară de mediu reprezintă dovada pe care trebuie să o prezinte operatorul depozitului care să ateste că sunt constituite resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficienţe de construcţie sau apărute în timpul operării ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului.
  • Art 3 (1) Pentru depozitele nou înființate, garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului.
  • (2) Pentru depozitele existente, garanţia financiară de mediu se constituie sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului.
  • (3) Garanția financiară se poate constitui și prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont, la dispoziţia AFM.
  • Pentru depozitele existente, garanția de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic se calculează pentru capacitatea proiectată. Pentru proiectele tehnice etapizate, garanția se calculează pentru fiecare etapă în parte.
  • (4) Valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului se va actualiza anual.
  • (5) Garanția constituită în favoarea Administrația Fondului pentru Mediu, se va actualiza și reînnoi anual.

 

  • (6) Operatorii economici prevăzuți la art.1 transmit Administrația Fondului pentru Mediu dovada constituirii/actualizării/reînnoirii garanției financiare, precum și devizul general privind cheltuielile necesare realizării lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, în termen de 3 zile de la data constituirii/actualizării/reînnoirii acestora.
  • (7) Dosarul care conține dovada constituirii/actualizării/reînnoirii garanției financiare se depune la sediul Administrației Fondului pentru Mediu sau se transmite prin poștă cu confirmare de primire.

Deși garanția financiară este un instrument util pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei după închiderea depozitelor de deșeuri, metodologia propusă în proiectul de lege este incompletă și necesită clarificări:

  • 6 (2) Administrația Fondului pentru Mediu comunică proprietarilor sau administratorilor de depozite de deșeuri faptul că garanția financiară de mediu a fost acceptată.

La acest articol nu este precizat termenul de anunțare a proprietarilor sau administratorilor de depozite.

  • 7. Administrația Fondului pentru Mediu  execută garanţia financiară de mediu după cum urmează:
  1. b) în cazul în care proprietarii sau administratorii depozitelor intră în procedura de faliment sau reorganizare judiciară. Nu are venituri din garantii nerevendicate in categoria de venituri

În acest caz operatorul nou poate prelua garanția de la AFM sau constituie una nouă? Ș ce face AFM cu garanția nerevendicată?

  • 8. Sumele încasate de Administrația Fondului pentru Mediu ca urmare a executării garanţiilor financiare de mediu rămân la dispoziţia Administrația Fondului pentru Mediu, iar după perioada de monitorizare post-închidere se utilizează pentru finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor.

Și acest articol necesită clarificări privind tipurile de proiecte care vor fi finanțate: vor fi finanțate proiecte pentru remedierea problemelor de mediu apărute în cadrul depozittelor sau alte tipuri de proiecte care nu au legătură directă cu proiectul în cauză?

Puteți accesa proiectul de Ordin aici.

 

 

 

Evoluția ambalajelor puse pe piață și valorificate în perioada 2009 -2022 în România

1 Ev POM

Statistic, din aproximativ 2,4 mil tone de ambalaje puse pe piață în 2022 (POM – Put On Market) au fost reciclate 1,5 mil tone de ambalaje (61%) iar 4% au fost valorificate prin alte metode (VAM).

♻️ Din 689.600 tone ambalaje de hârtie puse pe piață în 2022 – 70% au fost reciclate iar 4% VAM

♻️ Din 489.000 tone ambalaje de plastic puse pe piață în 2022 au fost reciclate – 47% si 13% VAM

♻️ Din 463.400 tone ambalaje de sticlă puse pe piață în 2022 – 65% au fost reciclate

♻️ Din aprox. 639.600 tone de ambalaje de lemn puse pe piata în 2022 au fost reciclate 61% iar 1% VAM

♻️ Din 65.800 tone de ambalaje de metal puse pe piață în 2022 – 54% au fost reciclate.

2 ev valorificate

În ultima statistică națională trimisă la Eurostat declaram că am reciclat 44,6% din ambalaje în 2019. În schimb, în anul 2020 România nu a raportat datele privind gestionarea deșeurilor de ambalaje, Eurostat utilizând datele trimise pentru anul 2019 pentru statistica anuală. – https://lnkd.in/d5PJeJnP

3 ev reciclare hartie

4 ev reciclare plastic

5

6 ev reciclare lemn

7 ev reciclare metal

„Teoretic” în 2022 am îndeplinit țintele vechi de reciclare (din 2008) pentru lemn (15%), sticlă (60%), hârtie (60%), metal (50%) și plastic (22,5%) și ne apropiem ușor-ușor de îndeplinirea țintelor prevăzute până în anul 2025:

♻️ 50 % pentru plastic;
♻️ 25 % pentru lemn;
♻️ 70 % pentru metale feroase;
♻️ 50 % pentru aluminiu;
♻️ 70 % pentru sticlă;
♻️ 75 % pentru hârtie și carton;

De ce aceste statistici se reflectă diferit în raportările trimise către Eurostat e … o enigmă națională.

#CumStam, de fapt?

PS: dacă punem alături și cantitățile de deșeuri generate pe cap de locuitor și deșeurile municipale colectate, misterul începe să se risipească…. –https://lnkd.in/dNt_pMXA

 

Cum se face raportarea anuală a deșeurilor – generatori de deșeuri

poza raportare

Începând cu data de 26 august 2021, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor și Legii 17/2023 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor (prin care au fost abrogate Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate), tipurile de rapoarte și termenele de transmitere sunt următoarele:

–  Raport privind gestionarea deșeurilor – termen: anual, pentru anul precedent, până la data de 15 martie, în format letric și electronic în aplicația SIM (art. 48, alin. 1).

Art. 48. –

(1) Producătorii de deşeuri nepericuloase, unităţile şi întreprinderile prevăzute la art. 34 (NR toate unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de colectare, salubritate, tratare a deşeurilor), producătorii de deşeuri periculoase şi unităţile şi întreprinderile care colectează sau transportă deşeuri periculoase, nepericuloase cu titlu profesional ori acţionează în calitate de comercianţi şi de brokeri de deşeuri periculoase şi nepericuloase ţin o evidenţă cronologică lunară, o publică în format tabelar şi o pun la dispoziţia agenţiei judeţene pentru protecţia mediului electronic în sistemul pus la dispoziţie de ANPM, până la 15 martie anul următor raportării, precum şi la cerere autorităţilor competente de control, după:”.

Până la apariția actului normativ pentru aprobarea procedurii şi formatului de raportare  a informaţiilor privind gestiunea deșeurilor (menționat la art. 48, alin. 3 al OUG nr. 92/2021 și L. 17/2023), raportarea în format letric a datelor se va realiza utilizând următoarele formulare:

  • Chestionar COL/TRAT – date furnizate de operatorii economici colectori / valorificatori de deşeuri (inclusiv cei care dezmembrează deşeuri);
  • Chestionar MUN – date furnizate de operatorii economici de salubritate;
  • Chestionar NĂMOL – date furnizate de deţinătorii staţiilor de epurare;
  • Chestionar PRODDES – date furnizate de generatorii de deşeuri;
  • Chestionar TRAT – date furnizate de deţinătorii instalaţiilor de tratare a deşeurilor.

– Raport privind gestionarea uleiurilor uzate – termen: anual, pentru anul precedent, până la data de 30 aprilie (art. 49, alin. 9).

Pentru raportarea în format letric se vor utiliza formularele postate pe site, domeniul ”Deșeuri”, la secțiunea ”Uleiuri uzate” (http://www.anpm.ro/web/apm-buzau/uleiuri-uzate).

– Program de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate din activitatea proprie sau, după caz, de la orice produs fabricat și Raport privind progresul înregistrat – termen: anual, pentru anul precedent, până la data de 31 mai  (art. 44).

  • Raportările aferente fluxurilor speciale de deșeuri (ambalaje, DEEE, VSU, baterii și acumulatori, PCB), se vor realiza conform obligațiilor și termenelor stabilite prin autorizația de mediu / autorizația integrate de mediu.

Pentru raportarea în format letric, se vor utiliza formularele postate pe site, domeniul ”Deșeuri”, la secțiunea corespunzătoare fiecărui tip de deșeu (http://www.anpm.ro/web/apm-buzau/deseuri).   

Pentru raportarea electronică a datelor privind gestionarea deșeurilor (inclusiv cele din fluxurile speciale), accesați linkul: https://raportare.anpm.ro/irj/portal/public și să raportaţi electronic datele anuale corespunzătoare fiecărei aplicaţii în parte, în acest moment fiind deschise următoarele aplicații:

SIM SD – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2022 (data afișării: 08.02.2023)

SIM DEEE – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2020 (data afișării: 31.10.2022)

SIM AMBALAJE – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 19.10.2022)

SIM PCB – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 28.09.2022) – Introducerea în aplicație a datelor transmise în format letric va fi realizată de APM!

SIM ULEIURI – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2020 (data afișării: 13.04.2022)

SIM VSU – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 07.04.2022)

 

Eurostat: În 2021 România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale

Așa cum ne-am obișnuit, datele privind ratele de reciclare din anii 2020-2021 sunt provizorii, fiindcă avem în continuare dificultăți de colectare și raportare a datelor.

1

Sursa foto: Eurostat

România a generat „doar” 302 kg de deșeuri municipale/cap de locuitor, comparativ cu media europeană de 503 kg/cap locuitor.

49% din deșeurile municipale din UE au fost reciclate (reciclarea materialelor și compostare) în 2021.

2

Sursa foto: Eurostat

Chiar dacă în UE se generează mai multe deșeuri, cantitatea totală de deșeuri municipale depozitate a scăzut. În perioada de referință 1995-2021, totalul deșeurilor municipale depozitate în UE a scăzut cu 67 de milioane de tone, sau cu 55%, de la 121 de milioane de tone (286 kg/cap de locuitor) în 1995 la 54 milioane de tone (121 kg/cap de locuitor) în 2021. Aceasta corespunde unei scăderi medii anuale de 3,0 %. De asemenea, pentru perioada mai scurtă 2006-2021, depozitele de deșeuri au scăzut în medie cu 3,0 % pe an.

Drept urmare, rata depozitării deșeurilor în UE a scăzut de la 61% în 1995 la mai puțin de 23% în 2021.

Această reducere poate fi parțial atribuită implementării legislației europene, de exemplu Directiva 62/1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Până în 2001, statele membre UE trebuiau să recupereze cel puțin 50% din toate ambalajele introduse pe piață. Având în vedere obiectivul de recuperare revizuit de 60% care trebuia atins până la 31 decembrie 2008, a existat o nouă creștere a cantității de deșeuri de ambalaje colectate separat. Până la 31 decembrie 2025, 65% din deșeurile de ambalaje trebuie reciclate.

În plus, Directiva 31/1999 privind depozitele de deșeuri prevedea că statele membre ale UE erau obligate să reducă cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile care ajung la depozite la 75 % până la 16 iulie 2006, la 50 % până la 16 iulie 2009, la 35 % până la 16 iulie 2016 și la 10% până în 2035. Reducerea a fost calculată pe baza cantității totale de deșeuri municipale biodegradabile produse în 1995. Directiva a determinat țările să adopte diferite strategii pentru a evita trimiterea fracției organice a deșeurilor municipale la groapa de gunoi, și anume compostarea (inclusiv fermentare), incinerare și pretratare, cum ar fi tratarea mecano-biologică (inclusiv stabilizarea fizică).

Drept urmare, cantitatea de deșeuri reciclate (reciclarea materialelor și compostarea) a crescut de la 37 de milioane de tone (87 kg pe cap de locuitor) în 1995 la 115 milioane de tone (257 kg pe cap de locuitor) în 2021, cu o rată medie anuală de 4,3 %.

Ponderea totală a deșeurilor municipale reciclate a crescut de la 19% la 49%.

3

Sursa foto: Eurostat

 

Deșeurile generate în UE în 2020 din activități economice și gospodării 

 

În 2020, totalul deșeurilor generate în UE de toate activitățile economice și de gospodării s-a ridicat la 2 153 milioane de tone sau 4 813 kg pe cap de locuitor.

39,2 % din deșeuri au fost reciclate și 32,2% depozitate în UE în 2020.

În UE:

  • deșeurile de construcții reprezintă 37,5% din totalul deșeurilor generate în 2020
  • au fost urmate de minerit (23,4 %),
  • servicii de deșeuri și apă (10,8 %),
  • producție (10,7 %) și
  • gospodării (9,4 %);
  • restul de 8,2 % au fost deșeuri generate din alte activități economice, în principal servicii (4,4 %) și energie (2,3 %).

4

5

În 2020, 46,7 % din deșeurile periculoase tratate în UE au fost valorificate:

  • 38,5 % prin reciclare sau rambleiere (echivalentul a 64 kg pe locuitor) și
  • 8,3 % prin valorificare energetică (14 kg pe locuitor), vezi Figura 8.

Restul de 53,3 % au fost incinerate fără recuperare de energie (5,8 % sau 9,7 kg pe locuitor), depozitate în sau pe pământ sau prin tratare a terenului (22,1 % sau 36,9 kg pe locuitor) sau eliminate pe altă cale (25,3 % sau 42,3 kg pe locuitor).

6

 

7

Mai multe statistici găsiți aici.

 

Puteți citi și:

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

Retrospectiva 2021-2022: industria reciclării hârtiei

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Metodologia de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu va fi modificată- proiect de ordin de ministru

bani

În data de 1 februarie 2023 a fost aprobat proiectul de Ordin al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru modificarea și înlocuirea anexei la OM nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.

Am realizat un tabel comparativ între OM 578/2006 și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

 

Principalele prevederi:

Art. 7

(1)     Sunt obligaţi la plata contribuţiei de 2% (acum în vigoare este obligația de 3%) din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor, deținătorii deșeurilor, persoane fizice sau juridice.

Art. 23

(1)  Operatorii economici prevăzuţi la art. 21 care realizează în mod individual obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, le pot îndeplini prin valorificarea deșeurilor aferente:

a) ambalajelor primare reutilizabile;

b) ambalajelor primare pentru care aplică un sistem de returnare a ambalajelor proprii folosite;

c) ambalajelor secundare şi ambalajelor pentru transport pentru care aplică un sistem de preluare de la distribuitorii produselor lor;

d) ambalajelor produselor importate/achiziţionate intracomunitar pentru utilizare sau consum propriu;

e) ambalajelor date spre închiriere, sub orice formă, cu titlu profesional;

 

Art 46 (2) Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, prevăzute la alin. (1) numai în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare cu procentul prevăzut în anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Plata se face pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de reducere cu procentul prevăzut în anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cantitatea intrată în instalația de valorificare/reciclare, după scăderea impurităților, altele decât materialul țintă

Art. 49. -(1) Unităţile administrativ-teritoriale trebuie să deţină situaţii lunare şi anuale, potrivit formularului din anexa nr. 4 la metodologie, întocmite de către operatorul serviciului de salubrizare, în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor justificative cu privire la:

  1. a) cantităţile de deşeuri municipale efectiv eliminate prin depozitare
  2. b) cantităţile de deşeuri municipale efectiv reciclate;
  3. c) cantităţile de deşeuri municipale efectiv valorificate prin alte forme decât reciclarea;
  4. d) cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate şi reciclate de către operatorii economici colectori prevăzuţi la art. 20 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 249/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pentru deşeurile colectate, dovada trasabilităţii se va face până la operatorul economic valorificator.

(4) Cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile care intră în tratare aerobă sau anaerobă poate fi considerată ca fiind reciclată în cazul în care tratarea generează compost, digestat sau alte materiale într-o cantitate a conținutului reciclat similară cu cea a materialelor inițiale, care urmează să fie utilizat ca produs, material sau substanță reciclată. În cazul în care materialele obținute în urma tratării sunt utilizate pentru  îmbunătăţirea solurilor sunt considerate ca fiind reciclate numai dacă această utilizare aduce beneficii agriculturii sau ameliorării ecologice.

Art. 50

(1) Obligaţia de a calcula şi de a plăti ecotaxa în valoare de 0,15 lei/bucată prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională pungi de transport, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă cerinţele SR EN 13432:2002, după cum urmează:

  1. a) operatorii economici care produc ambalaje de desfacere, pentru pungile de transport fabricate în România, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă cerinţele SR EN 13432:2002;
  2. b) operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, pentru pungile de transport achiziţionate din afara spaţiului naţional, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă cerinţele SR EN 13432:2002.

(2) Sunt asimilaţi operatorilor economici prevăzuţi la alin. (1) operatorii economici care îşi aplică denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe pungile de transport, în scopul introducerii pe piaţa naţională.

(3) Sunt exceptate de la plata ecotaxei pungile de uz casnic introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici, aceştia având obligaţia să le inscripţioneze individual cu sintagma «pungi de uz casnic»;

(4) Este interzisă comercializarea pungilor de uz casnic ca ambalaje la punctul de vânzare/desfacere.

 

Instrucțiunile SIATD de verificare a tranzacțiilor cu deșeuri vor fi modificate – proiect de ordin

Poza transport deseuri

În data de 1 februarie 2023 a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului  un Proiect de Ordin al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor privind aprobarea Instrucţiunilor de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori portabili în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

Am realizat un tabel comparativ între Ordinul 1595/2020 – SIATD și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

Principalele prevederi ale proiectului de ordin:

Articolul 1 (4) SIATD permite monitorizarea şi verificarea în timp real, la nivel de document financiar-contabil şi justificative a tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori portabili, pentru care organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului, denumite în continuare operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului, finanţează costurile de gestionare astfel cum sunt  prevăzute de Legea nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a  Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și de actele administrative emise în aplicarea acestora.

Art. 2. – (1) SIATD se utilizează de către următoarele categorii de persoane juridice:

a) operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului în domeniul ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

b) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, brokeraj, salubrizare, sortare, tratare, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. a);

c) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. a);

d) persoanele juridice care preiau responsabilitatea gestionării anvelopelor uzate, autorizate de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei;

e) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, brokeraj, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. d);

f) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. d);

g) operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;

h) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, brokeraj, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. g);

i) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. g);

j) operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili;

k) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. j);

l) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. j);

(2) Utilizarea SIATD este obligatorie pentru toate persoanele juridice prevăzute la alin. (1) care gestionează deşeuri ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/ valorificare/sortare /tratare /raportare/gestionare sunt finanţate de către operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului.

(3) Începând cu anul de raportare 2023, cantităţile de deşeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicaţia informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor de ambalaje.

(4) În cazul în care operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj nu constituie garanţia prevăzută la art. 122 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.105/2006, cu modificările și completările ulterioare, nu pot accesa sistemul SIATD şi nu pot raporta cantităţi de deşeuri de ambalaje pentru operatorii care implementează răspunderea extinsă a producătorilor.

(5) Începînd cu anul de raportare 2023, utilizarea SIATD este obligatorie pentru toate persoanele juridice prevăzute la alin. (1) lit. d) – l) care gestionează deşeuri de anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice și deșeuri de baterii și acumulatori portabili ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/tratare/raportare sunt finanţate de către operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului.

(6)  Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cantităţile de deşeuri de anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice și deșeuri de baterii și acumulatori portabili care nu se regăsesc în aplicaţia informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor

de anvelope, de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili.

 

Art. 3. (1) Utilizarea SIATD de către persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică și înregistrarea în modulul corespunzător categoriilor de deșeuri tranzacționate.

(2) Utilizarea SIATD şi încărcarea datelor, informaţiilor şi/sau a documentelor în sistemul informatic se efectuează în conformitate cu caracteristicile tehnice ale SIATD şi puse la dispoziţia utilizatorilor, în mod gratuit, de către Administraţia Fondului pentru Mediu.

 

Art. 5. (1) Cererea de înrolare prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele instrucțiuni, se completează și se transmite prin platforma SIATD.

(2) Completarea cererii de înrolare cu datele, informaţiile şi/sau documentele în SIATD se realizează de către următoarele persoane, denumite în continuare persoane autorizate:

a) reprezentant legal, deţinător al unei semnături electronice calificate, sau

b) împuternicitul reprezentantului legal, deţinător al unei semnături electronice calificate.

(3) Completarea cererii de înrolare de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) este posibilă numai în baza unei împuterniciri notariale ataşate la cererea de înrolare.

 

 

 

HAOS în actualizarea contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale din cauza OUG 133/2022

1 2La sfârșitul lunii noiembrie 2022 A.N.R.S.C trimitea către toate Unitățile Administrativ –Teritoriale (UAT) și Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) o circulară prin care le amintea, printre obligațiile (teoretic) cunoscute de gestionare a deșeurilor, că mai trebuie:
• să precizeze dacă au recalculat şi au aprobat noile tarife ale activităților de salubrizare prin luarea în considerare numai a cheltuielilor aferente activităţilor respective, fără includerea cheltuielilor cu contribuţia pentru economia circulară şi a cheltuielilor cu alte activităţi desfăşurate de operatori pe fluxul deşeurilor municipale – termenul limită era de 45 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 13 noiembrie 2022 –art. V, (1)
• să precizeze dacă au atribuit contractele de delegare a gestiunii pentru activitățile de sortare, tratare și/sau depozitare prin eliminare a deșeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizației de mediu – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023 – art. V (2)
• să încheie acte adiționale la contractele de delegare existente care să includă indicatorii de performanță pentru gestionarea deșeurilor municipale (inclusiv penalitățile pentru neîndeplinirea acestor indicatori) pentru fiecare etapă desfăşurată de operatori pe fluxul deşeurilor municipale: colectare, sortare, depozitare – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023 – art. 6, (1) i), art. V, (3)
Fiindcă multe UAT-uri și ADI-uri nu au răspuns solicitării, A.N.R.S.C a transmis în data de 25 ianuarie o nouă adresă (urmăriți imaginile de mai jos).
Deja unii operatori se plâng că deșeurile nu mai sunt primite la stațiile de sortare sau la depozite în lipsa actualizării acestor contracte. Așteptați-vă la scandaluri …
1. În condițiile actuale, cine e de vină de haosul creat? A.N.R.S.C, ADI-urile, UAT-urile?
2. Cum se asigură A.N.R.S.C că au fost actualizate contractele dacă UAT-urile, ADI-urile nu răspund solicitărilor și nu trimit documentația în timp util?
3. Există o platformă unde UAT-urile sau ADI-urile pot să semnaleze că au semnat/actualizat aceste contracte, să știm care localități au semnat/actualizat și care nu?
2 3 4 5 1