Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

WhatsApp Image 2023 01 18 at 17.57.41

Sursa foto: analiză ecoteca – statistică Eurostat, Curtea Europeană de Conturi

O analiză publicată în data de 16 ianuarie de Curtea Europeană de Conturi evidențiază provocările actuale și viitoare în abordarea problemei privind deșeurile periculoase, aspecte care se aplică, bineînțeles și României:

  • prevenirea generării acolo unde este posibil
  • îmbunătățirea clasificării,
  • reducerea decalajului dintre cantitățile raportate de deșeuri periculoase generate
  • și tratate prin asigurarea trasabilității de la generare până la tratarea finală;
  • creșterea gradului de valorificare
  • reducerea depozitării
  • combaterea traficului ilegal, care continuă să fie o afacere profitabilă.

„Generarea de deșeuri periculoase este în creștere, iar UE trebuie să rezolve această problemă”, a declarat  Eva Lindström, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de această analiză. „Modalitățile preferate de tratare a deșeurilor periculoase constau în reciclare și valorificare energetică. Eliminarea ar trebui să fie ultima soluție utilizată. Cu toate acestea, peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt pur și simplu eliminate. În această analiză, arătăm că prevenirea și tratarea deșeurilor periculoase rămân o provocare, care prezintă însă și oportunități”.

Conform raportului, peste 50% din cantitatea de deșeuri periculoase produsă în Uniune este încă aruncată (Cf. Eurostat – 47,4%, cam în acelați ordin de mărime).

750px Hazardous waste treatment 2020 million tonnes 12 01 2023

Sursa foto: Eurostat

 

Potrivit Eurostat, în 2020:

  • 46,7 % din deșeurile periculoase tratate în UE au fost valorificate:
    • 38,5 % prin reciclare sau rambleiere (echivalentul a 64 kg pe locuitor) și
    • 8,3 % prin valorificare energetică (14 kg pe locuitor), vezi Figura 8.
  • 53,3 % au fost:
    • incinerate fără recuperare de energie (5,8 % sau 9,7 kg pe locuitor),
    • depozitate în sau pe pământ sau prin tratare a terenului (22,1 % sau 36,9 kg pe locuitor) sau
    • eliminate pe altă cale (25,3 % sau 42,3 kg pe locuitor).

Situația gestionării deșeurilor periculoase în România

În ceea ce privește România, analiza arată că țara noastră generează în medie cca 726.000 de tone de deșeuri periculoase anual, semnificativ (!!!) sub media UE de cca 102 milioane de  tone (cifre 2021) – vezi imaginea de mai jos.

WhatsApp Image 2023 01 18 at 17.57.41

Este de remarcat faptul că cifrele oficiale arată o medie de cca 2500 t deșeuri pentru fiecare miliard USD din Produsul Intern Brut, în timp ce UE are o medie de aproape 6,000 t/mlrd USD, iar alte țări din regiune, cu profil economic asemănător, prezintă, în general, valori mult mai mari (Ungaria – 3000t, Slovacia – 4000t, Polonia – 5500t ,  Cehia – 6000t). Așadar, fie noi producem PIB într-o manieră mai ecologică fie … avem o problemă de date.

Cazuri de deșeuri depozitate ilegal (periculoase și nepericuloase) întâlnim pe arii extinse din țara noastră, în apropierea localităților și nu numai.

Un astfel de exemplu, dintr-o localitate aflată la marginea Bucureștiului a fost prezentat de euronews zilele trecute. Puteți găsi mai multe informații aici sau aici.

Cea mai bună metodă de combatere a deșeurilor periculoase este prevenirea în primul rând a producerii lor, care reprezintă o prioritate pentru UE din 1991.

Acțiunile UE s-au axat pe influențarea modului în care operatorii economici proiectează și fabrică produse, pe responsabilizarea poluatorilor pentru deșeurile lor și pe o mai bună informare a consumatorilor. În pofida acestor inițiative, cantitatea de deșeuri periculoase generate în UE nu este în scădere.

Deșeurile periculoase trebuie tratate de instalații de tratare specializate în conformitate cu norme și cerințe de siguranță stricte. Sarcina administrativă rezultată și costurile mai mari pentru operatorii economici dau naștere riscului de trafic de deșeuri periculoase, prin care operatorii nu declară deșeurile generate ca fiind periculoase, ci le aruncă, în schimb, ilegal sau le expediază ilegal în alte locuri.

Auditorii subliniază că o clasificare și o urmărire corespunzătoare a deșeurilor periculoase ar putea contribui la evitarea tratării lor inadecvate și a „scurtăturilor” ilegale, însă observă că deșeurile periculoase sunt clasificate diferit în diversele state membre.

Potrivit auditorilor, Comisia Europeană ar trebui, la rândul ei, să își intensifice eforturile în vederea armonizării legislației UE aplicabile. Alinierea registrelor electronice naționale ale deșeurilor periculoase la viitorul registru european pentru expedierea deșeurilor ar putea ajuta la asigurarea unei urmăriri mai eficace a deșeurilor periculoase pe parcursul ciclului lor de viață.

Deșeurile periculoase ar trebui, în mod ideal, să fie pregătite pentru reutilizare sau reciclate. Or, majoritatea deșeurilor periculoase nu se pretează la pregătirea pentru reutilizare și reciclarea este limitată din cauza dificultăților tehnice și a lipsei oportunităților pe piață pentru rezultatul reciclat.

În această analiză, auditorii arată că ameliorarea tehnologiilor și a capacității de reciclare ar putea oferi unele oportunități: de exemplu, valorificarea materiilor prime critice din aparate electronice și din alte deșeuri ar veni în sprijinul autonomiei strategice a UE.

Traficul și aruncarea ilegală de deșeuri periculoase continuă să fie o afacere profitabilă: veniturile obținute anual din aceasta sunt estimate la o valoare cuprinsă între 1,5 miliarde de euro și 1,8 miliarde de euro numai pentru traficul de deșeuri periculoase. Detectarea, anchetele și urmăririle penale sunt rare, iar sancțiunile sunt mici.

Utilizarea digitalizării pentru a urmări mai bine deșeurile periculoase și pentru a combate declarațiile false și un mecanism de sancțiuni mai strict ar putea limita posibilitățile de trafic ilegal.

Interzicerea tuturor expedierilor de deșeuri în vederea eliminării lor, pe care Comisia a propus-o în 2021, ar putea contribui și mai mult la diminuarea traficului de deșeuri periculoase.

 

Puteți consulta analiza Curții de Conturi aici.

…………….

Câteva informații generale privind deșeurile periculoase

Legislația UE definește deșeurile periculoase drept deșeuri care prezintă una sau mai multe proprietăți periculoase, de exemplu faptul că sunt explozive, iritante sau toxice. Deșeurile periculoase pot dăuna sănătății umane și mediului.

Procesele de fabricație (în special industria metalurgică), tratarea apei și a deșeurilor, sectorul construcțiilor și mineritul formează împreună 75 % din deșeurile periculoase generate în UE. Deșeurile periculoase pot fi produse și în gospodării (de exemplu: anumite medicamente, baterii uzate, produse de curățare, aparate electronice).

În domeniul gestionării deșeurilor, responsabilitatea de a asigura aplicarea cerințelor legale ale UE la nivel național revine țărilor din UE.

Comisia a lansat numeroase proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu au transpus cerințele UE în norme naționale sau în cazuri de nerespectare a cerințelor UE. Comisia dispune de o imagine de ansamblu asupra finanțării din partea UE pentru gestionarea deșeurilor în general, pentru care au fost alocați, pentru perioada de programare 2014-2020, 4,3 miliarde de euro din fondurile UE, dar nu pentru deșeurile periculoase în mod specific.

Datele disponibile arată că finanțarea pentru aceste din urmă deșeuri a fost furnizată în principal prin intermediul programului Orizont 2020 pentru cercetare și pentru consolidarea capacităților. Celelalte cele mai mari surse de finanțare a gestionării deșeurilor periculoase sunt Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională. În completarea bugetului UE, atât Mecanismul de redresare și reziliență, cât și Banca Europeană de Investiții oferă, de asemenea, finanțare pentru gestionarea deșeurilor, inclusiv pentru deșeurile periculoase. De la adoptarea Regulamentului privind taxonomia în 2020, UE a încetat să mai finanțeze incinerarea deșeurilor periculoase și eliminarea lor în depozite de deșeuri, activități considerate nesustenabile. În schimb, UE promovează activități de valorificare.

Acest document nu este un raport de audit, ci o analiză care se bazează în principal pe informații sau materiale disponibile publicului larg care au fost colectate în scopul de față.

Alte publicații elaborate anterior de Curte în acest domeniu se referă la principiul „poluatorul plătește”, la deșeurile de echipamente electrice și electronice și la deșeurile din plastic.

 

Puteți citi și:

Europarlamentarii iau măsuri pentru reguli mai stricte privind transporturile de deșeuri

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

Europarlamentarii iau măsuri pentru reguli mai stricte privind transporturile de deșeuri

Captura

Sursa foto: istockphoto

Marți, 17 ianuarie, Parlamentul european și-a adoptat raportul pentru negocierile cu guvernele UE privind o nouă lege de revizuire a procedurilor UE pentru transporturile de deșeuri.

Prin textul adoptat, deputații susțin:

  • Exporturile UE de deșeuri periculoase către țări non-OCDE ar fi interzise. (amintim țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Slovacia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, UK, SUA). România încă nu face parte din OCDE deși a depus memorandumul pentru aderare anul trecut.
  • Exportul de deșeuri nepericuloase pentru recuperare ar fi permis numai acelor țări non-OCDE care își dau acordul și își demonstrează capacitatea de a trata aceste deșeuri în mod durabil.
  • Deputații europeni doresc, de asemenea, să interzică exportul de deșeuri din plastic către țările non-OCDE și să elimine treptat exportul acestora către țările OCDE în termen de patru ani.

Schimb mai bun de informații și transparență privind transporturile în interiorul UE

Alte măsuri propuse care ar avantaja și România și ar contribui la reducerea importurilor ilegale de deșeuri în țara noastră:

  • interzicerea în mod explicit a transporturilor tuturor deșeurilor destinate eliminării în UE, cu excepția cazului în care este autorizată (în cazuri limitate și bine justificate)
  • criterii uniforme pentru clasificarea deșeurilor, pentru a se asigura că normele nu sunt eludate prin distincția clară, de exemplu, între bunuri uzate și deșeuri
  • stocarea informațiilor și documentelor într-un sistem electronic central pentru a îmbunătăți raportarea datelor, analiza și transparența în cadrul pieței interne
  • facilitarea transportului de deșeuri in vederea reutilizării și reciclării în cadrul UE

De asemenea, Parlamentul solicită crearea unui mecanism UE care să ghideze țările UE care efectuează inspecții pentru a preveni și detecta transporturile ilegale de deșeuri.

Detalii suplimentare despre măsurile propuse de Parlament sunt disponibile aici.

Următorul pas va fi începerea negocierilor cu statele membre UE.

Amintim că în data de 17 noiembrie 2021, Comisia a depus o propunere de reformare a normelor UE privind transporturile de deșeuri (respectiv de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 privind reciclarea navelor și Regulamentului (UE) 2020/1056 privind informaţiile electronice referitoare la transportul de mărfuri), care stabilește proceduri și măsuri de control pentru transportul deșeurilor, în funcție de originea, destinația și ruta de transport, de categoria de deșeuri transportate și de forma de tratare aplicată când ajung la destinație.

În 2021, exporturile UE de deșeuri către țările din afara UE au atins 33 milioane de tone, reprezentând aproximativ 16% din comerțul global cu deșeuri. În plus, aproximativ 67 de milioane de tone de deșeuri sunt transportate anual între țările UE.

Potrivit Eurostat, România a exportat 1 552 118 tone de deșeuri reciclabile în 2021. În același timp, a raportat că a importat doar 151 314 tone de deșeuri „reciclabile” în 2021.

 

Puteți citi și:

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

 

Retrospectiva 2021-2022: industria reciclării hârtiei

hartie

Sursa foto: Ecoteca – baloți de hârtie încărcați în TIR – stație de sortare București

COVID-19, războiul din Ucraina, criza în creștere a costului vieții și lanțurile de aprovizionare perturbate au continuat să provoace piața reciclării hârtiei. În 2022 vânzătorii de fibre recuperate au continuat să beneficieze de prețuri ridicate susținute fără precedent la toate gradele.

China continuă să dicteze cererea globală, dar comercianții sunt îngrijorați cu privire la efectul cifrelor inflației din Occident asupra comenzilor din sezoanele de vârf cum a fost cazul sărbătorilor.

În general, prețurile asiatice pentru fibra de hârtie reciclată au scăzut, dar ratele de schimb favorabile și reducerile de marfă au contribuit la stabilitatea prețurilor în Europa.

Surse de pe piața din Franța au declarat că lipsa de cerneală și rata mare de recuperare a hârtiei au dus la creșteri semnificative ale prețurilor, în timp ce cererea de la fabricile de hârtie din Germania a fost ridicată.

Rata de reciclare a hârtiei în 2021 a fost de 71,4% în Europa

În septembrie anul trecut a fost publicat primul raport care monitorizează angajamentul de reciclare al lanțului valoric al hârtiei în cadrul noii Declarații europene privind reciclarea hârtiei 2021–2030.  Ulterior, raportul va fi publicat anual pentru a monitoriza progresul în ceea ce privește acest nou angajament.

Potrivit raportului, în 2021, 71,4% din toată hârtia și cartonul consumate în Europa au fost reciclate. Au crescut atât consumul de hârtie și carton nou, cât și colectarea hârtiei pentru reciclare. Într-o comparație de la un an la altul, cantitatea totală de hârtie și carton colectată și reciclată în sectorul hârtiei în 2021 a crescut cu 2%, până la 57,1 milioane de tone. Acest lucru se datorează în parte noilor investiții importante în capacități de reciclare a hârtiei în Europa.

Din 2009 până în 2020, hârtia/cartonul a fost principalul deșeu de ambalaj în UE (32,7 milioane de tone generate în 2020), urmate de plastic și sticlă (15,5 milioane de tone pentru plastic și 15,1 milioane de tone pentru deșeurile din sticlă în 2020).

Pe parcursul perioadei de 11 ani, hârtia și cartonul au fost principalul deșeu de ambalaj generat, contribuind cu 32,7 milioane de tone la totalul deșeurilor de ambalaje generate în 2020; din 2009, acest flux de deșeuri a crescut cu 25,2 %. Materialul de ambalare din plastic a atins un total de 15,5 milioane de tone ca al doilea cel mai important material (+26,7 % comparativ cu 2009). Sticla a avut un volum de 15,1 milioane de tone (+13,1 %), ambalajele din lemn 11,9 milioane de tone (+15,2 %) și ambalajele metalice 4,0 milioane de tone în 2019 (+6,7 %).

România a raportat că a generat 33,09 kg de hârtie/cap de locuitor în 2019 și a reciclat 68,3% din hârtia generată, în 2020 nu a raportat datele privind generarea și reciclarea hârtiei iar datele pentru 2021 încă nu au fost publicate de Eurostat.

Sectorul hârtiei vizează o rată de reciclare de 76% până în 2030 în Europa

Un obiectiv de reciclare a 76% din toată hârtia și cartonul consumat în Europa până în 2030 a fost susținut de reprezentanții lanțului valoric european al hârtiei.

Angajamentul vine într-o nouă declarație europeană privind reciclarea hârtiei 2021-2030 publicată de Consiliul European pentru Reciclarea hârtiei (European Paper Recycling Council -EPRC ) și lansată la Premiile europene pentru reciclarea hârtiei de la Bruxelles.

Documentul stabilește măsuri pentru optimizarea managementului hârtiei la fiecare pas al unei bucle continue de reciclare.

Semnatarii susțin că sunt necesare mai multe condiții de sprijin din partea UE și autorităților locale, inclusiv asigurarea faptului că hârtia este colectată separat pentru a păstra calitatea materialului și limitarea cantității de deșeuri de hârtie trimise în scopuri de recuperare a energiei.

Câștigătorii premiilor europene pentru reciclarea hârtiei au inclus EnEWA, un proiect german de cercetare și dezvoltare care se concentrează pe optimizarea sortării, curățării și reciclării hârtiei chiar și atunci când aceasta este amestecată cu alte deșeuri reziduale menajere sau comerciale. O alta este inițiativa inter-industrială Celab de reciclare a etichetelor autoadezive.

EPRC a fost înființat de industrie în 2000 pentru a monitoriza progresul în atingerea obiectivelor de reciclare a hârtiei stabilite în Declarația europeană din 2000 privind reciclarea hârtiei. Angajamentele sunt reînnoite la fiecare cinci ani.

Perspectiva SUA

 

Potrivit Asociației Americane pentru Păduri și Hârtie (AF&PA),  68% din toată hârtia consumată în Statele Unite a fost reciclată în 2021.

În plus, a crescut rata de reciclare pentru cutiile vechi din carton ondulat (OCC). Rata a fost de 91,4% în 2021, în creștere față de rata din 2020 de 88,8% și, în general, o medie pe trei ani de 90,5%.

Recycling Partnership raportează însă o altă rată de reciclare: 60% dintre cutiile rezidențiale din carton ondulat ajung la groapa de gunoi.

Se pare că nu suntem singurii care au probleme în ceea ce privește acuratețea raportărilor…

În cea mai mare parte a anului 2022, a scăzut prețul OCC, fundația pieței de hârtie recuperată din SUA. La începutul lunii iunie, însă, părea că piața era în sfârșit în echilibru, cererea și oferta fiind aproximativ egale.

Pe de o parte, vânzările record din comerțul electronic au stimulat cererea de cutii, dar nu a existat o creștere corespunzătoare a ratelor de reciclare.

Pe de altă parte, s-au evidențiat mulți factori economici provocatori: o dublare a prețurilor la benzină față de un an mai devreme, costurile inflaționiste în spirală pentru aproape fiecare categorie de consumatori și deficit acut de forță de muncă.

Întrucât mass-media  vorbește despre recesiune, efectul domino este încrederea scăzută a consumatorilor, prețurile chiar mai mari ale combustibililor și inflația conducând la vânzări cu amănuntul mai lente, stocuri mai mari și o încetinire a comenzilor, ceea ce duce inevitabil și reducerea cantităților de ambalaje de hârtie generate și reciclate.

 

Puteti citi și:

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Producătorii și comercianții (inclusiv cei din sectorul HORECA) trebuie să se înregistreze în SGR până pe data de 28 februarie 2023 – conform HG 12/2023

Captura ecoteca

Sursa foto – captură Ecoteca – returosgr.ro

 

Pe data de 12 ianuarie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial HG 12/2023 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Potrivit noii hotărâri până la data de 28 februarie 2023 sunt obligați să se înregistreze în baza de date gestionată de către administratorul SGR:

  1. producătorii și importatorii care introduc pe piaţa naţională produse incluse în SGR (produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase);– artic 3, alin (1)
  2. comercianții care comercializează produse incluse în SGR (inclusiv HORECA) – artic. 5, alin (1)

Este considerat producător sau importator în scopul SGR orice persoană juridică care produce şi introduce pe piaţa din România produse SGR ori importă sau achiziţionează intracomunitar aceste produse şi le introduce pe piaţa românească.

Este considerat comerciant în scopul SGR orice persoană juridică ce desfăşoară activităţi de comercializare a produselor în ambalaje SGR către consumatorii finali, inclusiv activităţi din industria hotelieră, a serviciilor alimentare, unităţi care organizează evenimente, pregătesc şi servesc alimente şi băuturi.

Comercianţii de băuturi, precum şi companiile care activează în domeniul ospitalităţii (HoReCa), vor fi responsabili să se asigure că băuturile pe care le vând pe piaţa românească provin de la un producător înregistrat în SGR şi vor percepe o garanţie de 0,50 lei la vânzarea fiecărei băuturi. De asemenea, comercianţii trebuie să organizeze puncte de returnare a ambalajelor de băuturi, în cadrul cărora să ofere serviciul de preluare a ambalajelor şi returnare a garanţiei către consumatori. Primul pas pentru îndeplinirea responsabilităţilor legale este înregistrarea în baza de date a SGR.

Administratorul SGR – RetuRO a anunțat demararea procedurii de înscriere încă din data de 29 decembrie 2022.

În vederea înregistrării în SGR, producătorii au obligaţia de a transmite administratorului SGR o notificare în format digital cu semnătură electronică simplă sau calificată care să cuprindă cel puţin următoarele:

  1. datele de identificare ale producătorului, însoţite de o copie a certificatului de înregistrare fiscală;
  2. numele, numărul de telefon şi adresa de e-mail ale persoanei de contact desemnate din partea producătorului în relaţia cu administratorul SGR;
  3. numărul de unităţi de ambalaje care fac obiectul SGR în conformitate cu art. 10 (5) din Legea nr. 249/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi greutatea aferentă de ambalaj exprimată în kilograme introduse pe piaţa naţională în anul calendaristic anterior, defalcate pe tip de material, volum per unitate de ambalaj şi categorii de produse conţinute.” (artic. 2)

L 249/2015 -artic 10 (5) Până la data de 1 ianuarie 2021, în baza evaluării eficienţei economice, sociale şi de mediu, precum şi a impactului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte un sistem de garanţie-returnare care să se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.

Raul SGR

captura Ecoteca, Raul Pop folosind unul din RVM-urile (Reverse Vending Machines) amplasate în hypermarket-uri pentru returnarea ambalajelor

Amintim că:

  • Data înregistrării este considerată a fi data la care producărorul/comerciantul a transmis corect şi complet documentaţia prevăzută mai sus.
  • Producătorii și comercianţii sunt obligaţi să ofere clarificări şi informaţiile administratorului SGR în legătură cu notificarea de înregistrare în SGR, în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare.
  • Producătorii care intenţionează să introducă pe piaţa naţională produsele ambalate incluse în SGR ulterior împlinirii termenului de 28 februarie 2023 au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 30 de zile înainte de introducerea pe piaţa naţională a produselor ambalate în ambalaje SGR.
  • Comercianţii care se înfiinţează sau încep comercializarea de produse în ambalaje care fac obiectul SGR ulterior împlinirii termenului de 28 februarie 2023 au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 30 de zile înainte de comercializarea produselor în ambalaje SGR.

Procedura de înregistrare în SGR se stabileşte de către administratorul SGR şi se face disponibilă pe pagina proprie de internet. (HG 12/2023, artic. 11).

Procedura de înregistrare

  1. Se va crea un cont de utilizator pe site-ul RetuRO– introducând datele de identificare ale companiei şi datele de contact ale persoanei desemnate în relaţia cu administratorul SGR.
  2. După activarea contului, persoana desemnată în relaţia cu administratorul SGR va completa toate informaţiile solicitate, în conformitate cu prevederile legale. După introducerea acestor date, se va genera Formularul Standard de Înregistrare în SGR – completat automat cu datele deja introduse.
  3. Formularul trebuie semnat de către reprezentantul legal, folosind o semnătură electronică simplă sau calificată , tot prin intermediul portalului RetuRO.

Ulterior înregistrării, se va trece la următoarea etapă, semnarea contractului cu administratorul SGR, RetuRO Sistem Garanţie Returnare.

Ce se întâmplă dacă producătorii și comercianții nu se înregistrează în SGR?

Conform HG 1074/2021, neînregistrarea în baza de date gestionată de către administratorul SGR se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 RON (art. 25, (3) d))

 

Puteți accesa HG 12/2023 aici.

Mai multe detalii despre înregistrarea producătorilor găsiți aici.

Mai multe detalii despre înregistrarea comercianților găsiți aici.

(cu mențiunea că trebuie ignorată data limită de înregistrare de 3 iulie, data încă nu a fost actualizată conform HG 12/2023)

RetuRO Sistem Garanţie Returnare oferă pe toată perioada înscrierii asistenţă prin call center, la numărul de telefon: 021 207 00 09. Accesul la un operator este disponibil de luni până vineri între orele 09:00 – 18:00, cu excepţia sărbătorilor legale.

 

Puteți citi și:

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

A fost publicată Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor – Ce modificări aduce

poza 3 buzau

Deseuri de plastic balotate, aflate pe o platforma de sortare. Sursa foto: Ecoteca

În data de 9 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 17/2023 care aprobă OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor.

Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 92/2021 și  L17/2023, pentru a fi mai ușor de urmărit noile modificări. Îl puteți consulta aici.aici

Deși legea cuprinde majoritatea măsurilor impuse de OUG 92/2021 aduce și modificări în ceea ce privește transportul deșeurilor, amenzile și pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile din sectorul gestionării deșeurilor.

În plus autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti vor avea obligația să înființeze centre de colectare pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de uleiul vegetal uzat.(articolul 60, alineatul (1) punctul A, litera h)

Până acum aceste centre (care lipsesc „cu desăvârșire” în multe zone!) ar fi trebuit să ofere posibilitatea colectării de la populație a deşeurilor de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.

Din fericire, centrele de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR la nivel național vor reuși să acopere o parte din aceste nevoi.

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Principalele prevederi:

  • Pentru a putea fi folosite ca subproduse, substanțele sau obiectele rezultate din procesele de producție vor avea nevoie de un „contract ferm sau altă formă de garantare a utilizării acestuia pentru întreaga cantitate generată”(art.5, alin (1), lit. a)
  • La articolul 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

(21) Transportul deşeurilor se face numai cu autovehicule inscripţionate cu litera «D» la loc vizibil.

(22) Transportul/Transferul deşeurilor introduse pe teritoriul naţional se va face numai pe rute generice prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale.”

  • La articolul 17 alineatul (5), literele a), i) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) „Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii:

a) să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;

. . . . . . . . . .

i) să stabilească şi să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare taxe/tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiuni aplicabile în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător fluxurile de deşeuri stabilite prin Legea serviciului de salubrizare a localităţilor  101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

. . . . . . . . . .

l) să stabilească prin contracte de delegare în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea costurilor aferente achitării contribuţiei prevăzute la lit. j) şi k) pentru cantităţile de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;”.

  • A fost reintrodusă obligația de a avea un specialist în managementul deșeurilor în cadrul tuturor organizațiilor.

Anterior obligația era valabilă doar pentru organizațiile/generatorii de deșeuri care dețineau autorizație de mediu.

În schimb, în cazul organizațiilor care dețin autorizație de mediu responsabilii de managementul deșeurilor desemnați trebuie să fie instruiți în domeniul prevenirii generării de deşeuri şi al managementului deşeurilor, inclusiv în domeniul substanţelor periculoase, ca urmare a absolvirii unor programe de perfecţionare şi specializare recunoscute la nivel naţional.

(articolul 23, alineatele (4) şi (5))

  • A fost modificat articolul care obliga producătorii și deținătorii de uleiuri uzate persoane juridice să predea în mod obligatoriu, cu titlu gratuit uleiurile uzate

La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Producătorii şi deţinătorii de uleiuri uzate, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să predea întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate.”

  • La articolul 34, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) „Unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligate să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completată conform prevederilor alin. (2) şi să solicite revizuirea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu până la data de 1 februarie 2024.”

  • La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 40   > (2) Planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la alin. (1) conţin, după caz şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele, fără a se rezuma la:

e) informaţii privind măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de prevederile art. 7  (1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor sau în alte documente strategice care acoperă întreg teritoriul naţional;”.

Art. 7. –  (1) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deşeuri niciun deşeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deşeuri municipale, cu excepţia deşeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.

  • Majoritatea amenzilor pentru contravenții au fost mărite.  Amenzile contravenționale au fost mărite până la 45 000 lei pentru persoanele fizice și autoritățile publice locale și până la 60 000 lei pentru persoanele juridice. (articolul 62 alineatul (1), literele a)-e))
  • La articolul 64, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) „În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 20 alin. (4)  –  (4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă. – se aplică sancţiunea contravenţională complementară de confiscare a deşeurilor care au valoare, deţinute, păstrate în afara spaţiilor autorizate şi/sau a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.”

  • La articolul 66, partea introductivă şi literele b) şi g) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 66. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată:

. . . . . . . . . .

  1. b) colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deşeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu;

. . . . . . . . . .

  • g) eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate;”.
  • De asemenea „abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor„ constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art. 66, alin. 1, lit. h)
  • La anexa nr. 1, după punctul 11se introduc trei noi puncte, punctele 12-14, cu următoarele definiții.
  • 12.ascunderea – aşezarea deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor într-un loc în care să nu poată fi văzute şi/sau găsite, alta decât îngroparea;
  • 13.îngroparea – ascunderea sau încercarea de ascundere în sol a deşeurilor;
  • 14.aruncarea – debarasarea de către o persoană fizică ori juridică a deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor în locurile sau spaţiile, altele decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea şi tratarea acestora;”.

Puteți consulta Legea 17/2023 aici.

Dorești să implementezi un sistem de colectare separată la birou? Contactează-ne aici!

 

Puteți citi și:

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

OUG 31/2011 a fost modificată – Noi reglementări privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu