Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate
O analiză publicată în data de 16 ianuarie de Curtea Europeană de Conturi evidențiază provocările actuale și viitoare în abordarea problemei privind deșeurile periculoase, aspecte care se aplică, bineînțeles și României:
- prevenirea generării acolo unde este posibil
- îmbunătățirea clasificării,
- reducerea decalajului dintre cantitățile raportate de deșeuri periculoase generate
- și tratate prin asigurarea trasabilității de la generare până la tratarea finală;
- creșterea gradului de valorificare
- reducerea depozitării
- combaterea traficului ilegal, care continuă să fie o afacere profitabilă.
„Generarea de deșeuri periculoase este în creștere, iar UE trebuie să rezolve această problemă”, a declarat Eva Lindström, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de această analiză. „Modalitățile preferate de tratare a deșeurilor periculoase constau în reciclare și valorificare energetică. Eliminarea ar trebui să fie ultima soluție utilizată. Cu toate acestea, peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt pur și simplu eliminate. În această analiză, arătăm că prevenirea și tratarea deșeurilor periculoase rămân o provocare, care prezintă însă și oportunități”.
Conform raportului, peste 50% din cantitatea de deșeuri periculoase produsă în Uniune este încă aruncată (Cf. Eurostat – 47,4%, cam în acelați ordin de mărime).
Potrivit Eurostat, în 2020:
- 46,7 % din deșeurile periculoase tratate în UE au fost valorificate:
- 38,5 % prin reciclare sau rambleiere (echivalentul a 64 kg pe locuitor) și
- 8,3 % prin valorificare energetică (14 kg pe locuitor), vezi Figura 8.
- 53,3 % au fost:
- incinerate fără recuperare de energie (5,8 % sau 9,7 kg pe locuitor),
- depozitate în sau pe pământ sau prin tratare a terenului (22,1 % sau 36,9 kg pe locuitor) sau
- eliminate pe altă cale (25,3 % sau 42,3 kg pe locuitor).
Situația gestionării deșeurilor periculoase în România
În ceea ce privește România, analiza arată că țara noastră generează în medie cca 726.000 de tone de deșeuri periculoase anual, semnificativ (!!!) sub media UE de cca 102 milioane de tone (cifre 2021) – vezi imaginea de mai jos.
Este de remarcat faptul că cifrele oficiale arată o medie de cca 2500 t deșeuri pentru fiecare miliard USD din Produsul Intern Brut, în timp ce UE are o medie de aproape 6,000 t/mlrd USD, iar alte țări din regiune, cu profil economic asemănător, prezintă, în general, valori mult mai mari (Ungaria – 3000t, Slovacia – 4000t, Polonia – 5500t , Cehia – 6000t). Așadar, fie noi producem PIB într-o manieră mai ecologică fie … avem o problemă de date.
Cazuri de deșeuri depozitate ilegal (periculoase și nepericuloase) întâlnim pe arii extinse din țara noastră, în apropierea localităților și nu numai.
Un astfel de exemplu, dintr-o localitate aflată la marginea Bucureștiului a fost prezentat de euronews zilele trecute. Puteți găsi mai multe informații aici sau aici.
Cea mai bună metodă de combatere a deșeurilor periculoase este prevenirea în primul rând a producerii lor, care reprezintă o prioritate pentru UE din 1991.
Acțiunile UE s-au axat pe influențarea modului în care operatorii economici proiectează și fabrică produse, pe responsabilizarea poluatorilor pentru deșeurile lor și pe o mai bună informare a consumatorilor. În pofida acestor inițiative, cantitatea de deșeuri periculoase generate în UE nu este în scădere.
Deșeurile periculoase trebuie tratate de instalații de tratare specializate în conformitate cu norme și cerințe de siguranță stricte. Sarcina administrativă rezultată și costurile mai mari pentru operatorii economici dau naștere riscului de trafic de deșeuri periculoase, prin care operatorii nu declară deșeurile generate ca fiind periculoase, ci le aruncă, în schimb, ilegal sau le expediază ilegal în alte locuri.
Auditorii subliniază că o clasificare și o urmărire corespunzătoare a deșeurilor periculoase ar putea contribui la evitarea tratării lor inadecvate și a „scurtăturilor” ilegale, însă observă că deșeurile periculoase sunt clasificate diferit în diversele state membre.
Potrivit auditorilor, Comisia Europeană ar trebui, la rândul ei, să își intensifice eforturile în vederea armonizării legislației UE aplicabile. Alinierea registrelor electronice naționale ale deșeurilor periculoase la viitorul registru european pentru expedierea deșeurilor ar putea ajuta la asigurarea unei urmăriri mai eficace a deșeurilor periculoase pe parcursul ciclului lor de viață.
Deșeurile periculoase ar trebui, în mod ideal, să fie pregătite pentru reutilizare sau reciclate. Or, majoritatea deșeurilor periculoase nu se pretează la pregătirea pentru reutilizare și reciclarea este limitată din cauza dificultăților tehnice și a lipsei oportunităților pe piață pentru rezultatul reciclat.
În această analiză, auditorii arată că ameliorarea tehnologiilor și a capacității de reciclare ar putea oferi unele oportunități: de exemplu, valorificarea materiilor prime critice din aparate electronice și din alte deșeuri ar veni în sprijinul autonomiei strategice a UE.
Traficul și aruncarea ilegală de deșeuri periculoase continuă să fie o afacere profitabilă: veniturile obținute anual din aceasta sunt estimate la o valoare cuprinsă între 1,5 miliarde de euro și 1,8 miliarde de euro numai pentru traficul de deșeuri periculoase. Detectarea, anchetele și urmăririle penale sunt rare, iar sancțiunile sunt mici.
Utilizarea digitalizării pentru a urmări mai bine deșeurile periculoase și pentru a combate declarațiile false și un mecanism de sancțiuni mai strict ar putea limita posibilitățile de trafic ilegal.
Interzicerea tuturor expedierilor de deșeuri în vederea eliminării lor, pe care Comisia a propus-o în 2021, ar putea contribui și mai mult la diminuarea traficului de deșeuri periculoase.
Puteți consulta analiza Curții de Conturi aici.
…………….
Câteva informații generale privind deșeurile periculoase
Legislația UE definește deșeurile periculoase drept deșeuri care prezintă una sau mai multe proprietăți periculoase, de exemplu faptul că sunt explozive, iritante sau toxice. Deșeurile periculoase pot dăuna sănătății umane și mediului.
Procesele de fabricație (în special industria metalurgică), tratarea apei și a deșeurilor, sectorul construcțiilor și mineritul formează împreună 75 % din deșeurile periculoase generate în UE. Deșeurile periculoase pot fi produse și în gospodării (de exemplu: anumite medicamente, baterii uzate, produse de curățare, aparate electronice).
În domeniul gestionării deșeurilor, responsabilitatea de a asigura aplicarea cerințelor legale ale UE la nivel național revine țărilor din UE.
Comisia a lansat numeroase proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu au transpus cerințele UE în norme naționale sau în cazuri de nerespectare a cerințelor UE. Comisia dispune de o imagine de ansamblu asupra finanțării din partea UE pentru gestionarea deșeurilor în general, pentru care au fost alocați, pentru perioada de programare 2014-2020, 4,3 miliarde de euro din fondurile UE, dar nu pentru deșeurile periculoase în mod specific.
Datele disponibile arată că finanțarea pentru aceste din urmă deșeuri a fost furnizată în principal prin intermediul programului Orizont 2020 pentru cercetare și pentru consolidarea capacităților. Celelalte cele mai mari surse de finanțare a gestionării deșeurilor periculoase sunt Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională. În completarea bugetului UE, atât Mecanismul de redresare și reziliență, cât și Banca Europeană de Investiții oferă, de asemenea, finanțare pentru gestionarea deșeurilor, inclusiv pentru deșeurile periculoase. De la adoptarea Regulamentului privind taxonomia în 2020, UE a încetat să mai finanțeze incinerarea deșeurilor periculoase și eliminarea lor în depozite de deșeuri, activități considerate nesustenabile. În schimb, UE promovează activități de valorificare.
Acest document nu este un raport de audit, ci o analiză care se bazează în principal pe informații sau materiale disponibile publicului larg care au fost colectate în scopul de față.
Alte publicații elaborate anterior de Curte în acest domeniu se referă la principiul „poluatorul plătește”, la deșeurile de echipamente electrice și electronice și la deșeurile din plastic.
Puteți citi și:
Europarlamentarii iau măsuri pentru reguli mai stricte privind transporturile de deșeuri
Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?
Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA
Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat
Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit
Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA
Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele