Riscurile verzi din 2024+

Fiecare an începe, setând cadrul pentru discuțiile de la Davos, cu o analiză World Economic Forum a riscurilor globale (Global Risks Report 2024) – care sunt temele care îi îngrijorează cel mai tare, în 2024 și privind la orizont de timp scurt și mediu, pe mai mult de 1000 de lideri globali, din business și din alte medii non-profit.

Înainte să le trecem în revistă, de ce ar trebui să le știm? Pentru că, într-o foarte mare măsură, acolo se vor duce energiile, uneori și banii. Unele teme pot ajunge chiar profeții care se îndeplinesc de la sine, plecate de la teme incipiente. În unele dintre aceste arii sunt și oportunitățile din următorii ani.

Față de începutul 2023, când peisajul global părea că se stabilizase în raport cu efectele post-pandemice și războiul din Ucraina, 2024 vine cu evoluții nefavorabile pe mai multe planuri, de la conflicte, precum cel între Israel și Gaza, la cel mai călduros an înregistrat vreodată și consecințele lui, plus nemulțumire socială în mai multe țări, manifestată cu proteste și greve. În acest context, Raportul evidențiază o perspectivă predominant negativă pentru lume în următorii doi ani, care se așteaptă să se înrăutățească în următorul deceniu. It is not gonna get any better, așa putem citi ce spun liderii globali. Și aș completa …if we keep on doings things the same way. 2/3 dintre ei se așteaptă la un viitor furtunos sau cel puțin turbulent; și la propriu și la figurat.

Raportul contextualizează analiza cu patru forțe structurale care vor modela aceste riscuri globale în următorul deceniu, schimbări pe termen mai lung în ceea ce privește relațiile dintre cele patru elemente sistemice ale peisajului global:

–        Schimbările climatice  și traiectorii legate de încălzirea globală și consecințele lor asupra vieții pe pământ

–        Demografia, respectiv evoluția mărimii, creșterii și structurii populației globale

–        Tehnologia, în special accelerarea tehnologiilor de frontieră

–        Geopolitica și evoluția concentrării și a surselor de putere

Riscurile societale și cele economice se nasc la intersecția dintre mai multe dintre celelalte elemente sistemice, exacerbând apoi și mai mult efectele în raport cu alte riscuri. Suntem, practic, pe termen scurt, într-un sistem cu bucle de feedback negativ. Și dacă de la buclele economice și sociale așteptările sunt să se închidă, pentru că suntem obișnuiți cu ciclicitatea economiei și a conflictelor, schimbările climatice și efectele ei rămân printre cele mai mari riscuri la orizontul unui deceniu:

–        Fenomenele metro extreme

–        Schimbări critice ale sistemelor terestre

–        Pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor

–        Penurie de resurse minerale

–        Poluare

Toate acestea sunt evaluări ale unor lideri din toate domeniile, nu vin doar de la oameni de mediu. Distincția importantă apare însă între sectorul privat, care evidențiază aceste riscuri ca fiind principale pe termen lung, prin comparație cu societatea civilă și sectorul guvernamental, care acordă prioritate acestor riscuri pe termen mai scurt. Disonanța în ceea ce privește orizontul de timp de manifestare și respectiv urgența unor acțiuni poate duce la pierderea unor momente cheie de intervenție, concertate, care să atenueze riscurile.

În raport cu schimbările critice în materie de climă, raportul explorează consecințele depășirii țintelor de temperatură, respectiv scenariul unei lumi cu o creștere de 3oC. Fără să se ajungă chiar la aceste valori,  cercetările recente sugerează că pragul de declanșare a unor schimbări potențial ireversibile și care se perpetuează de la sine în anumite sisteme planetare este probabil să fie depășit la sau înainte de 1,5°C, care se anticipează că va fi atins la începutul anilor 2030. Față de acest moment critic când vom vedea manifestarea unor efecte neliniare, cele mai multe economii sunt insuficient pregătite. Odată materializat acest risc, va avea impact radical asupra creșterii economice, a securității alimentară, a apei și a sănătății. Efectele imediate ar putea reduce productivitatea agricolă și ar putea provoca eșecuri simultane ale recoltelor în regiuni cheie. Fermierii care sunt în aceste zile pe străzile Europei, chiar dacă ieșiți din alte considerente, ne pot face să proiectăm mai bine consecințele sociale ale acestor fenomene.

Dar viitorul nu este predeterminat. Următorul deceniu poate lua o mulțime de traiectorii.

Cooperarea este tot mai mult pusă sub presiune în această lume fragmentată. Rămân în continuare oportunități cheie pentru acțiuni care pot fi întreprinse la nivel local sau internațional, individual sau în colaborare – care pot reduce semnificativ impactul riscurilor globale. Riscurile se pot adresa și la altă scară decât una globală, ne spun autorii Raportului. Și de la mic la mare, nu doar invers; fără să minimizăm impactul unei decizii globale, doar să nu ne bazăm exclusiv pe ele.

Acțiunile colective ale cetățenilor, ale companiilor și ale țărilor pot părea nesemnificative în sine, dar, în cazul unei mase critice, acestea pot face să se schimbe situația în ceea ce privește reducerea riscurilor la nivel mondial. Și riscurile pentru propriile afaceri – expunerea la fenomenele climatice extreme, accesul la materii prime, pacea socială.

Autor: Adelina Dabu

Newsletter ECOTECA: Ați raportat măsurile implementate pentru reducerea plasticului de unică folosință? Termenul limită este 1 februarie

caserole

Sursa foto: Ecoteca

Potrivit Ordonanţei nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, pentru a reduce paharele pentru băuturi din plastic de unică folosință (inclusiv capacele acestora) și recipientele pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru produsele alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:

a) să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;

b) să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;

c) să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (artic. 4, alin. 1).

Mai multe informații privind transmiterea raportului dar și alte obligații de raportare pentru anul 2024 aici.

CDW 1500x651 1

Sursa foto: Ecoteca

Raport privind gestionarea deșeurilor de construcții în UE

Raportul „Techno-economic and environmental assessment of construction and demolition waste management in the European Union” realizat de Joint Research Centre (JRC) –Serviciul de Cercetare al Comisiei Europene analizează datele privind generarea, compoziția și gestionarea CDW la nivelul UE27.

Studiul estimează potențialul de reciclare și pregătire pentru reutilizare pentru fiecare fracțiune materială individuală a deșeurilor de construcții la 83%.

Potrivit datelor Eurostat, citate în studiu rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 88% în 2020?!

Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:

  • foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
  • nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
  • majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
  • stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)
  • în lipsa emiterii unor norme tehnice de utilizare a deșeurilor de construcții de către o instituție de stat, majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor.
  • totodată, sunt necesare niște măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor).

Mai multe informații despre studiu și obligațiile de gestionare a deșeurilor de construcții în România –aici.

af776886 0318 4786 9b95 762a4a62b99c

Sursa foto: Ecoteca

Proiect de ordin de ministru privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru producția de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile

Proiectul de ordin are ca obiectiv sprijinirea investițiilor destinate promovării producției de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile.

Sprijinul financiar vizează atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR, Pilonul I – Tranziția Verde,  Componenta 3 – Managementul Deșeurilor, investiții în Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile, prin investiții în capacități de producție a compostului.

Schema de ajutor de stat se adresează unităților administrativ teritoriale (UAT), organizate la nivel de județ, oraș și comună.

Bugetul total alocat al schemei pentru 2024 este de 6.000.000 euro, sume provenind din fonduri europene asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mai multe informații aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

  1. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat un proiect de hotărâre pentru reorganizarea instituției. Printre prevederi se numără reducerea numărului de posturi de la 591 (exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului) la 500, reducerea numărul de posturi de secretari de stat de la 7 la 5 și reducerea numărul de posturi de conducere de la 60 posturi la 41 posturi. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite. opinii/propuneri/sugestii la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Resurse Umane, Juridică și Relația cu Parlamentul.
  2. Care sunt cele 31 de depozite pentru care vom plăti 1,5 milioane de euro și penalități de 18.600 de euro/zi (6,7 mil EUR/an):1 depozit de deșeuri municipale; 20 sunt depozite de deșeuri industriale periculoase (dintre care 9 sunt în județul Bihor); 10 depozite de deșeuri industriale nepericuloase.
    Potrivit Ministerului Mediului, pe 10 august 2023, Guvernul României a aprobat un nou Plan de acțiune pentru închiderea celor 31 de depozite rămase neconforme.
  3. Un cadru de analiză pentru managementul deșeurilor din plastic.
  4. Ministerul Mediului sporeşte puterea Comitetului de supraveghere a SGR.
  5. 2023, ce-am avut și ce-am pierdut în zona de climă și economie circulară
  6. Bottled water contains 100 times more plastic nanoparticles than previously thought.
  7. În primele 11 luni ale anului 2023 – Creştere de aproximativ 2,2 ori a cantităţii de deşeuri descoperite de poliţiştii de frontieră la intrarea în ţară.
  8. Slovacia adună mucurile de țigări și le transformă în asfalt pentru șosele.
  9. Franța interzice de la 1 ianuarie ambalajele din plastic pentru fructele și legumele proaspete.
  10. Să recapitulăm care sunt obiectivele UE pentru accelerarea tranziției la economia circulară în 2024

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.

 

Raport privind gestionarea deșeurilor de construcții în UE

CDW 1500x651 1

Raportul „Techno-economic and environmental assessment of construction and demolition waste management in the European Union” realizat de Joint Research Centre (JRC) –Serviciul de Cercetare al Comisiei Europene analizează datele privind generarea, compoziția și gestionarea CDW la nivelul UE27.

De asemenea, efectuează o evaluare de mediu și tehnico-economică a celor mai importante tehnologii de management prin evaluarea ciclului de viață și a costurilor ciclului de viață, pentru a furniza date pentru evaluări ulterioare de fezabilitate a obiectivelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare pentru fracțiunile individuale de material.

Studiul estimează potențialul de reciclare și pregătire pentru reutilizare pentru fiecare fracțiune materială individuală a CDW la 83%.

Potrivit datelor Eurostat, citate în studiu rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 88% în 2020?!

Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:

  • foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
  • nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
  • majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
  • stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)
  • în lipsa emiterii unor norme tehnice de utilizare a deșeurilor de construcții de către o instituție de stat, majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor.
  • totodată, sunt necesare niște măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor).

 

Deșeurile din construcții și demolări (CDW) reprezintă mai mult de o treime din toate deșeurile generate în UE. Conțin o mare varietate de materiale precum beton, cărămizi, lemn, sticlă, metale și plastic. Includ toate deșeurile produse din construcția și demolarea clădirilor și infrastructurii, precum și planificarea și întreținerea drumurilor.

Dacă avem în vedere volumul, deșeurile din construcții și demolări (C&D) reprezintă cel mai mare flux de deșeuri din UE.

În conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile, deșeurile din construcții și demolări reprezintă un flux de deșeuri prioritar pentru Comisia Europeană. Aceasta stabilește următoarele obiective:

  • până în 2020, pregătirea pentru reutilizare, reciclare și recuperarea altor materiale a deșeurilor nepericuloase din construcții și demolări (cu excepția materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 din lista deșeurilor) trebuia să ajungă la minimum 70% cu greutate
  • să promoveze demolările selective pentru a permite îndepărtarea și manipularea în siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor și stabilirea de sisteme de sortare
  • prevenirea generării de deșeuri

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia Europeană a elaborat mai multe documente și instrumente care să vină în sprijinul statelor membre:

Principalele reglementări legate de acest sector se găsesc în OUG 92/2021:

Art 17 (4) – Titularul autorizaţiei de construire/desfiinţare are obligaţia de a avea un plan de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire şi/sau desfiinţare, după caz, prin care se instituie sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţare, cel puţin pentru lemn, materiale minerale – beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic şi ghipspentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic, nu afectează mediul înconjurător şi siguranţa în construcţii

Articolul 17 (7) – constructorii au obligația să gestioneze deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări.

Articolul 13 (6) Operatorii economici generatori de deșeuri iau măsuri pentru:                                                                                              b) reducerea generării de deșeuri în cadrul proceselor legate de producția industrială, extracția mineralelor, fabricare, construcții și desființări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile.

 

Ați raportat măsurile implementate pentru reducerea plasticului de unică folosință? Termenul limită este 1 februarie

caserole

Potrivit Ordonanţei nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, pentru a reduce paharele pentru băuturi din plastic de unică folosință (inclusiv capacele acestora) și recipientele pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru produsele alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:

  1. a) să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;
  2. b) să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;
  3. c) să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (artic. 4, alin. 1).

Raportul privind măsurile de reducere (adoptate și implementate) nu are un conținut cadru specific și se transmite în format electronic (word și pdf cu semnătură) către:

  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate, Compartimentul Deșeuri la adresa registratura@mmediu.ro
  • Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Direcția Politici Industriale și Competivitate, la adresa politici_industriale@economie.gov.ro

Pentru realizarea raportului este necesar:

  • să fie calculate cantitățile de pahare și recipiente pentru alimente din plastic de unică folosință puse pe piață în 2023,
  • rata de 5% se calculează din greutatea totală a ambalajelor de unică folosință  puse pe piață în 2023
  • să fie atașate documentele justificative (contracte, facturi, raport excel etc) care atestă că 5% din ambalajele de unică folosință puse piață anul trecut au fost confecționate din materiale sustenabile, alternative la plasticul de unică folosință.
  • după transmiterea raportului împreună cu documentele justificative, este important ca aceste documente să fie păstrate ordonat, arhivate, pentru aputea fi folosite pentru demonstrarea corectitudinii datelor raportate catre Fondul pentru mediu, în cazul unor inspecții, solicitări de clarificări etc
  • Dacă nu a fost îndeplinită ținta de 5%, recomandăm identificarea unor furnizori de ambalaje confecționate din materiale sustenabile (hârtie, lemn, aluminiu etc) și realizarea unui plan de achiziții/plan de măsuri pentru atingerea țintei de 10% în 2024 și transmiterea acestui plan către autoritățile mai sus menționate (bineînțeles cu expunerea motivelor care au împiedicat atingerea țintei de 5% pentru anul 2023).

Mai multe informații despre trasmiterea raportului găsiți pe site-ul Ministerului Mediului – aici.

În urma acestor raportări reprezentanții ministerelor analizează și evaluează anual impactul asupra mediului şi economiei al acestor produse pe durata ciclului de viaţă al acestora, inclusiv atunci când devin deşeuri şi eficienţa implementării măsurilor şi propun măsuri nelegislative sau legislative, raportate la impactul acestor produse asupra mediului şi economiei, inclusiv restricţii de comercializare a acestor produse.

Totodată, operatorii economici care comercializează cu amănuntul produsele din plastic de unică folosinţă enumerate mai sus, precum şi operatorii economici care în scopul comercializării produselor proprii utilizează aceste produse sunt obligaţi:

a) să ofere consumatorului posibilitatea de a alege la punctele de vânzare alternative reutilizabile, alternative adecvate şi durabile sau care nu conţin plastic;

b) să aplice un preţ de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosinţă furnizate;

c) să evidenţieze distinct pe documentele de vânzare preţul produselor din plastic de unică folosinţă furnizate şi să afişeze valoarea la loc vizibil la punctul de vânzare, pentru informarea consumatorilor finali. (artic 4, alin. 3)

Încălcarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei (artic. 14, alin. 1d)

 

Alte raportări obligatorii în anul 2024

Din cele 21 de categorii de produse de plastic de unică folosință  reglementate de Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, trebuie raportate in Declarația din Ordinul 185/2023 și transmise la Administraţia Fondului pentru Mediu doar:

  • sticlele pentru băuturi cu o capacitate până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora (cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate)  – termen limită – până la 25 februarie (OG. 6, artic. 9, alin. 4)
  • procentul de material reciclat din sticlele PET pentru băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, – până la 25 februarie (OG. 6, artic. 6, alin. 5)
  • cantitatea de material reciclat introdusă pe piaţă de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională plastic reciclat pentru a fi încorporată în sticle PET-  până la 25februarie (OG. 6, artic. 6, alin. 6)
  • Unităție Administrativ – Teritoriale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară raportează până la data de 30 aprilie sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri colectate (OG 6, artic. 9, alin. 7)

 

Alte obligații în anul 2024

  • Începând cu 3 iulie 2024, recipientele din plastic pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, pot fi introduse pe piaţă numai dacă dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor ( 6, artic. 6, alin 1)
  • Până la 31 decembrie 2024 producătorii trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor pentru următoarele produse introduse pe piața națională:
    • recipiente pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru a conţine produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
    • pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
    • recipiente din plastic pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora,
    • pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
    • pungi de transport din plastic subţire, pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni;
    • șerveţele umede şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
    • baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor ( OG6, artic. 8, alin 1)

De reținut

  • Declaraţia din Ordinul 185/2023 privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
  • În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, afm.ro.
  • Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
  • Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

 

 

 

Proiect de ordin de ministru privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru producția de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile

af776886 0318 4786 9b95 762a4a62b99c

Proiectul de ordin are ca obiectiv sprijinirea investițiilor destinate promovării producției de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile.

Sprijinul financiar vizează atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR, Pilonul I – Tranziția Verde,  Componenta 3 – Managementul Deșeurilor, investiții în Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile, prin investiții în capacități de producție a compostului.

Schema de ajutor de stat se adresează unităților administrativ teritoriale (UAT), organizate la nivel de județ, oraș și comună.

Prezenta schemă se aplică de la data aprobării, până la 30.03.2026, cu posibilitatea de prelungire, în situația în care prevederile europene vor permite. În anul 2024 se va organiza primul apel pentru selectarea beneficiarilor. Plățile în cadrul schemei se pot face până la data de 30.06.2026. (articolul 11)

Bugetul total alocat al schemei pentru 2024 este de 6.000.000 euro, echivalentul a 29.852.400 lei, calculat la cursul InforEURO din luna octombrie 2023, de 4.9754 lei/euro, sume provenind din fonduri europene asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În situația în care, ulterior primului apel de proiecte nu va fi atinsă ținta de 5 sisteme de compostare, vor fi deschise apeluri subsecvente până la atingerea acestei ținte. Numărul maxim de beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme este 10. (articolul 12)

(Ajutorul maxim care se poate acorda pentru un proiect de investiții nu poate depăși 1.200.000 euro la cursul de schimb inforEURO din data semnării contractului de finanțare.(articolul 15, alin. 1)

Costurile eligibile:

  1. amenajarea terenului;
  2. investiția de bază incluzând construcții și instalații, utilaje și echipamente tehnologice precum și montajul acestora, dotări, licențe, softuri;
  3. organizarea de șantier;
  4. teste și probe tehnologice;
  5. cheltuieli de supervizare. (artic. 17, alin. 1)

Mai multe informații aici.

 

Un cadru de analiză pentru managementul deșeurilor din plastic

Începem 2024 cu plastic, așa cum au început și fluxurile de știri din prima săptămână plină din an care ne anunță cât nanoplastic conține apa îmbuteliată. 

Plasticul este una dintre cele mai mari probleme din ecosistemul de consum – de la materie primă până la finalul vieții, la poluare. Plasticul a adus democratizare și simplificare în multe sectoare și arii ale vieții cotidiene, dar s-a multiplicat, cu tot cu efecte negative, într-atât încât acum căutăm soluții să îi facem managementul. Odată cu reglementările de mediu, ambalajele de plastic au devenit și costuri pentru companii. 

The Plastic Waste Management Framework face o analiză globală a sistemelor de management al deșeurilor de plastic și propune soluții de îmbunătățire în funcție de gradul național de dezvoltare. 

Screenshot 2024 01 12 093001

La nivel global, 70% din deșeurile de plastic rămân necolectate, dar procentul este diferit de la țară la țară. Pornind de la 5 dimensiuni cheie: 

  1. colectare
  2. tratare
  3. cadrul legislativ general pentru deșeuri
  4. cadrul specific de politici pentru (deșeuri de) plastic
  5. catalizatori,

raportul identifică 6 profile de țară în raport cu managementul dușurilor:

  1. sisteme subdezvoltate
  2. sisteme incipiente
  3. sisteme în curs de dezvoltare
  4. sisteme funcționale, dar subreglementate
  5. sisteme avansate (cu provocări)
  6. sisteme dezvoltate performante,

cu ratele de colectare de la aproape 0 la peste 40%. 

Pentru fiecare dintre aceste categorii, raportul analizează caracteristicile în termeni de stakeholders, infrastructură, cadrul legislativ și cadrul operațional modele operaționale, în baza cărora propune politici și pârghii specifice necesare pentru îmbunătățirea sistemului și a performanțelor la fiecare etapă a procesului de colectare și gestionare. 

Potrivit acestei evaluări, România are un onorabil sistem avansat, similar cu multe state europene (care nu ajuns deja la sisteme performante), în mare măsură, realist vorbind, cu impulsul din reglementările europene.

Sistemele avansate  au sisteme complexe de gestionare a deșeurilor și au pus în aplicare politici cuprinzătoare cadre cuprinzătoare, cu rate globale de reciclare a deșeurilor din plastic cuprinse între 20% și 30% (în general cu rate mai mari de ratele pentru sticlele de plastic și ambalajele rigide). Cu toate acestea, aceste sisteme pot fi îmbunătățite substanțial deoarece au potențialul de a-și dubla cel puțin ratele de reciclare a deșeurilor din plastic. Acest lucru poate fi realizat prin politici și stimulente specifice care vizează fluxurile de deșeuri din plastic care nu sunt abordate (pe deplin) în prezent, împreună cu creșterea stimulentelor pentru părțile interesate implicate. Aplicarea riguroasă a cadrelor lor de politici, la toate nivelurile, combinată cu adoptarea inovației și a tehnologiei de-a lungul întregului lanț valoric, sunt esențiale.

Țările care dispun de astfel de sistem au potențial de a crește semnificativ ratele de reciclare la nivel mondial, datorită oportunităților neexploatate, în special în categoriile de deșeuri din plastic, cum ar fi ne-ambalaje și ambalaje flexibile. 

Veștile bune sunt că atât răspunderea extinsă a producătorului și sistemul garanție-returnare, în măsura în care sunt implementate serios, aduc un plus de valoare în sistem. 

Care sunt direcțiile de politici care ne-ar duce mai aproape de un sistem performant? 

Infrastructura de colectare multi-fracții (funcțională) – printr-un sistem de stimulente și sancțiuni aplicabile municipalităților, generatorilor de deșeuri, și actorilor din lanțul valoric al deșeurilor.

Prelucrarea deșeurilor și sfârșitul ciclului de viață  – încurajarea investițiilor în tratarea avansată la nivel local a deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață finală. Sortarea este echilibrată între acoperirea geografică și utilizarea capacității de sortare. Un echilibru între reciclarea mecanică și chimică și promovarea reciclării tuturor tipurilor de plastic din toate fluxurile de deșeuri. Asigurarea unei calități ridicate de înaltă calitate a materiilor prime. 

Calea spre circularitate – definirea unui plan clar pentru realizarea unei circularități depline, prin stabilirea obiective progresiv mai ambițioase pentru toate tipurile de deșeuri și definirea obligații pentru toate părțile interesate implicate. 

Încorporarea unor obiective ambițioase de reciclare care să depășească interesul actual al pieței. Este esențial să se introducă obiective specifice și detaliate care să acopere toate tipurile de materiale plastice și fluxurile de deșeuri. Și designul de ambalaje, inclusiv conținutul de materie reciclată, UE se ocupă de ele.  Creșterea capacității în instituțiile relevante (și nu numai) pentru a crește calitatea intervențiilor. 

Despre țările cu sisteme performante și modelele lor de bune practici, vă las să citiți în raport, dar direcția este aceeași din recomandările pentru a face saltul de la avansat către performanță. Cu ele vin și oportunități de design și reciclabilitate, de circularizare odată cu diminuarea costurilor de răspundere a producătorului, de colectare mai multă și mai diversă șii de dezvoltare a unor piețe de materiale reciclate. 

Autor: Adelina Dabu