Nu suntem pregătiți pentru a face față riscurilor climatice, dar am putea să ne pregătim

Majoritatea pericolelor climatice din Europa vor continua să crească în secolul XXI,  dar amploarea și ritmul schimbărilor depind de eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Practic este prea tarziu să schimbăm complet direcția în care merge clima, dar îi putem a atenua efectele și ne putem ajusta astfel încât să minimizăm impactul fenomenelor extreme asupra economiei și vieții în general.

La ce să ne asteptam? Valurile de căldură și secetele prelungite sunt în creștere odată cu schimbările climatice și în Europa Centrală și de Est. Acest lucru poate duce la crize acute, cum ar fi incendii de vegetație pe scară largă, defecțiuni ale infrastructurii critice, pene de curent și efecte majore asupra sănătății și economiei. Secetele prelungite cauzează daune economice importante în numeroase sectoare și pot degrada grav resursele de apă de care depind oamenii, agricultura, industria, centralele electrice, transportul fluvial și ecosistemele. Se traduc în costuri materiale și umane. 

Într-o analiză de amploarea, Agenția Europeană pentru Mediu, identifică 36 de riscuri climatice majore pentru Europa în cadrul a cinci grupuri mari (cu capitole dedicate):

  • ecosisteme, 
  • hrană, 
  • sănătate, 
  • infrastructură, 
  • economie și finanțe. 

Mai mult de jumătate dintre riscurile climatice majore identificate în raport (21 din 36) necesită mai multe acțiuni imediate, iar opt dintre acestea sunt deosebit de urgente, în principal pentru a conserva ecosistemele, pentru a proteja populația împotriva căldurii, pentru a proteja populația și infrastructura împotriva inundațiilor și a incendiilor. 

În funcție de domeniul în care acționați, lista de urgențe poate reprezenta un compas de prioritizare a acțiunilor și investițiilor, dar fără să uităm că există o conexiune puternică între aceste teme, ceea ce generează riscuri în cascadă, deci în realitate putem prioritiza, dar nu putem ignora complet anumite arii. 

De exemplu, ecosistemele, cluster în care sunt identificate și cele mai urgente teme, oferă servicii multiple oamenilor și societății. Riscurile pentru ecosistemele terestre, de apă dulce, marine și costiere, au un potențial ridicat de propagare în cascadă către alte sectoare și domenii de politică; securitatea alimentară, securitatea apei și sănătatea umană.

Cu relevanță directă pentru România, de exemplu, principalele pericole legate de climă pentru ecosistemele terestre și de apă dulce includ secete mai lungi și mai severe, încălzirea, modificări ale tiparelor de precipitații și creșterea incendiilor forestiere. Aceste pericole, în combinație cu opțiunile și practicile nesustenabile în materie de gestionare, pot determina modificări ale compoziției speciilor din cauza schimbărilor în habitatele adecvate, a mortalității forestiere, a sănătății solului modificate și a creșterii numărului de specii alogene invazive și a focarelor de insecte. Despre riscurile legate de apă în România am mai scris aici.

Mai departe, în zona de hrană, culturi eșuate și randamentele reduse reprezintă deja un risc critic în anii de secetă prelungită și căldură excesivă. Situația regională specifică este determinată de frecvența secetei și de condițiile hidrologice, variabile cu risc semnificativ de înrăutățire în cazul României. 

Riscurile asupra infrastructurii nu sunt de ignorat și este suficient să ne uităm la infrastructura energetică și impactul, de exemplu, asupra infrastructurii hidroenergetice, deja afectată de secetă. 

Riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare, locale, europene și globale sunt poate cele mai ușor de vizualizat pentru companii; fie că este vorba de o  secetă care compromite o materie primă importantă, de o un drum blocat de o inundație care împiedică un produs care să ajungă la destinație sau de creșterea prețurilor la apă. Business as usual nu mai este un scenariu plauzibil odată cu materializarea unora dintre riscurile identificate de raport.

În cele din urmă, schimbările climatice prezintă un risc sistemic pentru sistemul macroeconomic, bugetar și financiar și pentru economia reală, cu efecte care depășesc atât frontierele, cât și sectoarele. Transferul probabil al riscului din sectorul privat către sectorul public va amplifica impactul schimbărilor climatice asupra finanțelor publice.

Raportul pune pe masă propuneri de politici europene și naționale pentru fiecare dintre ariile identificate și o evaluare a riscurilor de întrerupere a activității în sectoare industriale cheie din Europa din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare pentru materii prime sau componente critice din afara Europei. 

Dincolo de acestea, pe care vă invit să le aprofundați, impactul schimbărilor climatice este direct sau indirect asupra celor mai multe dintre domeniile de politici. Implicit, și de afaceri.  În plus, riscurile climatice depășesc ritmul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE, iar întârzierea la nivel național este și mai mare dacă luăm în considerare termenele de transpunere sau implementare. Companiile, mai agile, ar putea să compenseze cel puțin parțial acest decalaj. Totodată, devine clar, dacă nu era deja, din felul în care este vizualizată interacțiunea dintre diferite riscuri, că este nevoie de o abordare sistemică în ceea ce privește adaptarea și consolidarea rezilienței pentru a depăși silozurilor sectoriale. Și de cooperare – așa cum riscurile sunt interconectate ca parte a unui sistem, nici soluțiile nu pot veni fără cooperare între diferite domenii și diferiți actori. 

Autor: Adelina Dabu

O lupă feministă asupra schimbărilor climatice

O lupă feministă asupra schimbărilor climatice

Raportul UN Women, agenția ONU care se ocupă de tematica egalității de gen propune o abordare feministă a schimbărilor climatice Feminist Climate Justice. Și chiar dacă ni se pare o abordare prea abruptă, merită să o discutăm cel puțin astăzi.  Pentru că egalitatea de gen, stimulează productivitatea economică, reduce sărăcia și îmbunătățește coeziunea socială. Femeile sunt mai vulnerabile la schimbările climatice, dar și mai înclinate să adreseze această problemă.

Criza climatică se desfășoară în cadrul și este marcată de o serie de alte crize: 

  • o criză a inegalităților economice, cu insecuritate economică și milioane de femei și fete în sărăcie și foamete; 
  • o criză a îngrijirii odată cu îmbătrânirea populații și acces insuficient la servicii de îngrijire specializate, impunând în același timp alegeri dificile și costuri pentru femei;  
  • o criză a democrației, care împiedică luarea de măsuri privind schimbările climatice, alimentată de creșterea mișcărilor care propagă naționalismul xenofob, regresiv și negaționismul climatic, adesea alături de retorica anti-imigranți și antigen; 
  • o recrudescență a violenței și a conflictelor prelungite, care are ca rezultat migrația forțată și violența sexuală în conflicte, ceea ce duce, de asemenea, la o fragmentare sporită și la un blocaj geopolitic pe scena internațională

În acest context, unde numărul dezastrelor cauzate de schimbările climatice aproape s-a dublat în ultimele două decenii, în cel mai pesimist scenariu climatic, până la 158 de milioane de  femei la nivel mondial ar putea fi împinse în sărăcie ca urmare directă a schimbărilor climatice până în 2050. Asta deși femeile petrec, în medie zilnică globală, cu 2,8h mai multe ore de muncă neremunerată și domestică. 

Sistemele de hrană sunt unele dintre cele mai afectate de schimbările climatice și inegalități, în timp ce sistemul agro-alimentar generează 1/3 din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră. Până în 20250, în cel mai pesimist scenariu climatic, 236 de milioane de femei ar putea ajunge în situație de insecuritate alimentară. În timp ce 1/3 din hrana globală este produsă de mici fermieri, dintre care foarte mulți sunt femei; evoluția lor către soluții care să crească reziliența fermelor și modelelor agricole este limitată de accesul la finanțare și drepturile de proprietate. 

A diagram of different types of information

Description automatically generated

În timp ce sunt mai expuse riscurilor generate de schimbările climatice, există și o diferențe de gen în raport cu percepțiile asupra schimbărilor climatice și a acțiunilor – Game Over include un eșantion regional și cu respondenți din România. 

tfNpztBZ6ZJBxIAsDHwoEciRw7u1prYlZwfwbUG6c1j2HmUBynaq42dmNh5jOR1wg5RxAYdIYPEeNlgtf3v k 66koCCjaOwr5S8fdjit2bVKh40KlTS3BUfC EGOG7JiccC0LkrJTOaRuszZfE1SA

 Dincolo de responsabilitatea de a asigura o tranziție justă, considerarea elementelor de gen în politicile climatice, dar și în designul de produse și servicii, poate aduce oportunități de diversificare și de creștere. Femeile sunt considerabil mai puțin prezente pe piața muncii din România, ar putea fi integrate mai ușor în noi locuri de muncă verzi, iar accesul lor la finanțare ar putea fi diversificat pentru a asigura tranziția la un sistem de hrană sustenabil. O discuție care trebuie să continue și după 8 martie.

Autor: Adelina Dabu