A fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară

Marți a fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară prin HG 1172/2022.

Strategia va fi completată de un Plan de Acțiune -Planul de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC) care va include acțiuni specifice pentru sectoarele cu potențial ridicat de circularitate, va identifica resurse bugetare, responsabili și termene pentru realizarea acțiunilor.

Principalele direcții de acțiune ale strategiei

I. Reducerea consumului de materii prime virgine prin extragerea mai durabilă a materiilor prime și prin activități de reciclare și recuperare.

II. Reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor:

• aplicarea designului circular și a eficienței materialelor;
• promovarea dematerializării.

III. Reducerea impactului activităților de producție asupra mediului prin:

• aplicarea unor tehnologii și procese mai inovatoare și mai ecologice;
• promovarea digitalizării;
• favorizarea energiilor regenerabile în detrimentul combustibililor fosili;
• exploatarea potențialului de simbioză industrial.

IV. Reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apei reziduale asupra mediului prin:

• promovarea prevenirii deșeurilor;
• îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor și a infrastructurii;
• promovarea activităților de sortare și tratare a deșeurilor;
• limitarea la minimum a depozitării deșeurilor.

V. Îmbunătățirea coerenței politicilor și a guvernanței, a comunicării și a colaborării dintre autoritățile locale, regionale și naționale.

Strategia oferă și o imagine de ansamblu asupra a 14 sectoare economice din România din punct de vedere macroeconomic și o primă evaluare a sectoarelor din punct de vedere al potențialului lor de circularitate.

Rezultatele evaluării sectoriale vor servi drept bază pentru elaborarea ulterioară a Planului de acțiune, care va prezenta detaliat obiective specifice și recomandări de politici, precum și acțiuni concrete pentru sectoarele prioritare care trebuie implementate pentru a spori circularitatea în economia românească.

Pe baza analizei preliminare, sectoarele cu cel mai mare potențial de economie circulară sunt:

1. agricultură și silvicultură
2. industria constructoare de mașini
3. construcții
4. bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile
5. ambalaje (sticlă, hârtie, materiale plastice etc.)
6. textile
7. echipamente electrice și electronice

Aceste sectoare vor fi abordate în detaliu în planul de acțiune, împreună cu deșeurile și apa, ca sectoare orizontale.

* Fabricarea sticlei și a produselor din sticlă este agregată la Fabricarea altor produse minerale nemetalice, date mai detaliate nu sunt disponibile public.
**Fabricarea materialelor plastice este agregată la Fabricarea produselor din cauciuc și plastic, date mai detaliate nu sunt disponibile public.
Sursa datelor: Eurostat și Statista

La paginile 30-31 din Strategie, găsiți o analiză aprofundată a acestor sectoare inclusiv oportunități/soluții „circulare” care pot fi integrate în aceste sectoare.

Ecoteca a participat la consultări și a transmis unele propuneri care nu au fost incluse în strategie și ar trebui luate în considerare în elaborarea Planului de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC):

• Recomandăm ca Planul de acțiune care urmează a fi elaborat să ia în considerare ierarhia deșeurilor cu focus pe prevenire în toate sectoarele economice relevante, prin îmbunătățirea politicilor publice și a capacității de raportare și monitorizare a indicatorilor privind deșeurile în sprijinul prevenirii apariției acestora și stimulării viabilității economice a activităților de ecodesign, reparare și reutilizare.
• Ca și orice alte documente programatice privind eficiența utilizării resurselor, SNEC trebuie să includă direcții strategice concrete, sectoriale, pentru crearea unei piețe viabile pentru materii prime secundare și, tot explicit, stimularea scalării și rentabilizării proiectelor de simbioză industrială.
• Pentru facilitarea negocierilor privind prioritățile sectoriale, SNEC trebuie să includă o cronologie a transformărilor sistemice vizate (ideal și cu obiective SMART integrate), cum ar fi: Pentru electronice, uzura planificată este un aspect care va fi abordat în noul regulament UE privind deșeurile electronice, care va acoperi prevenirea deșeurilor, iar soluțiile specifice trebuie corelate cu obiectivele SMART și aranjamente instituționale in vigoare; crearea unui sistem logistico-economic-fiscal de reparare și reutilizare; abordarea gestionării măsurabile a deșeurilor electronice acolo unde acestea apar: definirea fluxurilor de date și măsuri de asigurare a acurateței datelor, existența și monitorizarea funcționării punctelor de colectare, campanii pre-definite de conștientizare a cetățenilor, standarde generalizate de colectare, tratare și reciclare; crearea unei piețe secundare de materii prime.
• În domeniul agriculturii – împreună cu părțile interesate (Ministerul Agriculturii, universitățile de profil, reprezentanți ai industriei, ONG-uri etc) trebuie adaptată „Strategia de la fermă la consumator” în contextul românesc, identificarea direcțiilor de acțiune specifice pentru agricultura durabilă, pentru reducerea degradării solului, crearea de oportunități de piață pentru fermierii locali, adresarea problemelor specifice privind lipsa locurilor de muncă și specializărilor complementare în sector etc.
• Introducerea sistemului garanție –returnare pentru ambalajele reutilizabile și de unică folosință și pentru toate tipurile de ambalaje care se pretează tehnic administrării în acest sistem (extinderea tipurilor de materiale, decuplarea de clasificarea artificială și dificil de administrat privind produsul conținut, eco-modularea garanției în funcție de reciclabilitatea materialului vizat).
• În ceea ce privește biodeșeurile este important să fie introduse aspectele relevante din Regulamentul (UE) 2019/1009 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE actualizat în data de 16 iulie 2022. Regulamentul clarifică faptul că digestatul și compostul pot fi plasate ca materiale componente în îngrășăminte, amelioratori de sol și medii de cultură pe piața europeană.
• În concluzie, precizăm că Strategia și planul de acțiune ar trebui să aibă un calendar pentru atingerea indicatorilor Uniunii Europene privind economia circulară conform obiectivelor și calendarului stabilite în aliniere cel puțin cu:
  • Directiva cadru privind deșeurile 2008/98,
  • Directiva 94/62 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje,
  • Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE),
  • Directiva 2006/66 privind bateriile şi acumulatorii şi deșeurile de baterii şi acumulatori,
  • Directiva 99/31/CE privind depozitele de deșeuri și
  • Directiva 2019/904 privind reducerea ambalajelor de unică folosință.

Puteți consulta strategia aici.

 

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată

Ordinul nr. 1736/2022 – Firmele care introduc în țară deșeuri pentru valorificare vor trebui să se înregistreze și să raporteze în Registrul ROAFM

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu