A mai trecut (rapid, ca întotdeauna…) încă o tură de sărbători de iarnă. Aceeași rutină: mailuri și sms-uri cu urări, câteva colinde, iar mailuri și sms-uri, apoi un eveniment de o noapte (care de data asta a căzut în weekend ca să nu se deosebească cu nimic de celelalte 52 de săptămâni din 2011) și iată-ne, din nou, la un început de an. Pe care ni-l dorim mai bun. Tot ca întotdeauna…
Păi, atunci, hai să-l facem mai bun! Fiecare acolo unde și cum poate (cum altfel?). Hai să avem un an în care să interzicem predicatele impersonale („să se facă” și „să se dreagă”), în care să ne respectăm „new year resolutions” – că „rezoluțiile de anul nou” sună a ședință de partid -, în care să înțelegem că 1+1>2 și în care, la final, să ne privim cu mândrie în oglindă. Iar restul… sunt detalii.
Și, așa cum mai spuneam – pardon, citam! – cu altă ocazie:
Decât să înjuri întunericul, mai bine aprinde o lumânare!
A, și pentru că începem un nou capitol, vă invităm – respectuos – să ne mai vizitați. Uneori o să avem lucruri de zis aici, alteori de împărtășit dileme dar, întotdeauna, vom fi civilizați și – cât ne pricepem – o să încercăm să fim relevanți.
Cu bine!
