Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren

1 1

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”

„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)

În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”,  avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.

La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.

Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.

Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:

  • deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat,  restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
  • majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
  • clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului

Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:

„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)

WhatsApp Image 2022 11 22 at 17.15.16

Sursa foto: Ecoteca

Provocări în gestionarea ambalajelor

În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:

  • prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
  • Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori

Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).

Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)

vn

Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca

Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:

  • ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
  • 43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
  • în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
  • principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
  • peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d
33

Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca

Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing House pentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:

„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”

 

Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.

 

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

 

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

ministrul barna tanczos a anuntat astazi lansarea primelor ghiduri de finantare din pnrr pentru investitii in managementul deseurilor 62961f866285c

Sursa foto: Ministerul Mediului

Ieri au fost lansate în consultare publică 2 ghiduri pentru investiții din cadrul Componentei Managementul deșeurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Prima subinvestiție are  în vedere înființarea de centre de colectare cu aport voluntar, iar cea de-a doua vizează construirea de insule ecologice digitalizate.

Peste 700 de platforme cu aport voluntar trebuie puse în funcțiune până la 30 iunie 2026

Centrele de colectare prin aport voluntar, vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door (din ușă în ușă), respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum și fluxurile speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri din construcții și demolări.

 „Autoritățile din zona urbană trebuie să facă pasul spre sisteme bine dezvoltate, sisteme inteligente,  care să gestioneze informațiile la nivel de gopsodărie, la nivel de familie. Totodată, colectarea pe 4-5 fracții pe această bază de sisteme inteligente este ținta pe care vrem să o realizăm prin PNNR. Astfel de platforme vor fi amplasate în comunităţile cu până la 50.000 de locuitori, la limita intravilanului. Până în septembrie 2024, va trebui să instalăm cel puţin 250 de astfel de centre,  urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie realizate celelalte 565. În total, vor fi peste 700 de centre de aport voluntar, unele dintre ele mici, altele de dimensiuni medii şi sunt 15 depozite pentru marile municipii care sunt mai complexe şi care pot oferi şi anumite servicii de reciclare”, a declarat ministrul Barna Tánczos în cadrul conferinței de lansare a ghidurilor.

Bugetul pentru  această subinvestiție este de 452.2 mil. euro.

Beneficiarii pot fi unitățile administrativ–teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), dar și alte asocieri de UAT-uri.

Cea de-a doua subinvestiție, construirea de insule ecologice digitalizate, are un buget de 200,1 mil. euro.

Insula ecologică trebuie să fie compusă dintr-un un set de containere sub sau supraterane, protejate antivandalism și împotriva accesului neautorizat, digitalizate pentru acces cu card pentru persoanele fizice arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare. Fiecare insulă ecologică va deservi în medie 200 de locuitori/apartamente.

13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor trebuie puse în funcțiune până la 30 iunie 2026

„Pentru realizarea celor 13.700 de insule, unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia de fonduri în funcţie de numărul de locuitori. Vom finanţa integral realizarea acestora, vom oferi posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate îngropate, subterane, care funcţionează foarte bine în zone de turism, în centrul oraşului unde nu există loc sau nu este estetic să fie amplasate celelalte tipuri de containere. Cheltuielile eligibile pentru unităţile administrativ-teritoriale vor fi cele legate de achiziţia acestor insule, cele de informare, pentru a pregăti populaţia cum să le utilizeze, precum şi punerea în funcţiune a containerelor, împreună cu sistemele de citire a informaţiilor de pe card, baza de date, instalarea acestor sisteme, toate acestea fac parte din cheltuielile eligibile”, a adăugat Barna Tánczos.

Solicitanții pot fi Unitățile Administrativ-Teritoriale (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de  municipiu și oraș, în a căror proprietate va rămâne infrastructura finanțată din fonduri europene prin PNRR.

Numărul maxim de insule ecologice digitalizate care poate fi solicitat în cerere este în funcție de numărul de locuitori ai UAT-ului beneficiar, astfel:

  • Sub 20.000 locuitori – 25  insule ecologice digitalizate
  • Între 001 și 50.000 locuitori – 50  insule ecologice digitalizate
  • Între 001 și 100.000 locuitori – 100 insule ecologice digitalizate
  • Între 100.001 și 200.000 locuitori – 200 insule ecologice digitalizate
  • Peste 200.001 locuitori- 300 insule ecologice digitalizate.

Componenta Managementul deșeurilor din PNRR beneficiază de un buget total de 1,239 miliarde euro.

Găsiți ghidul de finanțare pentru înființarea de centre de colectare cu aport voluntar aici.Anexe

Găsiți ghidul de finanțare pentru construirea de insule ecologice digitalizate aici.+ Anexe

 

Puteți citi și:

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Oportunitate de finanțare pentru ONG-urile de mediu – proiectul de Ordin de Ministru se află în dezbatere publică

money 2696228 960 720

Sursa foto: pixabay

Ministerul Mediului a publicat ieri un proiect de ordin de ministru pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului.

Scopul Programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu a proiectelor de conștientizare și se adresează organizațiilor neguvernamentale.

Criterii de eligibilitate a solicitanţilor

Este considerat eligibil solicitantul, precum și partenerii acestuia, care îndeplinesc următoarele condiţii la momentul depunerii dosarului de finanţare:

a) este persoană juridică română;

b) acţionează în nume propriu;

c) nu se află în procedură de dizolvare/lichidare/radiere/insolvenţă/faliment;

d) nu este înregistrat cu fapte sancţionate de legislaţia fiscală, potrivit certificatului de cazier fiscal;

e) nu este înregistrat cu obligaţii de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului pentru mediu, conform prevederilor legale în vigoare;

f) nu este condamnat pentru infracțiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă;

g) nu a beneficiat de finanţare nerambursabilă din altă sursă pentru acelaşi proiect

h) realizează proiectul în parteneriat cu una dintre entitățile: unități administrativ – teritoriale, inclusiv subdiviziuni administrativ – teritoriale ale acestora și/sau unități și instituții de învățământ de stat care participă la derularea proiectului

Sunt eligibile proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au ca scop educația și/sau conștientizarea publicului privind protecția mediului;

b) minimum 70% din grupul țintă al proiectului vizează tineri cu vârsta între 6 – 18 ani;

c) vizează probleme de mediu din următoarele domenii:

  1. poluarea aerului;
  2. poluarea apelor;
  3. defrișarea pădurilor;
  4. poluarea cauzată de deșeuri (plastic, metal, substanțe chimice, deșeuri de echipamente electrice și electronice, etc.) și modalități de prevenire a efectelor asupra mediului;
  5. circuitul de gestionare a deșeurilor/reutilizarea/ reciclarea/colectarea selectivă a deșeurilor; compostarea deșeurilor biodegradabile; eliminarea deșeurilor;
  6. exploatarea necontrolată a resurselor pământului și epuizarea resurselor naturale;
  7. beneficiile utilizării de resurse naturale regenerabile / importanța energiei verzi;
  8. protecția ariilor naturale / parcurilor naturale;
  9. agricultura intensivă și repercusiunile acesteia asupra mediului;
  10. industrializarea excesivă și repercusiunile acesteia asupra mediului;
  11. protecția florei și faunei;
  12. schimbări climatice/dezastre naturale/eroziunea solului/inundații/secetă/încălzire globală;
  13. efectele gazelor cu efect de seră asupra mediului;
  14. drepturile și obligațiile de mediu care revin cetățenilor și insituțiilor publice locale.

Durata de implementare a proiectului este de maximum 18 luni de la data încheierii contractului de finanțare.

Observațiile persoanelor fizice şi juridice pot fi transmise în termen de 10 zile de la data postării pe site, iar persoana de contact din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Fondului pentru Mediu) pentru primirea opiniilor, comentariilor și observațiilor este  Adrian Ștefănescu, adresă de e-mail: adrian.stefanescu@afm.ro

Puteți consulta proiectul de Ordin de Ministru și ghidul de finanțare aici.

 

 

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

MG 3288web

Sursa foto: ecologic

Începând cu data de 1 octombrie 2022 Sistemul de Garanție – Returnare ar trebui să fie demarat, adică fiecare dintre noi ar trebui să poată să returneze o sticlă sau o doză de aluminiu, pentru băuturi, la un magazin din apropiere.  În realitate, însă, data lansării e o fata morgana, pe cale să se amâne din nou, conform ultimelor afirmații ale ministrului mediului.

Temerea că pornim cu stângul este deja laimotivul subiectului. Chiar este programată, săptămâna viitoare, o conferință de damage control, numită sugestiv “Cum evităm eșecul SGR?”. Vă puteți înscrie aici, eveniment pe pagina Green Report.

Citește mai mult

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

IMG RAUL 2

Sursa foto: revista Edilitatea

BURNAR FLORIAN 1*, POP RAUL 2
1 ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE, Președinte
2 EXPERT DEȘEURI, Consultant, co-fondator COALIȚIA PENTRU ECONOMIE CIRCULARĂ

Acest articol aparține publicației Edilitatea. Gasiti articolul integral în nr.7 al revistei EDILITATEA, aici (paginile 71-75).

Pandemia de COVID-19 a avut și continuă să aibă un puternic impact economic, social și sanitar asupra României, revelând și chiar amplificând și mai mult unele dintre deficiențele sale structurale.

Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR – a fost elaborat de către autoritățile române pentru a răspunde acestor provocări, fiind transmis la Comisia Europeană la finalul lunii mai 2021. Comisia Europeană a adoptat în data de 27 septembrie 2021 o evaluare pozitivă a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi și împrumuturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în PNRR și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.

Citește mai mult

Cum sunt cheltuiți banii pentru mediu în România

Pixabay

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/photos/gunoi-mediu-inconjurator-natur%c4%83-1622130/

V-ați întrebat vreodată cum sunt cheltuiți banii pentru mediul înconjurător în România? Sunt acești bani cheltuiți eficient, cu rezultate vizibile? Știți ce drepturi, îndatoriri și pârghii legale avem noi, cetățenii, ONG-urile sau companiile pentru a putea influența felul în care sunt cheltuiți acești bani? Dacă ați răspuns ”nu/nu știu” la cel puțin una din întrebări, acest articol vă poate ajuta să vă clarificați câteva nelămuriri.

Protecția mediului nu este doar un drept fundamental al cetățenilor români, ci și una din îndatoririle acestora. De ce are așa o importanță în ceea ce ne privește? Pentru că între mediul în care trăim și calitatea vieții, sănătatea și bunăstarea noastră, este o legătură directă. Numai că, în ultimii ani, constatăm o înrăutățire a factorilor de mediu: poluare, spații verzi din ce în ce mai puține, dispariții de păduri, deșeuri tot mai multe, abandonate atât în localități, cât și în natură, sau multe alte aspecte care ne deranjează, ne fac rău și pe care am vrea să le știm rezolvate.

Întrebarea firească pe care ne-o punem este: cine trebuie să se ocupe de mediu și cum putem verifica dacă protecția mediului se desfășoară eficient în România? Pentru a avea o imagine cât mai corectă a situației, ar trebui să urmărim câteva aspecte:

  1. Ce prevede legislația în privința protecției mediului?
  2. Care e situația reală (ce spun statisticile din rapoartele oficiale)?
  3. Ce se poate îmbunătăți?

Protecția mediului – reglementări legale:

Potrivit Constituției României:

”Art. 35 – Dreptul la mediu sănătos

(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.

(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

Art. 135 – Economia

(2) Statul trebuie să asigure:

e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;

f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii.”

***

Potrivit Art. 1 din OUG 195/2005 privind protecția mediului:

(2) Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.”

Între principiile şi elementele strategice ce stau la baza OUG 95/2005 (Art. 3) menționăm:

”f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;

h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu.”

Tot în OUG 95/2005 se prevede că:

”Art. 4 – Modalităţile de implementare a principiilor şi a elementelor strategice sunt:

b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor politicii de mediu;

f) introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative sau coercitive;

l) menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului;

p) educarea şi conştientizarea publicului, precum şi participarea acestuia în procesul de elaborare şi aplicare a deciziilor privind mediul.”

Art. 6 – (1) Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi pentru programe de protecţie a mediului şi colaborează cu autorităţile publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului în vederea realizării acestora.”

Sursa: http://www-old.anpm.ro/upload/217086_RSM 2020.pdf

Sursa: http://www-old.anpm.ro/upload/217086_RSM 2020.pdf

Protecția mediului – în cifre (perioada 2010-2020):

Potrivit Raportului_privind_Starea_Mediului_in_Romania_2020, preocuparea la nivelul autorităților privind această componentă importantă care ne afectează direct viața și sănătatea se observă din evoluția cheltuielilor pentru protecția mediului în ultimii 11 ani.

Cheltuielile pentru protecția mediului se fac din Fondul pentru Mediu, iar de gestionarea acestui fond se ocupă Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Așa cum se precizează pe site-ul instituției AFM, aceasta ”gestionează programe finanţate din fonduri naţionale şi este finanţată integral din venituri proprii şi răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu. Administraţia Fondului pentru Mediu susţine finanţarea pentru 26 categorii de proiecte şi programe naţionale în vederea dezvoltării durabile a României.”

Defalcarea pe programe a cheltuielilor cu protecția mediului se poate observa în tabelul de mai jos (am selectat câteva categorii de cheltuieli din raportul mai sus menționat, păstrând numărul curent din tabelul de referință):

Extras din: http://www-old.anpm.ro/upload/217086_RSM 2020.pdf

Extras din: http://www-old.anpm.ro/upload/217086_RSM 2020.pdf

Ce ne arată statisticile de mai sus:

  1. Deși aproape că nu există localitate în România ai cărei locuitori să fie mulțumiți de gestionarea deșeurilor în comunitatea lor, suma alocată susținerii acestui program reprezintă doar 0,42% din suma totală a fondului de mediu disponibil în anul 2020, după ce 7 ani la rând suma alocată a fost 0 lei. Statistica ne demonstrează că acest program nu a fost pe lista de priorități ale AFM în ultimii 8 ani. Nici în prezent nu figurează pe lista Programelor în derulare sau Programelor în dezbatere/pregătire de lansare ale Administratiei_Fondului_pentru_Mediu.
  2. Conservarea biodiversității și administrarea ariilor naturale protejate: 0 lei în ultimii 5 ani
  3. Educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului: 0 lei în ultimii 5 ani.
  4. Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în mediul urban: 0 lei în ultimii 2 ani.
  5. Împădurirea terenurilor degradate, reconstrucția ecologică și gospodărirea durabilă a pădurilor: sume din ce în ce mai modeste alocate (în 2020 s-a alocat doar 0,65% din fondul de mediu).

În schimb, programul ”Rabla” (poziția 13 din tabelul de mai sus) a avut în permanență ponderea majoritară a sumelor alocate din fondul pentru mediu al României pentru programe destinate mediului (72% în anul 2019 și 43% în 2020). Iar pentru ”Rabla 2021” s-a alocat suma_record de 1,24 miliarde lei.

Și, deși programul ”Rabla” a avut cea mai mare cotă a alocărilor din fondul pentru mediu, nu a reușit nici să reducă traficul auto din marile orașe, nici să oprească achiziția în ritm mai accelerat a mașinilor rulate. De exemplu, în anul_2019, 73% din autoturismele înmatriculate erau rulate și doar 27% mașini noi. Iar în primele_6_luni_din_anul_2021, autoturismele noi achiziționate au avut o scădere generală de 3,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce achiziția de autoturisme rulate a crescut cu 10%. De altfel, impactul pozitiv de mediu al acestui program nu a fost niciodată calculat și e incert (dacă el există).

Pe de altă parte, industria_auto reprezintă cea mai mare industrie din România și una din principalele forțe economice ale țării, având o contribuţie de 14% în PIB şi de 26% în exporturi, deci este firesc să fie susținută masiv de stat.

Problema nu e că se încurajează scoaterea de pe piață a mașinilor poluante foarte vechi și vechi, ci faptul că ”Rabla” a ajuns să consume cea mai mare parte a sumelor destinate protecției mediului, în condițiile în care și așa aceste sume sunt mici – România se află pe penultimul_loc_din_Europa la cheltuielile naționale destinate protecției mediului, cu o pondere de 0,8% din PIB, față de media europeană de 2%.

Dar ceea ce pare a fi ignorat complet de către decidenții alocării fondului pentru mediu este consultarea publică privind prioritizarea programelor destinate mediului, practic, încălcând dreptul garantat al cetățenilor la elaborarea planurilor și programelor de mediu, așa cum prevede OUG 95/2005:

”Art. 5 – Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest scop:

c) dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor.”

***

Am făcut referire la acest aspect deoarece în spațiul public au apărut, de ani de zile, o mulțime de solicitări ale societății civile pentru implicarea sporită a autorităților statului în fiecare din programele de mai sus. În ciuda acestor solicitări, programele de mediu menționate fie nu beneficiază deloc de fonduri, fie le sunt alocate sume total insuficiente. Deci interes și preocupare există atât din partea cetățenilor, cât și a unor asociații și fundații care fac eforturi deosebite pentru a suplini această nevoie stringentă de protejare a mediului.

Protecția mediului – ce se poate îmbunătăți?

  • În primul rând comunicarea și dialogul cu toți actorii interesați să participe, să se implice în vreun fel în programele de protecție a mediului.
  • Apoi, diversificarea surselor de finanțare (incluzând sursele de finanțare externă), pentru completarea sumelor care nu acoperă nici pe departe necesarul de finanțare al acestui domeniu.
  • Și, poate cel mai important: asigurarea unui echilibru în alocările din fondul de mediu, în mod just și echitabil, proporțional cu nevoile comunității.

Un exemplu în acest sens ar putea fi utilizarea sumelor colectate în urma aplicării instrumentelor economice din domeniul deșeurilor exclusiv pentru proiecte în domeniul deșeurilor (cum ar fi programele ”Gestionarea deșeurilor” sau ”Educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului” /pentru componenta deșeuri), așa cum prevede și Planul_National_de_Gestionare_a_Deseurilor (pct. 18 de la pag. 204 din document).

În plus, să nu uităm că instrumentele economice, aplicate corect, pot rezolva o mulțime de probleme cu care se confruntă în prezent țara noastră (deșeuri necolectate separat sau pre-colectate separat incorect, rată foarte mică de reciclare/valorificare – 11,5%, rată foarte mare de depozitare – peste 70% etc.).

”Obiectivul instrumentelor economice este acela de a încuraja schimbarea comportamentului în scopul unei gestionări corespunzătoare a deșeurilor, prietenoasă cu mediul. Aceasta se poate realiza fie prin stimularea comportamentului/activității dorite (de exemplu prin acordarea de subvenții pentru anumite investiții), fie prin creșterea costurilor comportamentului/activității nedorite (taxe aplicate pentru anumite produse, taxa de depozitare).” (Planul_National_de_Gestionare_a_Deseurilor, detalii la pag. 314).

Deseuri: plateste pentru cat arunci (Pay-As-You-Throw)

bani vs. deseuri

PAYT sau “bani pentru ridicarea de deseuri”

Pentru deseuri, a venit vremea ca Primariilor sa le revina obligatia de a aplica in randul populatiei instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”. Obligatia de a pune si apreda deseurile separat in pubele este legiferata de mult timp in Romania, insa nu a fost respectata intr-o masura semnificativa.

(obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, cf. balbaitului OUG 74/2018)

PAYT este despre deseuri si bani

Unul dintre motive, relevant pentru discutia noastra, este legat de costurile de-a multiplica numarul de pubele si apoi de a colecta separat fiecare fractie (hartie, plastic, sticla, etc).

Pentru acoperirea acestor costuri, facturile pentru serviciile de salubritate au inceput sa se mareasca iar acest fapt a generat nemultumiri in randul populatiei si prilejul unor mesaje populiste emise de politicienii locali, mai preocupati de propria vizibilitate decat de o discutie tehnica, aplicata, despre nevoile comunitatii.

Cu toate acestea, Primariile au acum posibilitatea de a micsora plata corespunzatoare serviciilor de ridicare a deseurilor casnice, prin valorificarea deseurilor generate de gospodarii, daca aceste deseuri sunt suficient de curate pentru a fi valorificate. Deseurile separate, in principal cele care au valoare economica (hartie-carton, plastic, PET, metal) se autofinanteaza din insusi pretul lor, in timp ce ridicarea deseurilor cu valoare negativa (menajer, sticla) se achita de catre cei care le genereaza.

OK… si Primaria?!?

Pe de alta parte, Primariile se vor ocupa de pregatirea sistemelor de reciclare. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2019, Primariile vor fi obligate sa puna in practica aceasta tarifare diferentiata, denumita si instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”, sistem care functioneaza in state membre UE de multi ani. Implementarea trebuie sa fie este aplicabila din toate punctele de vedere (tehnic, financiar), iar populatia sa fie astfel motivata sa reduca si sa separe deseurile generate. In acelasi timp, Primaria are autoritatea de a sanctiona acolo unde nu se respecta impunerile.

Pentru a dimensiona cuantumul platii diferentiate pentru deseurile aruncate de populatie, Primariile vor lua in considerare volumul deseurilor predate, frecventa de colectare si/sau greutatea deseurilor, vor personaliza sacii, vor agrea cu salubristii programe zilnice sau saptamanale de colectare. Ministerul Mediului a anuntat publicarea, in viitorul apropiat, a unor ghiduri de bune practici.

Deja, in unele localitati din tara se realizeaza preluarea deseurilor reciclabile in anumite zile ale saptamanii, cu autoutilitare specializate, firmele de salubritate distribuie saci inscriptionati pentru deseurile reciclabile sau pubele de culori diferite. Nu in ultimul rand, exista firme de colectare, independente de cele de salubritate, care colecteaza de la gospodarii diverse tipuri de deseuri reciclabile (sticle, recipienti PET, maculatura, doze de aluminiu), contribuind direct la reducerea volumului deseurilor predate la firma de salubritate si, deci, si la reducerea facturii din partea acestora.

Sistemul “plateste pentru cat arunci”, alaturi de celelalte instrumente economice – dintre care se remarca mai ales “taxa la groapa” -, sunt componente foarte importante ale gestionarii corespunzatoare a deseurilor, care si-au dovedit din plin eficienta in celalalte state membre al UE in ceea ce priveste cresterea ponderii deseurilor reciclate din totalul celor generate. Ratarea acestor obiective importante pentru cetateni si nu in ultimul rand pentru mediu va atrage penalitati pentru Romania, concretizate in despagubiri financiare care, mai departe, se vor rasfrange sub forma unor sanctiuni semnificative asupra Consiliilor Judetene si Primariilor, ducand inevitabil la scumpirea accelerate a serviciilor de gestionare a deseurilor si, asadar, costuri mai mari pentru populatie.

Un  articol ECOTECA si www.raportare-mediu.ro.

Deseuri – Schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii

gunoi

Finalul de an 2018 vine cu o serie de schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii. Ele se concretizeaza – deocamdata, atentie! – in prevederile OUG 74/2018.

Impunerile la nivelul Uniunii Europene trebuie respectate fara echivoc si de Romania; reglementarile ar trebui sa tina cont atat de specificul national (infrastructura, nivel de performanta, cadru institutional, obiceiuri de consum etc.) cat si de directia generala de politica publica comunitara, marcata de dificultatile majore in a recicla deseuri si a reduce depozitarea. Ar trebui. Acum haideti sa vedem ce se intampla in mod concret.

Autoritatilor locale, fie ca sunt ele primarii sau ADI-uri, li se atribuie o serie de obligatii importante, unele cu efect imediat, altele incepand cu anul viitor. Chiar si pentru acele masuri care urmeaza sa-si creeze efecte incepand cu 1 ianuarie 2019, pregatirea implementarii acestora trebuie sa se realizeze inca de pe acum.

Iata cateva dintre provocari:

  • Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie (cel putin pentru hartie si carton, metale, plastic si sticla);
  • Atingerea tintei de reciclare a deseurilor municipale produse (minim 50% din masa totala generata pana la 30 decembrie 2020);
  • Contributia pentru economia circulara (suportata de salubristi) (de la 1 ianuarie 2019), pentru cantitatile de deseuri care ar fi trebuit valorificate dar nu au fost;
  • Includerea tarifelor distincte pentru gestionarea deseurilor colectate selectiv, in caietele de sarcini si in contractele de delegare a serviciului de salubrizare (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea indicatorilor de performanta pentru activitatile din cadrul serviciului de salubrizare si aplicarea de penalitati pentru nerealizarea lor (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea instrumentului economic “plateste pentru cat arunci”, pe baza volumului de deseuri, a frecventei de colectare, greutatii si/sau numarului de saci de colectare personalizati; Tarifele si sanctiunile asupra beneficiarului serviciului de salubrizare sunt stabilite de catre Primarie (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea principiului “Raspunderea extinsa a producatorului”, concretizat in finantarea la bugetul local pentru acoperirea costurilor de colectare si valorificare a deseurilor din ambalaje din partea organizatiilor producatorilor de produse ambalate (de la 1 ianuarie 2019).

Asadar, modificarile din sistemul de gestionare a deseurilor presupun atentie si implicare din partea Primariilor. Dupa cum puteti vedea din formularea obligatiilor legale de mai sus, detaliile si eforturile de implementare sunt lasate la interpretarea si decizia primariilor, in calitatea lor de furnizori – directi sau indirecti – de servicii publice catre populatie si de beneficiari ai contractelor de salubrizare, in timp ce controlul periodic al implementarii masurilor se va realiza de catre comisii din cadrul autoritatilor competente.

Nerespectarea obligatiilor de mediu va atrage sanctiuni si amenzi care pot fi evitate insa necesita know-how, organizare si decizii. Cele mai recente obligatii provin, cum spuneam la inceputul articolului, din prevederile OUG 74/2018, pentru modificarea si completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2015 privind Fondul pentru mediu. Varianta integrala a normativului o gasiti aici.

Articol realizat cu sprijinul colegilor de la Green Business Management www.raportare-mediu.ro

Taxa de depozitare amanata, din nou, pana in 2019!

11745746 668120026654662 8638320023470378449 n

Sursa foto: Statie de sortare deseuri municipale amestecate aflata in apropierea Bucurestiului

Desi de ani de zile ne tot racim gura de pomana impreuna cu majoritatea reprezentantilor industriei deseurilor pe la conferinte, intalniri cu reprezentantii autoritatilor de mediu, consultari pentru modificarea legislatiei din domeniu, prin petitii si scrisori oficiale, sustinand ca Romania are nevoie de o taxa de depozitare pentru stimularea valorificarii deseurilor, guvernantii nostri prefera, ca de obicei, sa ignore cerintele industriei si sa faca tot ce e mai convenabil pentru ei.

Dupa ce au anuntat-o de nenumarate de ori, au amanat-o in decembrie 2015 si au promis-o aproape la inceputul oricarui mandat, iata ca au amanat INCA O DATA, taxa de depozitare, mai exact, pana in 2019 printr-o ordonanta de urgenta de modificare a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Noul Guvern al României a publicat noua ordonanta în seara zilei de 30 iunie, orele 22.00, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 506/30.06.2017…

V-a surprins vestea? Pe noi nu …

Ne asteptam mai devreme sau mai tarziu sa se intample acest lucru, atata timp cat la sfarsitul lunii ianuarie, la nici o luna de la intrarea in vigoare, proiectul de ordonanta pentru modificarea ei intrase in dezbatere publica.

La vremea respectiva realizam o analiza a situatiei in Europa si aratam care sunt tarifele de depozitare in majoritatea tarilor europene, lasand la latitudinea dvs. sa decideti daca este echitabila sau nu valoarea ei comparativ cu celelalte state europene …

Am auzit pareri ca aparitia taxei ar fi fost o miscare prea brusca care ar destabiliza industria deseurilor. Cum poate fi prea brusca in conditiile in care Uniunea Europeana a recomandat implementarea ei de acum 6 ani ?!?!?!

Nu mai conteaza faptul ca foarte multe firme de salubrizare si-au schimbat tarifele pentru acoperirea taxei, unele autoritati publice (de exemplu, autoritatile din Prahova) si-au facut numeroase strategii si au anuntat deja populatia … fiecare se descurca dupa posibilitati…

Sa ne amintim ca taxa de depozitare a fost introdusa prima data de Legea 384 din 2013 care reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 și 120 lei/tonă din 2016, ulterior a fost amanata in decembrie 2013, anuntata in 2015 si reintrodusa prin OUG 39/2016 pentru modificarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu cu valoarea de 80 de lei/tona de deseuri depozitata la gropile de gunoi (~18 euro/t) de la 1 ianuarie 2017, urmand să crească la 120 de lei/tona (~27 Euro/tona) în 2018.

Noua modificare a OUG 196/2005 prevede cresterea taxei de depozitare pentru deseurile inerte si nepericuloase (deseurile municipale colectate de la populatie) la 80 de lei/tonă din 2019, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2020!

Probabil ca pana in 2020 vom ajunge la 50% grad de reciclare cum prevede Uniunea Europeana si ca prin magie, nu vom mai avea nevoie deloc de taxa de depozitare. Sa fim “optimisti” si sa propunem de pe acum anularea ei pe perioada nedeterminata. Hai ca avem timp suficient sa crestem gradul de reciclare cu 45% in 2 ani si jumatate! (ca sa nu existe urme de interpretari, suntem bineinteles, ironici!)

Motivatiile fabuloase pentru amanarea taxei a “n” –a oara

Ministrul desemnat pentru Mediu, Grațiela Gavrilescu ne-a pregatit temeinic pentru minunata schimbare, inca de joia trecuta, în cadrul audierii sale din Comisiile reunite pentru Mediu din Parlament.

Pana sa trecem la colectarea selectiva pentru cele 4 categorii de ambalaje, avem posibilitatea sa colectam pe doua categorii, umeda si ambalaje, sa platim doar partea umeda pe care o ducem la groapa. Despre taxa la groapa, pe noi ne intereseaza ca cetateanul sa nu plateasca daca nu a fost informat si stie ce sa faca, Comisia Europeana a fost de acord ca Romania nu este pregatita pentru implementarea ei. Am obtinut o derogare pana la 1 ianuarie 2019. Am obtinut si masuri penalizatoare doar pe diferenta pe care nu vom reusi sa o indeplinim la finalul anului 2017“, a  declarat ministrul desemnat pentru Mediu.
Aceasta a mai declarat ca se analizeaza infiintarea unei agentii pentru preluarea depozitelor deseuri de catre stat si reintroducerea in circuitul economic.

Asta in conditiile in care Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu…

Principalele prevederi ale noii ordonante

• Taxa de încasare pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare se anulează începând cu 1 iulie 2017 și va reveni, conform Ordonanței, cu anul 2019 și va fi de 80 lei/tonă pentru anul respectiv, iar începând cu anul 2020 va fi de 120 lei/tonă.

• Obiectivul anual de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare va fi pentru anul 2017 (cât a mai rămas) 25%, pentru 2018 – 35% și începând cu 2019 – 45%.

Acesta a crescut de la 15% cat era prevazut initial. Superb!

• Taxa de 100 lei/tonă, datorată de unitățile administrativ-teritoriale, sau, după caz, subdiviziunile administrativ- teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a procentului cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare din deșeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare (plata făcându-se pentru diferența dintre cantitatea corespunzatoare obiectivului anual de diminuare și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare) s-a redus la 50 lei/tonă.

Cunoasteti vreo primarie care a platit taxa de 100 lei pe tona, pentru neindeplinirea tintei de reducere cu 15% a deseurilor depozitate anual? Daca stiti, spuneti-ne si noua!Lasa ca vor fi motivati sa plateasca acum fiindca s-a injumatatit!

Asteptam cu interes sa vedem cum va responsabiliza noua masura toti operatorii economici si primariile care „uita” an de an sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor si sa transmita rapoartele de evidenta la autoritatile de mediu, daramite sa mai plateasca vreo penalitate …

• S-au modificat și cheltuielile curente și de capital ale Administrației Fondului ce se asigurau din Fondul de mediu, în limita a 5%, iar noua O.U.G. aduce o majorare de încă 5% adică, de la 1 iulie cheltuielile vor fi de 10% la acest capitol.

Puteti vedea varianta noii ordonante publicata in Monitorul Oficial aici .

Puteti citi si:

Taxa la groapa se modifica. Proiectul de ordonanta de urgenta, in dezbatere publica

Avem, in sfarsit, taxa la groapa! Este valoarea ei echitabila comparativ cu celelalte state europene?

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

Cresteti, domnilor si doamnelor, taxarea la depozitarea deseurilor!

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

Depozitarea deseurilor, o solutie cu viitor incert

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”

dscn1349Inca din luna aprilie a acestui an au fost facute presiuni pentru modificarea legii 249/2015 privind gestionarea deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu in favoarea marilor producatori.

Noua propunere legislativa (420/27.06. 2016) initiata de 10 senatori PSD, PNL si UNPR solicita reducerea penalităţilor aplicate producătorilor care nu ating ţintele anuale de colectare de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg, masura dezastruoasa care ar bloca indeplinirea tintelor anuale de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje.

Noile propuneri vizeaza pe langa deseurile de ambalaje si deseurile de anvelope.

Acţiunea senatorilor a trecut de comisiile de specialitate, cu modificarea penalităţii de la 0,3 lei/kg, cât au cerut iniţiatorii, la 0,7 lei/kg. Legea 420/2016 a fost pusă marţi pe ordinea de zi a Senatului însă nu a fost votată din lipsă de cvorum, fiind amanata pentru data de luni, 24 octombrie 2016.

Daca nu vom actiona rapid legea va fi aprobata tacit in data de 15.11.2016!

Salutam demersul de-clic.ro pentru blocarea propunerii legislative si solicitam societatii civile sa sprijine initiativa prin transmiterea de scrisori de respingere a propunerii legislative catre Comisia de Mediu din Camera Deputatilor!

Toate eforturile depuse pana acum de autoritati pentru imbunatatirea performantelor de colectare si valorificare a deseurilor (OUG nr. 38/2016  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, OUG nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, OUG pentru completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor) risca sa fie boicotate de noua lege.

Din fericire, respingerea legii este sustinuta si de Ministerul Mediului:
Ministerul Mediului cere respingerea acestui proiect de lege, deoarece creează prejudicii financiare grave autorităţilor publice locale, precum şi colectorilor şi reciclatorilor de ambalaje. În ultimă instanţă cetăţenii vor trebui să suporte aceste costuri suplimentare prin taxe şi impozite locale mărite semnificativ. Se pun în pericol programe de succes precum Rabla şi Casa Verde“, a declarat Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru capital.

Potrivit ecologic, pana in prezent s-au încasat aproximativ 60 de milioane de euro din penalităţile pentru neatingerea ţintelor de reciclare a deşeurile de ambalaje. Daca propunerea legislativa va fi aprobata penalitatile vor scadea iar producatorii nu vor mai avea nici o motivatie pentru colectarea si reciclarea ambalajelor puse pe piata, cu atat mai putin in gasirea unor solutii pentru reducerea acestora (vanzari la vrac, investitii in eco-design, campanii de constientizare privind reciclarea ambalajelor).

Sa ne aducem aminte ca aceeasi discutie a fost si in 2013 cand s-a decis sa se renunte la taxa de 2 lei/kg pentru neindeplinirea tintelor de valorificare a uleiurile minerale in favoarea unei taxe de 0,3 lei/kg aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse.

La vremea respectiva Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu a sustinut in nenumarate randuri mentinerea taxei de 2 lei/kg.

Ne aflam in aceeasi situatie de boicotare a unor obligatii de colectare si reciclare a deseurilor, dar speram ca de aceasta data, nu se va repeta greaseala facuta in urma cu 3 ani.

Sa nu uitam ca aceasta criza a reciclarii ambalajelor dateaza inca din octombrie anul trecut, cand controalele AFM au depistat fraude in valoare totala de 54 mil. EURO pe piata deseurilor de ambalaje.

Autoritatile au rezistat presiunilor producatorilor pana in prezent, trebuie sa le solicitam sa nu cedeze si sa respecte cerintele europene privind colectarea si reciclarea deseurilor!

Puteti citi si:

Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

 

 

Reciclare & Caritate: O asociatie din Cipru colecteaza doze de aluminiu pentru a sprijini copiii din spitale

Satgroup

Sursa foto: Cans for Kids

Cans for Kids („Doze pentru copii”), o asociatie non-profit din Cipru strange fonduri pentru spitalele de copii prin colectarea si vanzarea dozelor goale de aluminiu.

Organizatia a reusit sa colecteze 25 de milioane de doze de aluminiu de la lansarea ei in 1990.

Pana acum spitalul Makarios din Nicosia, cel mai mare spital pediatric din Cipru a fost dotat cu aparatura medicala in valoare de 260 000 de euro, bani proveniti din vanzarea dozelor colectate la nivelul tarii de organizatie.

Prin schema de colectare „Cans for Kids” sunt colectate si reciclate 10% din dozele de aluminiu generate in Cipru; organizatia detine 60 de puncte de colectare in toata tara. Cca 2 000 000 de doze sunt colectate si reciclate anual in cadrul proiectului.

In fiecare zi, zeci de voluntari sorteaza si preseaza dozele de aluminiu la Centrul de colectare detinut de organizatie. In final, dozele sunt balotate si trimise la fabricile de reciclare. In Cipru, un balot de doze de aluminiu este platit cu 12 euro de reciclatori.

Proiectul a fost recunoscut pentru eforturile sale in 2013 cand a castigat „Oscarul” pentru mediu „The Energy Globe Award”, la categoria „Tineret”.

Cateva repere legate de activitatea organizatiei gasiti in video-ul de mai jos.