Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

af776886 0318 4786 9b95 762a4a62b99c

Sursa foto: Ecoteca

De doi ani așteptăm normele tehnice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor periculoase necompostabile.

Între timp Uniunea Europeană se mișcă mult mai repede, adoptă și revizuiește regulamente peste regulamente care sunt complet ignorate în țara noastră.

La data de 16 iulie a fost revizuit Regulamentul UE 2019/1009 al Parlamentului și consiliului European de stabilire a normelor privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante UE.

Acest regulament modifică:

  • Regulamentul CE 1069/2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
  • Regulamentul CE 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE (privind interzicerea introducerii pe piață ș i a folosirii produselor fitosanitare care conțin anumite substanțe active) și 91/414/CEE ale Consiliului (privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar)
  • Și abrogă Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 privind îngrășămintele care reglementa doar îngrășămintele minerale și nu era aplicabil pentru îngrășămintele recuperate din fluxurile deșeuri.

În cadrul acestui regulament sunt definite criterii armonizate privind „încetarea statutului de deșeu” pentru compost și digestat din deșeurile biologice colectate separat. Acum, compostul și digestatul pot fi plasate ca materiale componente în îngrășăminte marcate CE, amelioratori de sol și medii de cultură pe piața europeană.

Noile modificări  impun utilizarea în siguranță a subproduselor și a materialelor de înaltă puritate ca materiale componente în produsele fertilizante din UE și creează noi oportunități de recuperare a nutrienților din diverse fluxuri de deșeuri.

Materialele de înaltă puritate în cauză sunt sărurile de amoniu, sărurile de sulfat, sărurile de fosfat, sulful elementar, carbonatul de calciu și oxidul de calciu. Sărurile de amoniu ar putea fi recuperate din gazele reziduale din gunoi de grajd, de exemplu, și pot înlocui îngrășămintele convenționale cu azot. În mod similar, sărurile fosfatice pot fi recuperate și pot oferi o alternativă la îngrășămintele fosfatice.

Toate materialele au o cerere semnificativă pe piață și și-au dovedit valoarea agronomică ridicată pe parcursul unei lungi istorii de utilizare în domeniu.

Noile reguli stabilesc cerințe de siguranță, cum ar fi valori limită pentru metalele grele crom și vanadiu, pentru a se asigura că astfel de materiale nu vor pune în pericol sănătatea noastră sau mediul.

Noile reglementări se bazează pe evaluările științifice ale Centrului Comun de Cercetare (JRC-Joint Research Center) al Comisiei. Acestea se află sub controlul Parlamentului European și al Consiliului.

Regulamentul revizuit conține printre altele:

  • Obligațiile operatorilor economici (producători, importatori, distribuitori)
  • Cerințe tehnice privind produsele fertilizante
  • Cerințe tehnice privind categoriile de materiale componente (ex. compost, digestat, subproduse ale industriei alimentare etc.)
  • Cerințe privind etichetarea produselor fertilizante
  • Proceduri de evaluare a conformității

Avantajele noilor reglementări

Beneficiile noilor reglementări sunt bine punctate de reprezentanții proiectului Nutriman –Rețeaua de management și recuperare a nutrienților – un proiect european care identifică și promovează tehnologiile, produsele, aplicațiile și practicile din sectorul îngrășămintelor biologice recuperate în interesul și beneficiul practicienilor din agricultură.

  • Deschiderea pieței unice a UE pentru îngrășămintele organice – facilitarea vânzării de îngrășăminte organice și recuperate la standarde de calitate armonizate pentru toate tipurile de material fertilizant care pot fi comercializate în Uniunea Europeană.
  • Creșterea utilizării îngrășămintelor organice și obținute din biodeșeuri.
  • Promovează utilizarea sporită a materialelor reciclate pentru producerea îngrășămintelor, contribuind astfel la dezvoltarea economiei circulare, reducând în același timp dependența de nutrienții importați.
  • Noul regulament ofereră reguli mai stricte privind cerințele de siguranță, calitate și etichetare pentru toate îngrășămintele care urmează să fie comercializate liber în UE. Producătorii vor trebui să demonstreze că produsele lor îndeplinesc aceste cerințe înainte de a aplica marcajul CE.
  • Mai multe opțiuni pentru fermieri, riscuri reduse pentru sănătate și mediu
  • Introducerea de noi valori limită pentru contaminanții din îngrășăminte va garanta un nivel ridicat de protecție a solului și va reduce riscurile pentru sănătate și mediu, permițând în același timp producătorilor să își adapteze procesul de producție pentru a se conforma noilor limite.
  • Facilitează accesul pe piață pentru îngrășămintele organice inovatoare
  • Creșterea încrederii consumatorilor prin garantarea siguranței îngrășămintelor în ceea ce privește sănătatea umană și mediul înconjurător (în special în ceea ce privește elementele toxice, contaminanții organici)
  • Armonizarea deplină a pieței UE ar elimina toate costurile legate de recunoașterea reciprocă și/sau divergența normelor naționale, precum și de a asigura un nivel uniform de protecție a sănătății umane și a mediului.

Puteți accesa Regulamentul UE 2019/2009 aici.

 

Puteti citi și:

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Propunere legislativă a Comisiei Europene pentru sisteme alimentare durabile – în dezbatere publică

food farm2fork ring

Sursa foto: Comisia Europeana

Ca parte a strategiei „De la fermă la consumator”, Comisia Europeană a lansat în consultare publică o propunere pentru un cadru legislativ pentru sisteme alimentare durabile (sustainable food system framework –SFSF).

Această inițiativă își propune să facă sistemul alimentar al UE sustenabil și să integreze sustenabilitatea în toate politicile legate de alimentație.

Acesta va stabili principii și obiective generale, împreună cu cerințele și responsabilitățile tuturor actorilor din sistemul alimentar al UE.

Mai precis, acesta va stabili norme privind:

  • etichetarea durabilă a produselor alimentare
  • criterii minime pentru achizițiile publice durabile de alimente
  • guvernanță și monitorizare.

Consultarea se desfășoară până pe data de 21 iulie și urmărește să primească contribuții din partea cetățenilor și a unei game largi de stakeholderi publici și privați din UE și țări terțe.

Chestionarul este accesibil în toate limbile oficiale ale UE. Sunt prevăzute, de asemenea, activități de consultare suplimentare, inclusiv sondaje specifice și ateliere de lucru cu experți, consultarea grupurilor de experți/sectoriale relevante ale părților interesate și statelor membre și consultări specifice cu alte instituții ale UE.

Puteți accesa propunerea legislativă aici.

Puteți accesa chestionarul aici.

Strategia „Farm to Fork”( „De la fermă la consumator”)

Amintim că Strategia „De la fermă la consumator” publicată în 2020, care se află în centrul Pactului Verde European urmărește să facă sistemele alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul.

Sistemele alimentare nu pot fi rezistente la crize precum pandemia de COVID-19 dacă nu sunt durabile. Trebuie să ne reproiectăm sistemele alimentare care în prezent reprezintă aproape o treime din emisiile globale de GES, consumă cantități mari de resurse naturale, duc la pierderea biodiversității și impacturi negative asupra sănătății (din cauza atât subnutriției, cât și supranutriției) și nu permit rentabilitate economică și mijloace de trai echitabile pentru toți actorii, în special pentru producătorii primari.

Strategia „Farm to Fork” își propune să accelereze tranziția  către un sistem alimentar durabil care ar trebui:

  • să aibă un impact neutru sau pozitiv asupra mediului
  • să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la impactul acestora
  • să contribuie la inversarea pierderii biodiversităţii
  • să asigure securitatea alimentară, nutriția și sănătatea publică, asigurându-se că toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile
  • să mențină accesibilitatea alimentelor, generând în același timp profituri economice mai echitabile, încurajând competitivitatea sectorului de aprovizionare al UE și promovând comerțul echitabil

Principalele obiective ale strategiei pentru 2030

  • Reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor
  • Reducerea cu cel puțin 20% a utilizării îngrășămintelor
  • Reducerea cu 50% a vânzărilor de substanțe antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură
  • Utilizarea a 25% din terenurile agricole pentru agricultura ecologică (organic farming)

Deși agricultura UE este singurul sector agricol major din lume care și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră (cu 20% față de 1990), ea este în continuare responsabilă pentru aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră (din care 70% sunt datorate animalelor). Împreună cu producția, prelucrarea, ambalarea și transportul, sectorul alimentar este unul dintre principalii factori ai schimbărilor climatice.

20191017PHT64524 cl

Sursa foto: Parlamentul European

Strategia stabilește atât inițiative de reglementare, cât și inițiative nereglementare, cu politicile comune agricole și de pescuit ca instrumente cheie pentru a sprijini o tranziție justă.

Făcând un bilanț al învățămintelor din pandemia de COVID-19, Comisia va dezvolta, de asemenea, un plan de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare. UE va sprijini tranziția globală către sisteme agroalimentare durabile prin politicile sale comerciale și instrumentele de cooperare internațională.

Puteti consulta strategia aici.

Risipa alimentară în România

Risipa alimentară reprezintă 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Altfel spus, risipind alimente emitem aproape de două ori mai multe gaze cu efect de seră decât toate mașinile conduse în SUA și Europa.

Statistica realizată de WWF este inclusă și în ultimul raport „Starea Mediului” emis de Agenția Națională de Protecția Mediului (ANPM) pentru anul 2022 (pagina 554).

Din păcate, nici de această dată nu au fost incluse în raport date relevante despre stadiul risipei alimentare în România.

Deși există Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare modificată prin Legea 131/2020 iar în 2019 au fost adoptate și Normele metodologice de aplicare a legii (prin HG 51/2019, modificată prin HG 1025/2020), în continuare stăm prost nu doar la capitolul „raportare și colectare date” privind risipa alimentară, dar și în ceea ce privește măsurile implementate în cadrul industriei pentru a reduce acest fenomen.

În prezent, o nouă propunere de modificare a legii 217/2016 a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere la sfârsitul lunii mai și așteaptă aviz de la Consiliul Concureței.

Principalele modificări aduse de noua propunere

Pe lângă măsurile concrete de prevenire și reducerea a risipei, care erau în mare parte în vechea lege, noua propunere impune ca Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR):

  • să creeze o platformă națională până la data de 1 ianuarie 2025 pentru raportarea datelor privind risipa alimentară de către operatorii economici
  • să publice pe website-ul propriu date relevante anuale cu privire la progresele făcute pentru prevenirea şi diminuarea risipei alimentare
  • atât MADR cât și Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) să realizeze campanii de informare şi conştientizare pentru a preveni şi reduce risipa alimentară, inclusiv în ceea ce priveşte impactul risipei alimentare din punct de vedere social şi al mediului
  • Ministerul Mediului și MADR, în consultare cu ANSVSA, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, să realizeze strategia naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare care trebuie actualizată cu o periodicitate de cel mult cinci ani.

Modificările propuse sunt în principiu binevenite, deși reprezentanții industriei afirmă de ani buni că nu sunt suficiente … o acțiune importantă care trebuie luată în seamă este o mai bună monitorizare a acestui fenomen pentru a se asigura că organizațiile iau măsurile impuse pe întreg ciclul de producție și distribuție.

Din păcate, cu sau fără această propunere adoptată acțiunile industriei pentru reducerea risipei sunt reduse.

Inițiative venite în principal din sectorul nonguvernamental ca Somaro- magazinul social, Food Waste Combat, Banca de Alimente (dezvoltată de Crucea Roșie Română), sau al start-up-urilor (ex.  bonapp.eco) reprezintă exemple de bună practică pentru reducerea risipei alimentare, inițiative care au găsit soluții chiar și atunci când nu era reglementat acest fenomen și ar trebui luate în considerare de fiecare dată când este modificată legea risipei alimentare sau când sunt dezvoltate la nivel național strategii/politici pentru combaterea ei.

Puteți consulta proiectul de lege aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteti citi și:

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

 

 

 

 

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

adidas_ocean_shoes_news_featured

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea  …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Deseurile nevazute – Razboiul oraselor cu grasimile din canalizari

84919e22-51a8-43ee-ba7c-c58f86d37485-2060x1373

Sursa: The Guardian

In general, deseurile din canalizari suscita interesul doar atunci cand ploile torentiale transforma strazile in mici „rauri” (vedeti cazul Timisoarei de acum o luna). In rest, ele provoaca pagube uriase statiilor de epurare fara sa aiba vre-un ecou semnificativ asupra populatiei.

Nu mai puţin de 35 de milioane de euro au fost investiţi în staţia de epurare a Timişoarei, care a fost pusă în funcţiune în 2011. “Deșeurile aruncate în canalizare și ajunse în stația de epurare îngreunează însă procesul tehnologic și pun în pericol utilaje scumpe. Facem apel la toți cetățenii Timișoarei să nu arunce în rețeaua de canalizare a orașului obiecte sau substanțe care duc la colmatarea ori la defectarea ei”, transmitea Aquatim, dupa „inundatia” din august petrecuta in Timisoara.

Muntii de grasime din retelele de canalizare reprezinta un flagel in intreaga lume si pot „creste” pana la lungimea unui Boeing 747, potrivit The Guardian.

Orase ca Londra, Cardiff, Melbourne, New York si Denver cauta in permanenta solutii pentru reducerea deseurilor subterane in conditiile in care majoritatea strazilor lumii risca sa fie inundate in orice clipa din cauza cantitatilor uriase de deseuri aflate in canalizari. Acum 2 ani, un „munte” de grasime dintr-o canalizare din Bristol a provocat o deversare accidentala a apelor uzate in raul Trym din Marea Britanie, provocand moartea a sute de pesti.

Principalii vinovati pentru muntii de grasime, pe langa consumatorii casnici, sunt industriile de tip Horeca.

Până în prezent, educația este arma primară în marile orașe. New York, Dallas si Newcastle au lansat programe de informare a locuitorilor cu privire la problemele generate de aruncarea grasimilor in canalizari. Campanii ca „Cease the Grease” („Opriti grasimea!”) sau „Love your drain” („Iubeste-ti canalizarea”) invata cetatenii sa reduca deseurile din sistemele de scurgere.

Anul trecut actiunile de inlaturare a grasimii din canale a costat municipalitatea din New York, 4,65 milioane $.

În oraș, fiecare afacere care generează grăsimi si ulei trebuie să aibă interceptoare de grasimi pentru a impiedica substanțele sa ajunga in canalizari, în conformitate cu reglementările de canalizare din oraș. O „capcană” este conectata la o chiuveta de țevi și separă grăsimile din apele uzate. În interceptor, grăsimile si uleiul plutesc pana cand pot fi adunate, in timp ce apele uzate trec prin separator si ajung in sistemul de canalizare.
Inspectorii orasului verifica frecvent echipamentul, asigurandu-se ca interceptoarele sunt instalate si folosite corespunzator. Firmele pot fi amendate cu pana la 10.000 $ pe zi pentru fiecare încălcare.

Există numeroase solutii tehnologice prin care se incearca diminuarea acestei probleme. În Belfast, Irlanda de Nord o companie furnizoare de apă oferă un dispozitiv pâlnie, care permite strangerea grasimii intr-o sticla inainte de ajunge in canalizare. Studenții de la Universitatea Sheffield au inventat „fatberglar”(„hotul de grasimi”), un dispozitiv care poate fi montat sub chiuveta, „insamantat” cu bacterii special concepute pentru degradarea grasimilor.

Compania EcoSciences din New York incearca sa convinga municipalitatile sa foloseasca o mica tableta care degradeaza aerob deseurile organice atunci cand este adaugata in sistemele de scurgere.

Numeroase orase solicita firmelor sa instaleze „capcane” pentru grasimi, pentru a bloca substantele inainte de ajunge la liniile de canalizare. Din pacate, companiile privatizate care se ocupa de ingrijirea canalizarilor (cum e de exemplu, Thames Water în Londra) nu au de cele mai multe ori, dreptul de a inspecta hotelurile si restaurantele pentru a se asigura ca gestioneaza corespunzator grasimile.

Un caz fericit este cel al Dublin-ului unde compania care se ocupa de furnizarea apei, Irish Water se afla in proprietatea statului. Orasul cheltuie 1 milion EUR anual pentru mentinerea canalizarii sale, iar din 2008 Consiliul a introdus un program de control si prevenire a deseurilor din canalizari. O echipă de conformitate efectuează 8.000 de inspectii pe an, în timp ce o „harta de risc” dezvoltata de Irish Water ii perimite sa programeze mai bine inspectiile si actiunile de intretinere preventiva.Potrivit lui Tom Curran, la University College din Dublin, Consiliul a redus numărul de blocaje de canalizare de la 1.000 pe an până la 50. Ultimul mare blocaj de grasime a fost acum cinci ani.

Alte orașe incearca sa gasesca utilizari legitime ale grasimilor si uleiurilor. În San Francisco si Atlanta, ele sunt transformate în combustibil biodiesel, care este folosit pentru alimentarea autobuzelor școlare, autoturismelor și diverselor echipamente.

Compania Thames Water din Londra care se confruntă cu un cost estimat de 1milion £ în fiecare lună pentru a menține cei 109 000 km de canalizare in stare corespunzatoare are, probabil, cel mai inovator plan dintre toate, alimentarea cu energie si caldura rezultata din grasimi a statiei de epurare din cartierul londonez Beckton.

Statia de valorificare a grasimilor, dezvoltata de compania de utilitati 2OC printr-o intelegere de 200 milioane £ cu Thames Water, oferă energie din surse regenerabile și caldura statiei de epurare din Beckton. Când va deveni pe deplin operaționala în această lună, va furniza 130GWh de energie electrică pe an – mai mult de jumatate va proveni din grasimile urbane, 30 de tone pe zi, colectate de la restaurante și din canalizari apoi lichefiate. (Restul de combustibil necesar centralei va veni din grăsimi animale și uleiuri vegetale uzate; nu se folosesc uleiuri virgine in cadrul statiei).

Metoda este inovatoare și eficace. Cu toate acestea, planurile de a construi inca 7 statii de acest tip au fost scufundate.În primul rând, o directivă europeană privind generarea si transmiterea de energie a forțat compania de electriciate National Grid sa intrerupa colaborarea cu 2OC. În al doilea rând, deși statia Beckton a fost acreditata pentru furnizarea de energie regenerabila cu Renewables Obligation Certificate – principala schema de suport pentru proiectele de energie electrica din UK- Guvernul Conservator a decis sa retraga toate subventiile pentru acest domeniu (exceptie fac proiectele offshore privind energia eoliana); in acest caz modelul Beckton nu poate fi replicat.

Se pare ca si in UK statul pune piedici industriilor din domeniul energiei regenerabile, lucru care se intampla frecvent in Romania.

Intre timp, pana sa ajungem la astfel de solutii „SF” pentru Romania, ne consolam cu initiative pilot (dar laudabile) de colectare a deseurilor de grasimi si ulei de la populatie cu cargobiciclete (Uleiosul in Bucuresti si Borcanul cu ulei in Timisoara).

Daca si dvs v-ati convins cat de periculoase sunt aceste deseuri, nu ezitati sa-i contactati atunci cand aveti uleiuri uzate sau grasimi! Locul lor nu este in canalizare!

Gasiti articolul integral aici.

Puteti citi si:

„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

 

Studiu UE: Un european risipește in medie 16 % din alimente; românii mai puțin risipitori

jrc-food-waste-kitchen

Sursa: Comisia Europeana

Un nou studiu realizat la cererea UE si publicat in Environmental Research Letters arata ca locuitorii din 6 tari europene risipesc in medie 123 kg de mancare/cap de locuitor.

Aproape 80% din alimentele risipite (cca 97 kg) sunt comestibile si ar trebui recuperate. Raportat la media UE, inseamna ca 47 de milioane de tone de deseuri alimentare ar putea fi evitate anual.

Oamenii de stiinta care au realizat studiul au luat in calcul resursele de apa si azot folosite la prepararea hranei pentru o mai buna acuratete a datelor.

Studiul numit „Lost water and nitrogen resources due to EU consumer food waste”, a fost alcatuit pe baza datelor furnizate de 6 tari – Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania si Romania.
In cadrul studiului a fost luata in vedere atat risipa alimentara din gospodarii cat si cea din sectorul „catering” (restaurante, scoli).

Fără nicio surpriză, alimentele care se risipesc cel mai mult sunt fructele, legumele, cerealele și carnea.

Prin asocierea datelor, cercetatorii au reușit să afle că un locuitor al Marii Britanii risipește in medie, echivalentul unei cutii de conserve pe zi. Românii, care sunt cel mai puțin risipitori dintre locuitorii statelor studiate, risipesc echivalentul unui măr pe zi de persoană.

Extrapolând datele la celelalte state ale UE, cercetătorii au ajuns la concluzia că europenii risipesc anual 22 de milioane de tone de hrană, ceea ce corespunde unei pierderi de apă (necesară pentru producerea acestor alimente) de 57 de kilometri cubi pe an.

Un alt studiu realizat de Organizatia Natiunilor Unite, la nivel mondial de acesta data, arata ca prin reducerea cu 25% a risipei globale alimentare ar putea fi hranita toata populatia care sufera in prezent de foame, respectiv 795 de milioane de oameni.

In fiecare an la nivel mondial sunt risipite 1,3 miliarde de alimente, aproape un sfert din cantitatea totala de hrana produsa; dintre acestea 45% sunt fructe si legume, 35% peste, 30% cereale, 20% produse de baza si 20% carne.

Puteti consulta studiul european aici.

Studiul ONU il gasiti aici.

Puteti citi si:
„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

outside-fridge-537x528

Sursa: Inhabitat

Comunitatea din Galdakao, un orasel din nordul Spaniei a gasit o solutie practica de reducere a risipei alimentare – „Frigiderul Solidaritatii”, un frigider alb plasat in centrul orasului unde oricine poate aduce mancare sau isi poate lua acasa alimente donate de ceilalti.

Pana acum, prin aceasta metoda au fost salvate aproximativ 300 de kg de alimente.

Initiatorii proiectului sustin cu tarie ca acest serviciu nu a fost gandit ca un act de caritate ci mai degraba ca o metoda de combatere a risipei.

Folosirea frigiderului are in vedere si cateva reguli de baza. Nu sunt permise pentru donatii pestele sau carnea cruda si ouale iar toate alimentele donate trebuie sa contina termenul de valabilitate. Mancarurile gatite in casa trebuie sa contina de asemenea o eticheta cu ingredientele.

Initiativa a fost atat de bine primita incat alte orase spaniole au inceput sa preia exemplul.

Nu acelasi lucru se intampla si in America.Inspirati de modelul spaniol, mai multi studenti din Yolo, California au asezat un frigider in gradina campusului Universitatii California cu speranta de a impartasi cu ceilalti alimentele care nu le mai sunt folositoare.

A funcționat perfect… Oamenii au luat alimentele și le-au folosit” a declarat Ernst Bertone, asistent universitar in cadrul Departamentului de Agricultura si Economisirea Resurselor.

Dar Ministerul Sănătății din Yolo a pus capat acestei inițiative. Funcționarii din Minister au considerat că frigiderul este o sursă ilegală de hrană.
A inceput ca o afacere. Hrana nu provine din surse autorizate și nu i se poate garanta securitatea. Exista atatea necunoscute incat reprezinta un risc pentru sănătatea publică”, a spus Avril Meneghetti, specialist  in cadrul ministerului.

Astfel de initiative apar tot mai des. Spre exemplu, acum un an, un barbat din Arabia Saudita a ales sa monteze un frigider chiar in fata casei sale. Povestea acestui act de generozitate a fost rapid raspandita, iar Şeicul Mohamad al-Arefe a postat pe contul său de Twitter un mesaj de încurajare. În urma acestui mesaj de susţinere, din ce în ce mai multe voci încurajează gospodăriile şi moscheele să instaleze alte frigidere, pentru a folosi mai eficient alimentele şi a-i ajuta pe cei care nu-şi pot permite întotdeauna o porţie de mâncare.

Speram sa vedem cat de curand un astfel de proiect si in Romania!

Puteti citi si:

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Food_waste_main

Sursa foto: The Breakthrough

Inspirat de legea combaterii risipei alimentare adoptata la sfarsitul lunii mai in Franta, senatorul UNPR Marian Vasiliev propune intr-un proiect de lege ca supermarketurile să încheie contracte cu organizaţii umanitare sau de protecţia animalelor pentru a dona alimentele aflate aproape de data expirării.

Al doilea proiect trimis de senator propune ca data de 16 octombrie să fie declarata „Zi Naţională pentru combaterea risipei alimentare”. Această dată coincide cu Ziua mondială a alimentaţiei.

Cele două proiecte au fost depuse în 28 mai şi se află în consultare publică la Senat pana luni, 27 iulie.

Senatorul propune ca „agentii economici care opereaza spatii comerciale cu suprafata de peste 400 m2, cu destinatia vanzare de produse alimentare, sa incheie un contract cu o organizatie umanitara, inregistrata legal sau cu o asociatie de protectia animalelor, după caz, in vederea donarii produselor alimentare aflate aproape de data expirarii, intr-un termen rezonabil astfel incat acestea sa poata fi utilizate”; articolul este inspirat din proiectull francez.

Iniţiatorul spune, în Expunerea de motive, că „România risipeşte anual 5 milioane de tone de alimente (potrivit rapoartelor UE). Pentru reducerea acestui fenomen, este nevoie de mobilizarea întregii societăţi prin conştientizare, prevenţie,educaţie şi prin norme legislative”.

Risipa alimentara se manifestă  peste tot: in gospodării, în restaurante si mai ales, în marile magazine cu profil alimentar.

De multe ori, o politică restrictivă a lanţurilor comerciale duce la imposibilitatea producătorilor de a vinde marfa, deci la risipă. Pe lângă o campanie susţinută de prevenţie şi educaţie, statul trebuie să intervină şi în reglementarea mai eficientă între producători şi comercianţi în legislaţia fiscală. Încurajarea donării de alimente, prin legislaţie, de către magazinele alimentare este una dintre metodele care pot diminua acest fenomen”, a motivat senatorul UNPR iniţiativa legislativa.

Numeroase supermarketuri din Franta si Anglia folosesc cu succes aceasta metoda de reducere a risipei alimentare. Cateva initiative de acest gen exista si in tara noastra, insa de cele mai multe ori ele vin din partea organizatiilor neguvernamentale; acestea „se lupta” cu marile magazine pentru reducerea risipei alimentare prin donarea alimentelor catre sectorul non-profit.

Un astfel de exemplu este dat de Somaro o asociatie non-profit care promoveaza conceptul de supermarketuri sociale şi sprijină înfiinţarea unui lanţ de magazine cu produse de calitate superioară, în România. In prezent asociatia detine magazine sociale (care ofera alimente si produse casnice persoanelor defavorizate la preturi simbolice) in Bucuresti, Sibiu si Satu Mare si colaboreaza cu diversi actori din industria alimentara si de retail ca Selgros, Metro, Billa, Danone etc.

Gestionarea produselor alimentare este complicata si trebuie reglementata corespunzator. Proiectul de lege este destul de rudimentar, insa este important ca a aparut o astfel de initiativa legislativa si in Romania.

Un rol important in adoptarea si dezvoltarea lui il au societatea civila, organizatiile din sectorul alimentar si mai ales, noi cetatenii.

Până acum o singură persoană și-a exprimat opinia cu privire la acest act legislativ pe site-ul Senatului. Haideti sa contribuim si noi la dezvoltarea lui!

Gasiti documentul legii aici.
Puteti trimite opinii referitoare la proiectul de lege aici.

Puteti citi si:
Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

1be0e8c8-e8c2-455e-a289-2d13523c4a89-620x372

Sursa: The Guardian

In urma cu un an va povesteam de un proiect de lege initiat de un grup de parlamentari francezi menit sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute.

Adunarea Nationala a Frantei a votat in unanimitate joia trecuta pentru adoptarea acestei legi, in conditiile in care Franta se confrunta cu o risipa alimentara fara precedent.

Astfel, supermarketurile franceze vor fi obligate sa doneze alimentele nevandute asociatiilor de caritate, fermelor  sau centrelor care produc compost.

Potrivit noii legi, orice magazin cu o suprafata de peste 400 de metri pătrați trebuie să semneze un contract cu o organizație caritabilă pentru donarea alimentelor pana in luna iulie a anului viitor. Cei care nu se vor conforma noii legislatii vor fi sanctionati cu amenzi de pana la 75 000 € sau doi ani de inchisoare.

Unele supermarketuri stropesc cu clor alimentele aruncate pentru a indeparta „cautatorii de gunoaie”

In ultimii ani, media franceza a prezentat pe larg cum familiile sarace, studentii, somerii sau oamenii fara adapost cauta frecvent in cosurile supermarketurilor pentru hrana, reusind sa recupereze alimente aruncate aproape de data expirarii.

Unele supermarketuri au ales sa arunce clor peste alimente pentru a preveni, spun reprezentantii acestora, potentialele intoxicatii prin consumul de alimente din containere. Altii decid sa pastreze containerele in depozite inchise, ferite de potentialii vizitatori.

Este scandalos sa vezi inalbitor turnat peste alimentele comestibile in cosurile supermarketurilor”, a declarat deputatul socialist Guillaume Garot, care a propus proiectul de lege.

Legea va introduce de asemenea, un program educational despre risipa alimentara in scoli si organizatii. Aceasta urmeaza o masura impusa in februarie, de eliminare a datelor de expirare de pe alimentele proaspete.

In medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate

Masurile fac parte din strategia Frantei de reducere a cantitatii de deseuri alimentare cu 50% pana in 2025. Potrivit estimarilor oficiale, in medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate. Costul national al acestei risipe ajunge pana la 20 de miliarde de €.

Din cele 7,1 milioane de tone de produse alimentare irosite in Franta in fiecare an, 67% sunt aruncate de consumatori, 15% de restaurante si 11% de magazine. In fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în întreaga lume.

Noua legislatie franceza urmeaza modelul practicat de statul american Massachusetts si Marea Britanie, cu mentiunea ca guvernul englez are un acord voluntar cu sectorul alimentar și cel de retail pentru a reduce atât produsele alimentare cat și deșeurile de ambalaje în lanțul de aprovizionare, dar nu crede in obiective obligatorii.

Un raport emis la inceputul acestui an a aratat ca in Marea Britanie, gospodăriile au aruncat 7 milioane de tone de alimente în 2012, suficient pentru a umple stadionul Wembley din Londra, de nouă ori. Deșeurile alimentare menajere din Marea Britanie sunt asociate cu 17 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

food-waste-bin.jpg.662x0_q70_crop-scale

Sursa: Treehugger

Cum aflati daca alimentele din camara sau frigider sunt inca bune de consumat sau trebuie aruncate (daca sunteti „mai ecologisti”, alimentele respective vor fi cu siguranta transformate in compost, nu?)?

De multe ori data de expirare de pe ambalaj nu ne ajuta foarte tare, iar mirosul ne poate trada uneori deci, ce alte solutii am putea avea?

O noua aplicatie, FoodKeeper dezvoltata de Universitatea Cornell si Departamentul de Agricultura din SUA (USDA) pare a fi o solutie optima pentru reducerea risipei alimentare.

Deseurile alimentare reprezinta o mare problema in SUA si nu numai. Departamentul de Agricultura din SUA (USDA) estimeaza ca aproximativ 21% din alimente nu ajung sa fie consumate iar o persoana arunca in jur de 16 Kg de mancare in fiecare luna. Daca va imaginati ca risipa alimentara este o problema de sistem care ar trebui rezolvata de autoritati si industrie, reprezentantii USDA declara ca „44% din deseurile alimentare generate in SUA rezulta din gospodarii”.

Cum functioneaza

Aplicația FoodKeeper încearcă să ajute utilizatorii să înțeleagă modul în care diferite metode de depozitare a alimentelor pot afecta termenul de valabilitate al produselor alimentare în scopul de a maximiza durata de depozitare a alimentelor la domiciliu; aceasta oferă consiliere cu privire la depozitarea alimentelor si le permite utilizatorilor sa gasesca termene specifice de depozitare pentru mai mult de 500 de alimente si bauturi; in plus, ofera sfaturi de gatit pentru diverse alimente (carne, fructe de mare etc.)

Utilizatorii pot pune, de asemenea, aplicația sa lucreze ca un memento, cu o funcție pentru adăugarea de note cu datele de achizitie a alimentelor „cuplate” cu o notificare care aminteste utilizatorilor „atunci cand se apropie de sfarsitul datei de depozitare recomandate”; in acest fel ei isi amintesc sa manance alimentele care sunt pe punctul de a se altera.

In plus, fata de aceasta funcționalitate de bază a aplicației FoodKeeper, utilizatorii pot trimite întrebări specifice despre siguranța alimentară, despre depozitarea alimentelor si prepararea produselor în condiții de siguranță la „Ask Karen” reprezentant virtual al USDA.

Amintiți-vă să cumparati produse alimentare în cantități rezonabile și rotiți produsele din camara, frigider, si congelator.FoodKeeper – un gest simplu, dar care poate avea efecte semnificative.

Aplicatia face parte dintr-o inițiativă mai mare proiectata de USDA și Agenția de Protecție a Mediului din SUA (EPA), The US Food Waste Challenge care urmareste să contribuie la reducerea, recuperarea și „reciclarea” deșeurilor alimentare.

Noua aplicație FoodKeeper este gratis si este disponibila atât pentru Android (o gasiti aici) și iOS (o gasiti aici).

Puteti citi si:

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Lawmakers to decide on styrofoam ban in New York

Sursa foto: The Guardian

Daca la inceputul anului oficialii new-yorkezi anuntau interzicerea ambalajelor din polistiren incepand cu data de 1 iulie 2015, acestia vin cu noi propuneri pentru reducerea risipei in metropola americana.

Oficialii new-yorkezi au marcat in acest an Ziua Pamantului prin anuntarea unor obiective ambitioasereducerea deseurilor cu 90% pana in 2030 si a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80% pana in 2050, in raport cu nivelurile din 2005.

Initiativa este laudabila daca luam in considerare faptul ca New York-ul este cel mai mare oras american avand o populatie ce depaseste 8 milioane de locuitori.

Noua strategie, care include o revizuire a programului de reciclare al orasului, propune stimulente pentru reducerea productiei de deseuri si sprijinirea initiativelor Consiliului Local de reducere a pungilor de plastic.

Planul de reducere a deseurilor reprezinta o noua componenta a proiectului de durabilitate numit PlaNYC, creat de predecesorul actualului primar Bill de Blasio, Michael Bloomberg, cu scopul de a oferi un cadru care sa atenueze efectele cresterii demografice si schimbarilor climatice asupra infrastructurii orasului. De Blasio, care a salutat în mare măsură PlaNYC, păstrează componentele sale, schimbandu-i doar denumirea – OneNYC.

Un new-yorkez arunca in medie, 15 kilograme de deseuri pe saptamana

In medie, un new-yorkez arunca aproape 15 de kilograme de deșeuri pe săptămână, adăugate la milioane de tone pe an”, a declarat De Blasio pentru Associated Press. „Pentru a fi un oraș cu adevărat durabil, avem nevoie sa luam aceasta provocare de la inceput”.

Timp de decenii, deseurile orașului au fost trimise cu trenul sau barjele la instalațiile din Carolina de Sud, Virginia, New Jersey, Pennsylvania. Noul plan va elimina aproape toate „exporturile” de gunoi, care costa in prezent mai mult de 350 milioane dolari pe an.

Cantitatea de deșeuri produse de oraș a scăzut cu 14% din 2005 ca urmare a creșterii gradului de reciclare, iar o componenta cheie in noul plan va fi cresterea acestui rezultat prin simplificarea intregului proces.

În prezent, clădirile rezidențiale au două tipuri de containere de colectare. Nou plan prevede un singur flux de colectare pentru deseurile reciclabile, folosit deja de alte orase, care ar consolida sistemul de reciclare pana in 2020, in viziunea autoritatilor.

Deseurile organice – resturi alimentare, deșeuri de curte și alte lucruri care nu pot fi reciclate – alcătuiesc 31% din totalul deseurilor municipale. Un program de colectare a materialului direct de la casele rezidentilor va fi extins la aproape 200 000 de rezidenti pana la sfarsitul anului, urmand ca pana la sfarsitul anului 2018 toti rezidentii sa beneficieze de acest program. Autoritatile promit stimulente economice pentru a incuraja participarea in cadrul programului, inclusiv o posibila reducere a taxei pe proprietate pentru proprietarii de case.

Oficialii urmăresc, de asemenea, pentru a reduce deșeurile comerciale cu 90% pana in 2030, adoptarea unui program similar celui folosit pentru clădirile rezidențiale. Asta ar putea duce la oferirea de stimulente fiscale pentru organizatiile care adopta programul și amenzi pentru cei care nu vor sa se implice.

In timp ce administrația de Blasio a oprit un proiect de lege care propune o taxă de 10 de cenți pentru utilizarea pungilor de plastic, oficialii declara că reducerea acestora ramane o prioritate.

Un purtator de cuvant al Primariei a declarat ca o parte din finantarea pentru programul „Zero Waste” va fi dezvaluita in propunerea de buget de luna viitoare, dar a mentionat de asemenea, ca vor exista si niste economii semnificative, ca urmare a reducerii dramatice a cantitatii de deseuri expediate din stat.

Numeroase grupuri de mediu au aplaudat noua strategie datorita domeniului de aplicare extins.
Vedem orașe din întreaga lume luptand cu deșeurile”, a declarat Michael Berkowitz, presedintele organizatiei 100 Resilient Cities. „Un oraș mai eficient este un oras mai rezistent, iar asta înseamnă că este un oraș puternic.”

Gasiti Planul complet aici.

Puteti citi si:

New York City va interzice ambalajele din polistiren in acest an

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Food-waste-Arizona-non-profit

Sursa: Inhabitat

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca deșeurile alimentare reprezinta o problemă uriașă. Aproximativ 40% din produsele alimentare se aruncă la nivel mondial!

In plus, deseurile alimentare reprezinta a treia sursa principala de emisii de gaze cu efect de sera, potrivit Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO).

In SUA (si nu numai), o sursă importantă de deșeuri o reprezinta produsele care ajung la gropile de gunoi fiindca nu reusesc sa treaca peste inspectiile stricte la care sunt supuse atunci cand sunt importate. Aici produse cu cea mai mica imperfectiune sunt aruncate la frontiera.

Borderlands Food Bank, o asociatie non-profit din Nogales, Arizona (situata la granita dintre SUA si Mexic) s-a angajat sa salveze o parte din alimentele aruncate la frontiera si sa le directioneze familiilor defavorizate. Mai mult de jumatate din produsele importate din Mexic trec prin Nogales. Organizatia reuseste sa salveze anual intre 35 si 40 de milioane de livre de produse aflate intr-o stare perfecta, care ar fi ajuns pur si simplu, la depozitele de gunoi.

Borderlands Food Bank a luat fiinta la inceputul anilor ´92, ca majoritatea organizatiilor care sprijina familiile care au nevoie de hrana: distribuind alimente neperisabile, preambalate. Cand Yolanda Soto a preluat conducerea organizatiei acum 20 de ani, ea fost “ingrozita de cantitatea de produse respinse ajunse la gropile de gunoi, avand in vedere nevoile mari ale oamenilor din regiune”.

Aceste alimente respinse sunt, in general, destul de sigure si comestibile – imperfectii minore cum ar fi zgarieturi sau vanatai sunt suficiente ca produsul respectiv sa fie aruncat. Soto declara “Suntem nebuni…risipa este enorma si nu este drept”.

Soto a început să apeleze la depozitele locale de distribuție, cerându-le să doneze produsele respinse organizatiei in loc sa le arunce la depozitele de deseuri. 20 de ani mai tarziu, Borderlands Food Bank are acum 200 de donatori din Arizona si distribuie produse alimentare la 389 de organizatii non-profit din intreaga tara (dintre care 47 sunt doar din Arizona). Soto explica modul de stabilire al prioritatilor: “Pe masura ce saturam Arizona, oferim apoi produse in alte 18 state din intreaga tara”.

Produsele foarte coapte sunt distribuite in Arizona si nordul Mexicului, in cateva ore, in timp ce produsele cu un termen de valabilitate mai mare pot fi oferite altor asociatii pentru a fi trimise mai departe. Agențiile individuale se ocupa de transport și platesc catre Borderlands doi cenți pe livra- asta inseamna ca o remorca plina cu produse in valoare de 70.000 de dolari poate fi achiziționata pentru 800 dolari si trimisa persoanelor aflate in dificultate.

Cum functioneaza sistemul

Luni la depozit este “Ziua agențiilor” – asociatiile non-profit vin direct la banca de alimente pentru a putea lua cantitati mari de fructe si legume. De marti pana vineri Borderlands gazduieste un program de distribuire direct la client. Iar weekend-urile sunt dedicate programului POWWOW: Produce On Wheels – With Out Waste, care distribuie produsele comunitatilor de pe intreg teritoriul Arizonei.

Impactul Borderlands este semnificativ, dar depozitul lor este mic (13 000 m2). Nici chiria nu este ieftina … presedintele organizatiei, Yolanda Soto incearca sa gaseasca un partener pentru a extinde Borderlands: „Dacă am găsit un depozit mai mare, am putea salva mult mai mult”, declara Soto. „Atât de mult poate fi salvat și exista atat de multa nevoie.

Puteti citi si:

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

23 de fabrici Nestlé din SUA au atins obiectivul „Zero Waste”

0wastepr

Sursa foto: nestleusa.com

Filiala Nestlé din Statele Unite ale Americii a avut un an aglomerat până acum.

Compania s-a angajat public să elimine toate aromele si culorile artificiale de la bomboanele de ciocolata pana la sfarsitul anului 2015 si a achizitionat suficienta cacao certificata ca fiind „sustenabila” pentru a produce intreaga colectie de ciocolata de Pasti; aceasta actiune reprezinta o premiera pentru un producator de bomboane american.

Compania continua seria masurilor „durabile”, anuntand ca 23 din cele 32 de fabrici detinute in SUA – care acopera toata gama de produse Nestlé de la confectii, produse lactate, preparate congelate și refrigerate, înghețată, ingrediente de copt și categorii de băuturi – nu mai trimit deseuri la gropile de gunoi.

15% din fabricile detinute de Nestlé la nivel global (din totalul de 72 de fabrici) au atins obiectivul „Zero Waste” incepand cu anul 2014. Initial, obiectivul companiei a fost ca pana in 2015, 10% din fabricile detinute sa atinga acest nivel.

Compania si-a luat angajamentul ca pana in 2020 toate fabricile si centrele de distributie raspandite la nivel mondial sa atinga obiectivul „Zero Deseuri” depozitate la gropile de gunoi.

Suntem incredibil de mândri de efortul depus pentru a realiza acest obiectiv”, a declarat președintele și CEO-ul Paul Grimwood. „Aceasta este o realizare deosebita, demna de urmarit, având în vedere amploarea și complexitatea operațiunilor noastre de producție într-o varietate de categorii. Ne-am angajat sa colaboram cu angajații noștri pentru a ne asigura ca fabricile noastre lasa depozitele de deșeuri libere și se străduiesc sa gaseasca noi modalități de a reduce impactul nostru asupra mediului în fiecare etapă a ciclului de viață al produsului.

După cum este detaliat în raportul recent lansat – Creating Shared Value Report, reprezentantii companiei declara ca Nestlé cauta in continuare noi modalitati de reutilizare, reciclare si recuperare a energiei atunci cand produsele secundare de fabricatie trebuie eliminate.

Eforturile curente includ compostare, reciclare, producerea de energie, precum și furnizarea de produse secundare sigure pentru hrana animalelor.

De asemenea, a dezvoltat sistemul EcoEX, un program software care permite utilizatorilor să evalueze impactul produselor bazate pe o varietate de criterii ipotetice. Prin simularea unor modificări de design sau in fabricatie, sau chiar schimbări geografice în aprovizionare, un angajat Nestlé poate vedea ramificatiile produse de aceste simulari in ceea ce priveste schimbările climatice, consumul de energie, utilizarea terenurilor, rezervele de apă locale și fluxurile de deșeuri.

In plus, angajatii sunt incurajati sa minimizeze produsele secundare (sau sub-produsele cum mai sunt numite de industrie), sa participe la programe robuste de reciclare si sa incheie parteneriate cu organizatii credibile care gestioneaza deseurile.

Puteti citi si:

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan