Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

18 mai 2015

Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Aplicatia care curata Romania de deseuri! „Let’s Do It, Romania!” lanseaza prima campanie de strangere de fonduri pentru o cauza ecologica din Romania!

14 mai 2015

Sursa: PRO TV

Dupa ce a reusit sa implice 1 milion de voluntari in cea mai mare miscare sociala din tara, echipa Let’s Do It, Romania! face urmatorul pas in curatarea Romaniei de deseuri. Sustinatorii campaniei sunt invitati sa doneze pe Indiegogo.com pentru aplicatia si platforma software “Let`s Do It!”.

“Aplicatia “Let`s Do It!” te ajuta sa marchezi pe harta oricand, orice deseu intalnit in oras sau in natura pentru ca, apoi, sa fie transformata intr-o sesizare catre autoritatile in masura sa o curete. Echipa “Let`s Do It, Romania!” va monitoriza fiecare sesizare pentru a primi un raspuns in maximum 30 de zile, durata prevazuta de lege, iar voluntarul va primi constant mesaje cu statusul sesizarii, pana cand zona este curatata. Astfel, vrem sa incurajam romanii din intreaga tara sa ia initiativa ori de cate ori gasesc deseuri ilegale, printr-un instrument prietenos si usor de folosit, care raspunde intrebarii: ce pot face eu, ca cetatean, ca sa curat Romania de deseuri?” a declarat Anca Banita, Communication Manager “Let`s Do It, Romania!”.

Pentru a crea aplicatia, echipa “Let`s Do It, Romania!” a realizat un parteneriat cu compania de software QUALITANCE, care va dona cate un euro pentru fiecare euro donat de societatea civila. Pentru a acoperi suma de bani necesara, romanii sunt invitati sa doneze pe platforma de crowdfunding Indiegogo.com la acest link pentru a strange 36 170 de dolari, suma care include atat costuri de dezvoltare si lansare a aplicatiei si platformei, cat si costurile campaniei de crowdfunding.

Cum functioneaza aplicatia

“Realizarea unei astfel de aplicatii de mobil, care are in spate 2 platforme online, Harta Deseurilor si Registrul de sesizari catre autoritati, cu toate informatiile despre coordonatele GPS ale fiecarei autoritati publice locale din Romania, presupune un efort logistic si financiar pe masura. Vrem sa punem la punct un sistem complet, usor de utilizat si care functioneaza perfect, pentru ca cetatenii Romaniei sa aiba increderea ca solicitarea lor primeste un raspuns si motivatia de a actiona atunci cand descopera o zona poluata cu deseuri. Pentru ca acest lucru sa devina posibil, avem nevoie de donatiile voastre, ale voluntarilor “Let`s Do It, Romania!”, care ati crezut in noi inca de la inceput. Haideti sa ne unim din nou pentru o cauza comuna!” a declarat Andrei Cosuleanu, Director Executiv “Let`s Do It, Romania!”

Campania de crowdfunding continua timp de 40 de zile, iar fondurile stranse vor fi destinate dezvoltarii aplicatiei “Let`s Do It!” in Romania, pentru a fi preluata, in viitor, si de alte tari din „Let`s Do It, World!”, comunitatea internationala care a implicat pana in prezent 112 tari si 11 milioane de voluntari pentru o planeta curata.

Daca vrei sa te implici in campania de crowdfunding “Let`s Do It, Romania!”, iata ce poti face:

• Doneaza pe Indiegogo.com la acest link si alege-ti cadoul eco preferat!
• Trimite mesajul familiei tale, colegilor si prietenilor tai si invita-i sa ne sustina!
• Da “join” evenimentului de pe Facebooksi invita-ti prietenii si familia sa sustina cauza!
• Da “share” evenimentelor si postarilor “Let`s Do It, Romania!” pe Social Media: Facebook, Twitter, Linkedin

Toate detaliile despre campanie se regasesc pe site-ul Indiegogo.com.

Hai sa curatam lumea impreuna! Let`s Do It!

Din aceeasi categorie:

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

S-a lansat aplicatia de mobil care ne va ajuta sa monitorizam deseurile marine

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Hydaway – sticla pliabila care ne ajuta sa reducem deseurile de plastic

13 mai 2015

collapsible-reusable-water-bottle-hydaway-3

Sursa: Bored Panda

90, 000 sticle de plastic sunt aruncate in fiecare minut doar in SUA , dar orice persoana poate reduce risipa prin folosirea unor recipiente reutilizabile.

Aceasta problema l-a determinat pe Niki Singlaub, un designer american sa creeze sticla pliabila Hydaway.

Acest recipient poate stoca până la 600 ml de lichid in ambalajul ei confectionat din silicon alimentar dar „se prabuseste” la peste 3,2 cm in inaltime atunci cand nu este folosit.

In timpul unei calatorii de afaceri, Singlaub a realizat cat de important este sa ai la indemana intotdeauna o sticla reutilizabila, care poate fi modelata in asa fel incat sa fie pastrata cu usurinta in buzunar sau oriunde fara a te incomoda foarte tare.

„Incercand sa raman hidratat in diferite tari cu climate diferite, in timp ce imi petreceam timpul atat in cadrul intalnirilor de afaceri dar si la munte mi-a venit inspiratia pentru acest concept de sticla de apa. Cautam o sticla durabila, stabila, functionala care putea fi modelata suficient pentru a incapea in buzunarul de la spate. Am fost foarte surprins ca nu am gasit o sticla asemanatoare cu Hydaway pe nicaieri”, declara Singlaub.

collapsible-reusable-water-bottle-hydaway-8

Sursa: Bored Panda

Conceptul Hydeway a capatat contur in 2012, iar pentru a reusi sa introduca produsul pe piata americana Singlaub a lansat o campanie de strangere de fonduri pe Kickstarter. Campania, care se incheie astazi, a reusit sa stranga in mai putin de o luna peste 200 000$ (targetul initial era de 20 000$).

Mai multe informatii despre „sticla-minune” gasiti aici.

Puteti citi si:

Un designer din Singapore a gasit o alternativa pentru milioanele de capsule de cafea aruncate anual

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Bucurestenii vor fi obligati sa colecteze selectiv prin desfiintarea ghenelor

30 aprilie 2015

Sursa: Green Report

Până în 2025 toate ghenele de gunoi de pe raza Municipiului București vor fi desființate, iar populația va fi obligată de depună deșeurile în locurile special amenajate pentru colectare cu recipiente separate pentru fiecare tip de deșeu: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile.

Sistemele de colectare selectivă vor fi îngropate sau semi îngropate pentru a elimina furturile și vandalizarea acestora. Obiectivul este asumat în „Strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul Bucureşti“ pentru perioada 2014-2030, aprobată marți, 28 aprilie, de Consiliul General al Municipiului București.

„Va putea rămâne în folosinţă numai camera de la parterul blocului care va fi amenajată corespunzător. De asemenea, această cameră va fi salubrizată, igienizată prin grija asociației de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociației deservite”, se arată în textul documentului.

De asemenea, începând cu data aprobării acestei Strategii, toate blocurile nou construite, fie că sunt clădiri de apartamente sau de birouri, vor avea prevăzută o incintă destinată colectării selective. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documentația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de Urbanism și Autorizație de Construire.

Totodată, în doi ani de la aprobarea proiectului de Stategie, sistemele îngropate sau semi îngropate privind colectarea separată a deșeurilor vor fi instalate și în zonele intens circulate pietonal, în jurul piețelor agroalimentare și de flori sau în apropierea marilor intersecții.

Strategia nu are regulament și norme de aplicare

Stategia are deocamdată unele lipsuri care o fac neaplicabilă. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că această stategie este doar o „declarație de bună intenție” atâta timp cât nu există un regulament de aplicare care să stabilească relația dintre autorități, companiile de salubritate și asociațiile de proprietari sau locatari. Regulamentul ar trebui să stabilească atât forme de recompensă cât și amenzi.

„Deșeurile reciclabile trebuie preluate fără ca asociațiile să plătească acest serviciu, deoarece din acestea se fac bani. Taxarea trebuie calculată doar pe deșeurile nereciclabile și totodată să se ofere chiar reduceri în funcție de volumul de deșeuri reciclabile pe care o societate de salubritate îl ridică de la o asociație”, consideră Mereuță, care și-a declarat scepticismul față de reușita de implementare a acestui document. Acesta a adăugat că atâta timp cât nu vor exista și sancțiuni clare aplicabile tuturor părților implicate colectarea selectivă prin această metodă nu va fi o reușită.

Este o decizie foarte bună și trebuia făcută mai demult. Costurile pentru construirea sistemelor de colectare selectivă îngropate sau semi îngropate vor fi suportate de către firmele de salubrizare. Nu avem încă o estimare a acestor costuri”, a declarat pentru Green Report, Dani Năstase, șeful Departamentului Menajer al Rosal Grup București. În urmă cu doi ani compania a demarat în sectorul 3 al Capitalei un proiect pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere.

Pe raza sectorului 3, în zonele cu blocuri de patru etaje, au fost instalate 100 de sisteme de colectare seclectivă, pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile). „Nu avem o statistică a volumelor colectate din aceste sisteme, însă, în general, oamenii aruncă gunoiul tot la grămadă. Dacă nu se vor institui și amenzi nu vom reuși să impunem colectarea selectivă”, a adăugat acesta.

Bucureștenii „produc” anual 31 de kilograme de deșeuri menajere pe cap de locuitor

Strategia Primăriei Capitalei urmărește îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.

Conform studiilor efectuate la nivelul Bucureștiului, colectarea separată este determinată și influențată de:
– prezența containerelor în apropierea locuințelor – 31%;
– campanii de informare și educație prin mass-media – 24%;
– exemplul altor persoane formatoare de opinie – 18%.

În 2013 cantitatea de deșeuri menajere colectată la nivelul Bucureștiului a fost de 599.704 tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultate este de 31 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kilograme/cap de locuitor/zi.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Gasiti documentul integral al strategiei aici.

Speram ca aceasta strategie va fi pusa in aplicare si nu va fi „agatata in cui” ca multe alte strategii si planuri adoptate de-a lungul anilor. Implementarea ei reprezinta un pas firesc si important adoptat de ani buni de statele occidentale si cerut in mod expres de directivele europene.

Sistemul de colectare selectiva trebuie sa fie implementat la nivel national din acest an. In plus, sa nu uitam ca, pana in 2020 Romania trebuie sa ajunga la un grad de reciclare de 50% a deseurilor municipale iar acest lucru nu se poate realiza doar cu ajutorul „clopotelor” colorate, insuficiente si uneori, de ce sa nu recunoastem, „aproape” inutile.

Puteti citi si:

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Colectarea selectiva in Romania – intre frauda si incompetenta

Un designer din Singapore a gasit o alternativa pentru milioanele de capsule de cafea aruncate anual

28 aprilie 2015

277BA7A200000578-3035971-Taking_inspiration_from_sugar_coated_sweets_in_gumball_machines-m-14_1428861416423 - Copy

Noile „capsule” de cafea inventate de Eason Chow. Sursa: Daily Mail

Popularitatea aparatelor de cafea pentru acasă a dus, inevitabil, la o creștere a cantității de deșeuri de ambalaje generate de iubitorii de cofeina.

Eason Chow, un designer de 25 de ani din Singapore a realizat un produs inovator care ar putea fi solutia perfecta pentru a rezolva problema milioanelor de capsule care sunt aruncate in fiecare an dupa utilizare – „cuburile” de cafea acoperite cu zahar, care se dizolva in apa.

Chow a luat ca sursa de inspiratie pentru realizarea produsului, dulciurile acoperite cu zahar care se gasesc in automatele de tip „gumball”.

Cum este conceput produsul?

Granulele de cafea sunt acoperite cu lapte praf apoi sunt „scufundate” in zahar pentru a crea o „capsula” revolutionara care nu are nevoie de ambalaje.

Designerul asigura ca învelișul de zahăr va fi conceput în diferite grosimi și arome pentru a satisface toate gusturile; in plus, el a creat si un filtru de cafea pentru a procesa noile capsule.

277BA35A00000578-3035971-image-m-17_1428861507373

Sursa: Daily Mail

Produsul, numit Droops, se afla inca in stadii incipiente, insa Chow afirma ca noile „capsule” vor costa in jur de £4 (aproximativ 24,66 RON)/ per pachet iar filtrul de cafea va costa £80 (aproximativ 493 RON).

Chow declara ca „Inspirația pentru acest proiect a venit observand cate ambalaje inutile sunt generate de masinile de cafea care folosesc capsule.”

Designerul atrage atentia ca cele mai multe masini de cafea sunt foarte industrializate si facute sa proceseze cafea „din comoditate” si neglijeaza importanta responsabilitatii sociale in utilizarea unui produs. De aceea, doreste ca noul filtru de cafea sa fie un punct de referinta care identifica si exemplifica importanta acestor elemente.

Capsulele de cafea, o problema neglijata

• În mod normal, capsulele conventionale de cafea sunt realizate din materiale reciclabile – cum ar fi aluminiu sau plastic – dar sunt rareori reciclate.

• Potrivit Zero Waste Europe, aproximativ 10 miliarde de capsule de cafea au fost vandute la nivel mondial in 2010, din care o zecime doar in Italia. 12 000 de tone de capsule care ar fi putut fi reciclate au fost depozitate de italieni.

• Ca urmare a cresterii acestei probleme, Nespresso a lansat o campanie de incurajare a clientilor sa recicleze capsulele.

• Și compania Tassimo a incheiat un parteneriat cu organizatia TerraCycle pentru a salva capsulele de la depozitare. Există 323 de puncte publice de colectare a capsulelor in Marea Britanie si mai mult de 7 milioane de ambalaje Tassimo au fost salvate de la depozitare in UK.

• Organizatia TerraCycle reciclează capsulele Tassimo si le transforma in produse utile.

Puteti citi si:

Pahare biodegradabile de cafea, care devin copaci dupa ce sunt aruncate

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

23 de fabrici Nestlé din SUA au atins obiectivul „Zero Waste”

22 aprilie 2015

Sursa foto: nestleusa.com

Filiala Nestlé din Statele Unite ale Americii a avut un an aglomerat până acum.

Compania s-a angajat public să elimine toate aromele si culorile artificiale de la bomboanele de ciocolata pana la sfarsitul anului 2015 si a achizitionat suficienta cacao certificata ca fiind „sustenabila” pentru a produce intreaga colectie de ciocolata de Pasti; aceasta actiune reprezinta o premiera pentru un producator de bomboane american.

Compania continua seria masurilor „durabile”, anuntand ca 23 din cele 32 de fabrici detinute in SUA – care acopera toata gama de produse Nestlé de la confectii, produse lactate, preparate congelate și refrigerate, înghețată, ingrediente de copt și categorii de băuturi – nu mai trimit deseuri la gropile de gunoi.

15% din fabricile detinute de Nestlé la nivel global (din totalul de 72 de fabrici) au atins obiectivul „Zero Waste” incepand cu anul 2014. Initial, obiectivul companiei a fost ca pana in 2015, 10% din fabricile detinute sa atinga acest nivel.

Compania si-a luat angajamentul ca pana in 2020 toate fabricile si centrele de distributie raspandite la nivel mondial sa atinga obiectivul „Zero Deseuri” depozitate la gropile de gunoi.

„Suntem incredibil de mândri de efortul depus pentru a realiza acest obiectiv”, a declarat președintele și CEO-ul Paul Grimwood. „Aceasta este o realizare deosebita, demna de urmarit, având în vedere amploarea și complexitatea operațiunilor noastre de producție într-o varietate de categorii. Ne-am angajat sa colaboram cu angajații noștri pentru a ne asigura ca fabricile noastre lasa depozitele de deșeuri libere și se străduiesc sa gaseasca noi modalități de a reduce impactul nostru asupra mediului în fiecare etapă a ciclului de viață al produsului.”

După cum este detaliat în raportul recent lansat – Creating Shared Value Report, reprezentantii companiei declara ca Nestlé cauta in continuare noi modalitati de reutilizare, reciclare si recuperare a energiei atunci cand produsele secundare de fabricatie trebuie eliminate.

Eforturile curente includ compostare, reciclare, producerea de energie, precum și furnizarea de produse secundare sigure pentru hrana animalelor.

De asemenea, a dezvoltat sistemul EcoEX, un program software care permite utilizatorilor să evalueze impactul produselor bazate pe o varietate de criterii ipotetice. Prin simularea unor modificări de design sau in fabricatie, sau chiar schimbări geografice în aprovizionare, un angajat Nestlé poate vedea ramificatiile produse de aceste simulari in ceea ce priveste schimbările climatice, consumul de energie, utilizarea terenurilor, rezervele de apă locale și fluxurile de deșeuri.

In plus, angajatii sunt incurajati sa minimizeze produsele secundare (sau sub-produsele cum mai sunt numite de industrie), sa participe la programe robuste de reciclare si sa incheie parteneriate cu organizatii credibile care gestioneaza deseurile.

Puteti citi si:

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

În Indonezia, pacientii pot plati serviciile medicale cu deşeuri reciclabile

17 aprilie 2015

Sursa: Green Report

Acum câţiva ani, când Gamal Albinsaid şi-a început cariera ca doctor în Indonezia, a aflat despre o tânără care a murit din cauza unei boli uşor de tratat.Părinţii ei nu şi-au permis să o ducă la medic.

E o problemă obişnuită în ţara asiatică – în jur de 60% din indonezieni nu au asigurare medicală.

Albinsaid a înfiinţat Garbage Clinical Insurance, o companie de asigurări medicale care oferă un compromis inteligent pacienţilor: aduci deşeuri reciclabile şi ai două vizite gratuite la medic.

„Sunt oameni care nu pot merge la spital pentru că nu au bani. Aşa că am început să mă gândesc: dacă nu au bani, atunci ce au?”, explică medicul. Un răspuns surprinzător: gunoi. „E gunoi peste tot pe pământ”, spune Albinsaid. „Aşa că ne-am hotărât să folosim gunoiul ca o resursă financiară”, mai spune el.

Reciclarea nu este foarte populara în satele din Indonezia, chiar dacă există posibilitatea de a vinde carton şi plastic gunoierilor. Doar aproximativ jumătate din deşeuri sunt colectate. Albinsaid a realizat că, invitând pacienţii să aducă deşeuri, a dat de o metodă simplă de a contribui la fondul de îngrijire a sănătăţii.

În fiecare lună, pacienţii aduc o anumită cantitate de reciclabile – de exemplu, două kilograme de materiale plastice sau cinci kilograme de carton – la o clinică medicală. Odată reciclate, deşeurile aduc clinicii 10.000 de rupii indoneziene, un pic sub un dolar. Iar asta e suficient pentru ca pacientul să aibă o formă de bază de asigurare, care acoperă două controale medicale în luna respectivă.

3 500 de beneficiari ai proiectului in 2 ani de functionare

Pentru pacienţi, e ca şi cum ar primi asistenţă medicală in mod gratuit. Ei consideră că nu plătesc nimic pentru asigurare, doar aduc deșeuri, explică Albinsaid. E un mecanism convingător pentru ei şi astfel clinica încurajează oamenii săraci să plătească cu propriile resurse.

Albinsaid are 26 de ani şi a înfiinţat Garbage Clinical Insurance acum doi ani, după câteva încercări similare, eşuate. Compania de asigurări are acum şi o clinică proprie, dar colaborează cu încă patru clinici. Până acum, 3.500 de oameni fără asigurare au avut parte de îngrijire medicală pe baza acestui sistem.

Indonezia pe locul 2 dupa China in topul tarilor care arunca deseurile de plastic in ocean

Gamal Albinsaid crede că sănătatea e un drept fundamental al omului. Abordarea neconvenţională a companiei ajută, de asemenea, la imbunatatirea problemelor de mediu ale ţării. Indonezia se afla pe locul doi, după China, în topul ţărilor care aruncă cele mai multe deşeuri din plastic în ocean.

Acum, abodarea gunoiului ca monedă de schimb inspiră şi alte companii. Unii vor să folosească acelaşi mecanism în educaţie, deci oamenii pot modifica sistemul, aşa încât să rezolve diverse probleme, considera Albinsaid.

Mai multe informatii despre proiect gasiti in video-ul de mai jos.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

16 aprilie 2015

Sursa: Good Magazine

Daca in urma cu ceva timp va prezentam povestea satului Zero Waste japonez – Kamikatsu, care a reusit sa ajunga la performanta implementarii unui sistem de colectare a deseurilor in 34 de containere diferite, astazi a venit randul Taiwanului pentru a continua seria modelelor asiatice de gestionare a deseurilor.

Prin transformarea colectarii deseurilor într-o datorie civică de zi cu zi, Taiwanul, o insulă cu o populatie de 23,5 milioane de locuitori a reusit ceva ce le scapa in general tarilor in curs de dezvoltare: cu cat devine mai bogat, cu atat produce mai putine deseuri.

Când vine ziua de colectare a deseurilor în Taipei, capitala Taiwanului, aici nu gasesti saci de gunoi abandonati pe străzi așteptand sa fie ridicati, asa cum se intampla deseori la noi.
În schimb, gasesti cetățeni taiwanezi „aliniati” in fiecare seara, pentru a-si lasa sacii direct in masina de gunoi.

Datorita politicilor incepute in 1988, guvernul a reusit sa „decupleze” cresterea PIB-ului de
producerea unor cantitati mai mari de deseuri menajere pe o perioada de aproximativ o generatie.

O data cu cresterea averii natiunii – ajunsa la aproximativ 40.000 dolari pe cap de locuitor- taiwanezii au reusit sa risipeasca mai putin.

Astăzi, cetățeanul mediu din Taiwan produce mai puțin de un kilogram de gunoi pe zi, potrivit Institutului Taiwan pentru Energie Durabilă.

Cum a ajuns Taiwanul la aceasta performanta

În primul rând, prin educație. Lectiile tematice de mediu fac parte din programa curriculara de la gradinita pana la liceu. Si nu se termina totul aici. Toti oficialii guvernamentali, inclusiv presedintele si prim-ministrul, trebuie sa primeasca cel putin 4 ore de educatie de mediu in fiecare an.

Rata de reciclare a deseurilor municipale – 60%

O alta „curiozitate” in Taiwan este lipsa cosurilor de gunoi in spatiul public: aceasta strategie a fost conceputa pentru a-i face pe taiwanezi mai constienti de ceea ce trimit la depozitul de deseuri; si strategia functioneaza! aici nu veti gasi pe strazi tot felul de ambalaje abandonate ca pe strazile noastre.

In schimb, pe strazi se gasesc pe alocuri, containere de colectare selectiva, fapt ce contribuie la mentinerea ratei de reciclare de 60%.

Răspunderea extinsă a producătorului (EPR) este respectata cu strictete: producătorii și importatorii de produse care se vor transforma în deșeuri poartă responsabilitatea pentru colectarea și reciclarea acestora, in caz contrar trebuie să plătească taxe la Administratia de Protectia Mediului.

In schimb, in cazul nostru, raportarile false si lipsa unui sistem de trasabilitate saboteaza deseori functionarea in conditii optime a sistemului!

Dar poate cea mai eficienta metoda este politica națiunii cu privire la deșeurile municipale. Pe langa faptul ca taiwanezii sunt obligati sa-si gestioneze singuri sacii, trebuie de asemenea sa fie constienti de cate deseuri acumuleaza. Deseurile care urmeaza sa fie depozitate pot fi colectate doar in saci albastri emisi de guvern, care sunt vanduti in magazinele de cartier. In timp ce costul nu este prohibitiv, pretul creste o data cu dimensiunea; spre exemplu un pachet cu cinci saci costa 10 dolari; probabil ca vi se pare banala aceasta masura insa ea ii determina pe locuitori sa fie moderati in aruncarea deseurilor. Folosirea gresita a sacilor de plastic poate duce la o amenda semnificativa si uneori la o pedeapsa cu inchisoarea.

Aceasta abordare a fost atat de eficienta incat Taiwanul este in proces de a inchide o parte din cele 24 de incineratoare, fiindca pur si simplu nu mai are nevoie de ele.

Masurile adoptate de Taiwan in ceea ce priveste deșeurile fac parte din strategia de sustenabilitate stabilita pana in 2025. Printre obiective se numara si reducerea nivelului de dioxid de carbon la nivelul situat in jurul anilor 2000.

In plus, 93% din cetatenii taiwanezi cred in schimbarile climatice si in necesitatea de a face ceva pentru a imbunatati efectele acestora, conform studiilor intreprinse de Administratia de Protectia Mediului.

Având în vedere că Taiwanul este o mică insulă, vulnerabila la taifunuri și creșterea nivelului mării, precum și dependentă de importurile de produse agricole, poate poziția sa deosebit de proactivă nu este atât de surprinzătoare.

Dar una dintre cele mai importante masuri din programul de gestionare a deseurilor – care ar trebui preluata si de statele mai dezvoltate – este „strategia” de achizitie a sacilor de gunoi, impusa de autoritati. Este greu de imaginat cum poti convinge oamenii sa renunte la rolele de 50 de pungi in favoarea unui pachet mult mai scump de doar 5 pungi dar se pare ca o mare parte din cetatenii Taiwanului s-a conformat.

Fostul ministru al Administrației pentru Protecția Mediului din Taiwan, Dr. Eugene Chien, care a ajutat la crearea programului în timpul mandatului său, a declarat ca succesul său dovedește că, dacă educi copiii, ei fac restul pentru tine.

„Dacă le-ai spune adultilor că trebuie să separe deseurile, ei s-ar supara pe tine”, declara dr. Chien unui grup de jurnaliști la o întâlnire din luna noiembrie. „Dar daca ii invat pe fiul sau fiica lor, atunci parintele va spune „De ce este copilul meu atât de deștept? ”, iar ei o vor face.”

Mai multe informatii despre sistemul taiwanez de gestionare a deseurilor gasiti aici.

Puteti citi si:

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

7 aprilie 2015

turtleingestingplastic_430x323melbournezoo

Sursa foto: Folar.org

Cresterea semnificativa a numarului de pungi de plastic a devenit in ultimii ani o provocare globala.

În aprilie, Parlamentul European va vota în plen o nouă Directivă prin care se încearcă limitarea consumului de pungi de plastic foarte subţiri (cu o grosime mai mică de 50 de microni), folosite pentru ambalarea alimentelor uscate, în vrac, informeaza economica.net.

Potrivit statisticilor, un european consumă în medie până la 200 de pungi subţiri pe an, multe dintre ele fiind folosite o singură dată.

În fiecare an, 8 miliarde de pungi de plastic sunt aruncate la gunoi. O parte din ele ajunge în mări unde particulele de plastic sunt ingerate de animale, putand sfarsi, ulterior, în lanţul alimentar, informează Parlamentul European.

2 variante propuse pentru reducerea pungilor de plastic

Noua lege va impune guvernelor sa aleaga fie introducerea unei taxe pe pungile usoare de unica folosinta pana la sfarsitul lui 2018, fie sa ia masuri pentru a reduce utilizarea lor.

Daca vor alege ce-a de-a doua optiune, utilizarea anuala a acestor pungi va trebui sa fie redusa la o medie de 90 de pungi/persoana pana la sfarsitul anului 2019 si la 40 de pungi/persoana pana la sfarsitul lui 2025 (comparativ cu media de 176 de pungi/persoana inregistrata in 2010).

Sacii de transport cu o grosime mai mica de 15 microni vor putea fi exclusi de la aceste masuri.

În plus, Comisia Europeană și statele membre vor trebui sa incurajeze (cel putin in primul an, dupa data transpunerii Directivei) informarea publica prin campanii de constientizare cu privire la impactul negativ al utilizarii excesive a pungilor de plastic usoare asupra mediului.

Statele membre vor avea la dispozitie 18 luni să includă noile norme în legislația națională de la data intrarii lor in vigoare.

Cea mai eficienta masura pentru reducerea consumului ramane in continuare taxarea.

Asadar, in situatia in care retailerii sau producatorii nu decid sa isi asume aceste costuri suplimentare, taxa va duce implicit la scumpirea produselor, cele mai afectate urmand a fi cele comercializate vrac.

„Statele membre se asigura ca vanzatorii cu amanuntul stabilesc un pret pentru pungile de transport din plastic subtiri care este eficient si proportionat pentru a atinge obiectivele mentionate. Statele membre se asigura ca operatorii economici care vand alimente percep cel putin acelasi pret pentru pungile de transport din plastic mai groase, si ca operatorii economici nu inlocuiesc pungile de transport din plastic subtiri cu pungi din plastic foarte subtiri la punctul de vanzare”, se arata in proiectul de Directiva.

O alta varianta – pungile biodegradabile sau compostabile

Mai exista si o alta posibilitate: inlocuirea plasticului traditional cu materiale biodegradabile si compostabile. In acest caz, pungile vor fi marcate sau vor avea o anumita culoare distincta.

„In cazul in care utilizarea pungilor de plastic ofera beneficii importante, si anume in cazul in care pungile de transport de plastic foarte subtiri sunt folosite pentru alimente uscate, neambalate, cum ar fi fructele, legumele si produsele de patiserie, aceste pungi conventionale de transport din plastic foarte subtiri ar trebui sa fie inlocuite treptat cu pungi din hartie reciclata sau cu pungi de transport din material plastic foarte subtiri, care sunt biodegradabile si compostabile. (…) Statelor membre care au organizat colectarea separata a deseurilor biologice ar trebui sa li se permita sa reduca pretul pungilor de transport de plastic foarte subtiri biodegradabile si compostabile”, se mai precizeaza in proiectul de Directiva.

De asemenea, comerciantii vor fi obligati, prin Directiva Europeana sa le permita consumatorilor sa lase la punctul de vanzare orice ambalaj pe care il considera inutil, mai ales pungi de transport.

Sa ne amintim ca de la 1 ianuarie 2009 romanii platesc Ecotaxa de 0,1 lei pentru fiecare punga de plastic iar sumele încasate din taxa plătită de cetățean ajung la Administraţia Fondului pentru Mediu, unde ar trebui folosite pentru colectarea şi reciclarea acestora.

Puteti citi si:

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Despre interzicerea interzicerii…la pungile de plastic

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

31 martie 2015

In urma cu cateva saptamani va prezentam rezultatele raportului “Mediul European – Starea si Perspectiva 2015“ realizat de Agentia Europeana de Mediu si publicat de Comisia Europeana care preciza ca Romania a reciclat 4,5% din deseurile municipale in 2012.

Dupa ce ne-am bucurat putin ca am scapat de „rusinosul” 1%, Eurostat „ne aduce” cu picioarele pe pamant si ne spune ca in 2013 gradul de reciclare a fost de 3%! Prin urmare, optimistii care se asteptau la un „boom” de reciclare de acum incolo, vor fi din nou dezamagiti.

Potrivit celui mai recent raport Eurostat publicat acum cateva zile, Romania se poate „lauda” doar cu un grad de 3% reciclare, restul de 97% din deseuri ajungand la gropile de gunoi. Gradul de incinerare si compostare ramane constant, ca in anul precedent – 0%.

Exista insa si vesti bune, pentru altii! Europenii au generat in medie 481 kg de deseuri municipale/cap de locuitor in 2013. Dintre acestea 43% au fost reciclate sau compostate.

Cantitatea de deseuri generata a scazut cu 8,7% comparativ cu maximul de 527 kg/persoana in 2002. Din 2007, generarea deșeurilor municipale a scăzut constant în UE sub nivelul de la mijlocul anilor ´90.

Din cele 481 kg de deșeuri municipale generate pe persoană în UE în 2013, 470 kg pe persoană au fost tratate astfel: 31% au fost depozitate, 28% reciclate, 26% incinerate si 15% transformate in compost.

Ponderea deșeurilor municipale reciclate sau compostate în UE a crescut constant in ultima perioada, de la 18% în 1995 la 43% în 2013.

Slovenia conduce clasamentul reciclarii cu un grad de 55% de reciclare a deseurilor municipale. Germania ocupa pozitia a doua dupa Slovenia in clasament, cu o rata de 47% si isi mentine performanta de depozitare 0 (impreuna cu vecinii din Elvetia).

In sfarsit suntem campioni la ceva! Avem cea mai mica rata de generare a deseurilor municipale, 272 kg/cap de locuitor!

Cantitatea de deșeuri municipale generata variază considerabil în statele membre ale UE. Cu mai puțin de 300 kg pe persoană, România, Estonia și Polonia au avut cea mai mică cantitate de deșeuri generate în 2013, urmate de Slovacia, Republica Cehă și Letonia (toate doar peste 300 kg pe persoană). La polul opus al scalei, Danemarca (747 kg pe persoană) a avut cea mai mare cantitate de deșeuri generata în 2013, cu mult înainte de Luxemburg, Cipru și Germania, care au avut insa, cantitati peste 600 kg pe persoană.

Metodele de tratament diferă substanțial între statele membre. În 2013, cea mai mare cantitate de deseuri municipale a fost reciclata în Slovenia (55%), Germania (47%), Belgia și Irlanda (ambele 34%) și Suedia (33%).

Compostarea fost folosita cel mai frecvent în Austria (35%), urmată de Olanda (26%), Belgia (21%) și Luxemburg (20%). Cel puțin jumătate din deșeurile municipale tratate în 2013 au fost incinerate în Estonia (64%), Danemarca (54%) și Suedia (50%), în timp ce cele mai mari cote de deșeuri municipale depozitate s-au înregistrat în România (97%), Malta (88%), Croația (85%), Letonia (83%) și Grecia (81%).

Reciclarea și compostarea împreună au reprezentat în 2013 aproape doua treimi (65%) din metodele de tratare a deșeurilor din Germania și mai mult de jumatate din Slovenia (61%), Austria (59%) și Belgia (55%).

Puteti consulta raportul aici.

In ciuda statisticilor ingrijoratoare, reprezentantii Ministerului Mediului declara ca in Romania gradul de reciclare a ajuns la 17%! In acest context, in perioada imediat urmatoare, Asociatia Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu, va continua seria iesirilor publice cu o lista de propuneri concrete pentru ameliorarea situatiei dezastruoase a deseurilor din Romania.

Puteti citi si:
Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Gata, si Bulgaria e mult inaintea noastra; Scrisoare Deschisa catre Ministrul Mediului

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Casa din 12 000 de sticle de sampanie, construita in Rusia

27 martie 2015

Sursa: Think Outside The Box

In ultimii ani constructiile din pet-uri, sticla si alte materiale neconventionale au inceput sa se extinda: sunt destul de raspandite, mai ales in comunitatile sarace din America de Sud, casele, cabanele si serele realizate din pet-uri si alte materiale reciclabile.

In timp ce casele construite din PET-uri sunt cele mai populare, un barbat din Rusia a ales in schimb, sa construiasca o casa din sticle de sampanie.

Cladirea se afla in orasul Chelyabinsk, situat in apropiere de granita dintre Europa si Asia si a fost construita integral de Hamidullah Ilchibaev, un barbat in varsta de 52 de ani.

Cum a inceput totul

Barbatul a fost mereu pasionat de construirea unor obiecte din sticle de bere si de votca. Atunci cand fiul sau mijlociu a murit, la numai 18 ani, Hamidullah a decis sa construiasca locuinta, in memoria acestuia.

Pentru casa de 99 m2 a colectat peste 12.000 de sticle goale de sampanie, timp de trei ani. Uneori le-a cumparat, cu o rubla bucata, alteori le-a primit, ca donatie de la restaurantele din zona.

Sursa: Think Outside The Box

“Cand am inceput sa construiesc, nu-mi imaginam ca exista atat de multe feluri de sticle de sampanie”, marturiseste bărbatul.

Acestea variaza la culoare, dar si la calitate. Asa ca s-a ales cu sticle diferite ca forma si marime si a trebuit sa foloseasca un taietor special de sticla pentru a obtine aceeasi dimensiune la toate. A folosit sticlele dupa acelasi procedeu de zidire a caramizilor.
S-a folosit de produse pentru izolat si solutii care, odata solidificate, sa tină sticlele laolalta, in asa fel incat rezultatul final sa ofere casei izolatie termica.

Din interior, totul arata ca o casa obisnuita. Hamidullah este convins ca aceasta casa este rezistenta – el se aşteapta sa reziste cel putin 100 de ani. A construit-o in asa fel, spune el, incat daca o sticla se sparge, sa poata fi inlocuita cu uşurinţa.

Constructia casei a costat de 5 ori mai putin decat realizarea unei locuinte conventionale.

Puteti citi si:

Betonul din deseuri de sticla inventat la Cluj

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Acoperisuri din PET-uri in Ecuador – o solutie pentru reducerea deseurilor

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii

Tigarile biodegradabile umplute cu seminte, devin copaci dupa ce sunt aruncate

24 martie 2015

10557419_1504868283061471_6266065319054494896_n__880

Sursa: Bored Panda

Dintre toate deseurile aruncate la intamplare pe strazi, cel mai mult ma deranjeaza chistoacele de tigari. Se gasesc peste tot si fiind prea mici, salubristii ″uita″ sa le mature.

Acestea sunt inestetice si poluante pentru mediu, avand in componenta lor, pe langa materialele biodegradabile (hartie, cenusa, tutun) si plastic.

Sub sloganul ″Recycle isn´t working, it´s time to treecycle!″ o organizatie din India, Karma Filter Tips a gasit solutia pentru aceasta problema: a creat filtrele biodegradabile, umplute cu seminte care cresc oriunde sunt aruncate resturile de tigara. Astfel, noile tigari nu mai polueaza mediul ci contribuie la protejarea lui.

Sursa: Bored Panda

Fabricate dintr-o pasta biodegradabila, fara a fi utilizate substante chimice, noile filtre protejeaza semintele de caldura si nicotina. In plus, noile tigari sunt concepute ″sa hraneasca semintele″ in cele mai rele conditii.

10491976_1591326817748950_4460443830739567680_n

Sursa: Bored Panda

Mai multe informatii gasiti pe pagina oficiala de Facebook a organizatiei.

Puteti citi si:

Chistoacele de tigara transformate in peleti de plastic de o companie americana

Pahare biodegradabile de cafea, care devin copaci dupa ce sunt aruncate