Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

1 4

Sursa foto: Ecoteca – Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

Ieri am fost în vizită la stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban SA, unul dintre colectorii autorizați pentru preluarea deșeurilor municipale din Sectorul 6 și orașul Otopeni.

În cadrul stației de sortare pe lângă deșeurile frecvente (hârtie, plastic de tip PET, metal, sticlă) sunt recuperate și alte categorii de deșeuri care sunt refuzate în general, de unii colectori și reciclatori, fiindcă nu au o valoare economică semnificativă.

Categoriile de deșeuri rezultate în urma sortării deșeurilor municipale:

  1. Hârtie/carton
  2. Plastic de tip PET
  3. Plastic de tip HDPE (de exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
  4. Polistiren (caserole, resturi de polistiren folosite la ambalarea si transportul produselor, resturi de construcții etc.)
  5. Caserole din plastic
  6. Folie color, transparentă și pungi
  7. Lădițe de plastic
  8. Ambalaje de tip tetrapak
  9. Doze de aluminiu
  10. Metal
  11. Sticlă
  12. Deșeuri voluminoase
  13. Deșeuri de construcții
  14. RDF (deșeurile de tip RDF -Refused Derived Fuel sau combustibil derivat – sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment)
  15. Deșeuri vegetale provenite din parcuri și toaletări
  16. Anvelope
  17. Textile
  18. Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE)
  19. Ulei alimentar uzat
  20. Deșeuri reziduale

Dan Ceaușescu, director comercial în cadrul Urban S.A.: „Datorită stației de sortare am reușit să reducem depozitarea la gropile de gunoi cu 37%, 27% din deșeurile sortate sunt trimise la fabricile de reciclare iar 10% din aceste deșeuri ajung la fabricile de ciment unde sunt folosite drept combustibil alternativ.”

2 3

Dan Ceaușescu, Director Comercial Urban SA

Cum funcționează stația de sortare

Deșeurile colectate de la populație din sectorul 6 (sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat,  restul asociațiilor au contracte cu alți operatori) și Otopeni sunt aduse la Stația de sortare de autogunoierele sau mașinile dedicate colectării deșeurilor reciclabile ale Urban, a completat dl. Ceaușescu.

  1. Deșeurile reciclabile și menajere ajunse la stația de sortare sunt cântărite înainte de a intra în stația de sortare (vezi imaginile 1 și 2)
  2. Deșeurile reciclabile sunt depozitate separat de deșeurile menajere pe platforma stației de sortare și sunt introduse în stația de sortare printr-un ciur rotativ care are rolul de a separa obiectele mici (metalice și nu numai) de restul ambalajelor mari (vezi imaginea 3)
  3. Deșeurile mici sunt colectate într-un container aflat sub ciur iar deșeurile mari ajung pe banda de sortare unde sunt sortate manual pe 14 categorii: folie color, folie incoloră,PET incolor, PET albastru, PET verde, hârtie, carton, doze aluminiu, metal, polistiren, caserole PET, PET alb (recipientele de iaurturi), tetrapak, plastic de tip HDPE. Pentru o sortare eficientă există un angajat aflat lângă banda de sortare pentru fiecare tip de material. Acesta are rolul de a prelua materialul de pe banda de sortare și de a-l depozita în containerul corespunzător pentru respectivul material (vezi imaginile 4 și 5). 
  4. La sfârșitul benzii de sortare se află un magnet care are rolul de a prelua deșeurile metalice
  5. Deșeurile reciclabile sunt balotate pe tipuri de material și transportate la fabricile de reciclare (vezi imaginea 6).
  6. Deșeurile nereciclabile provenite din prima bandă de sortare sunt preluate pe a doua bandă de sortare; de aici ajung într-o presă unde sunt transformate în baloți. Aceste deșeuri denumite RDF -Refused Derived Fuel (combustibil derivat) sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment. Aici sunt incinerate pentru a înlocui combustibilul clasic (cărbuni, petrol). Cenușa rezultată în urma incinerării acestor deșeuri este tratată și introdusă în compoziția cimentului (vezi imaginile 7 și 8).

De reținut

  • după sortare, deșeurile reciclabile sunt balotate si transportate către fabricile de reciclare
  • deșeurile de sticlă sunt depozitate separat de restul deșeurilor reciclabile pe platforma stației de sortare pentru a nu se pierde pe benzile de sortare. Ulterior containerele cu deșeuri de sticlă sunt transportate la fabricile de reciclare
  • deșeurile de tip Tetrapak sunt balotate separat de restul deșeurilor de carton fiindcă sunt formate din 3 materiale diferite (plastic, carton și aluminiu) și sunt trimise la fabrica Vrancart pentru reciclare
  • deșeurile de tip RDF sunt transportate către fabricile de ciment pentru co-incinerare
  • deșeurile vegetale provenite din parcuri și toaletări sunt transportate la o stație de tratare
  • deșeurile reziduale care nu mai pot fi reciclate sau incinerate sunt transportate la gropile de gunoi
  • deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
  • deșeurile voluminoase sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației, sunt dezmembrate iar o parte dintre componente (metal și lemn) ajung la reciclare în timp ce resturile textile sunt valorificate energetic în fabricile de ciment

Ce trebuie să facem noi, cetățenii, pentru a facilita procesul de colectare și sortare

  1. În primul rând, să încercăm să reducem deșeurile pentru a nu mai fi nevoie să fie colectate și valorificate. Spre exemplu: să cumpărăm cât mai multe produse de la producători locali (pentru a reduce consumul de combustibil și alte costuri de distribuție) vrac, în săculeți, sacoșe și alte recipiente reutilizabile, să renunțăm la pungi și alte ambalaje de unică folosință, să evităm să aruncăm mâncarea etc. Din fericire, acum au apărut și magazine care vând produse vrac sau în ambalaje  prietenoase cu mediul – fără plastic – ex. Magazin Zero Waste București, Ecoptimist.ro
  2. Dacă avem posibilitatea, să încercăm să colectăm separat resturile vegetale și alimentare și să le predăm pentru a fi transformate în compost (îngrășământ natural). Găsiți câteva locații aici.
  3. Să încercăm să refolosim cât mai mult unele ambalaje și produse (ex. borcane, sticle, caserole) și să le donăm atunci când nu le mai folosim (ex. pe grupuri de donații de tipul „freecycle” – facebook)
  4. Să evităm să folosim ambalajele nereciclabile sau greu de reciclat (de exemplu,  pungile de chipsuri, sticle PET pentru iaurturi, caserolele transparente folosite pentru mezeluri, măsline, carne etc, plicurile de hrană pentru animale etc.)
  5. Să clătim cu apă ambalajele înainte de a le colecta separat – Pentru a preveni risipa de apă ambalajele pot fi clătite în apa rămasă după spălarea veselei
  6. Să nu separăm dopurile de sticlele de plastic atunci când le colectăm. Fiind de dimensiuni mici se pot pierde în procesul de sortare și nu mai ajung să fie reciclate
  7. Să presăm deșeurile pentru a reduce volumul.
  8. Să reparăm produsele (de exemplu, electrocasnice, electronice, hainele). Dacă sunt în stare bună, pot fi donate asociațiilor care sprijină persoanele defavorizate sau pe grupurile de donații de pe facebook.
  9. Să depunem eforturi să colectăm separat deșeurile pe minimum 2 fracții (uscat, umed) sau 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) chiar dacă firma de salubrizare din sectorul nostru/orașul nostru nu oferă acest serviciu (din fericire, sunt multe supermarket-uri care colectează deșeurile reciclabile, există de asemenea și colectori mici, „de cartier” care oferă acest serviciu – îi puteți găsi pe harta reciclării  sau  colectaredeseuri.ro)
  10. Dacă locuiți în sectorul 6 sau Otopeni și nu beneficiați de programul de colectare separată contactați administratorul clădirii și reprezentanții Urban.
830e8072 955a 4ea9 b0f4 f0397698d9d4

1. Deșeurile sunt cântărite la intrarea în stația de sortare

 

24dc0ed4 fec9 40af ab01 4e5c925bd2e5

2. Cu aceste mașini sunt colectate deșeurile reciclabile de la asociațiile de proprietari și firmele care au ales să implementeze sistemul de colectare separată

 

1ae41ee3 a0bb 469a 8449 e75852fc9690 1

3. Ciur rotativ – Stația de sortare Urban SA

 

6

4. Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

 

Container folie

5. Container cu folie transparentă colectată de pe banda de sortare manuală

 

b1ea46f5 b8d6 4a24 86ea c69c54f525d0 1

6. Presă balotare – în imagine baloți de plastic tip PET (sticle) pregătiți pentru a fi transportați la fabricile de reciclare

 

8 2

7. Deșeurile nereciclabile (tip RDF – combustibil derivat) sunt preluate pe a doua bandă de sortare, balotate și transportate către fabricile de ciment pentru a fi incinerate

 

10

8. Deșeuri de tip RDF care urmează să fie balotate și transportate la fabricile de ciment pentru incinerare

 

7f1fbdbf b112 47cd bf66 4ac973d2173a

9. Baloți de plastic de tip HDPE (spre exemplu recipiente de șampoane, detergenți)

 

WhatsApp Image 2022 08 04 at 15.01.54 1

10. Baloți de polistiren

12

 

13

12. Caserole care nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

 

14

13. Baloți de hârtie urcați în tir pentru a fi transportați la o fabrică de reciclare

 

15

14. Baloți din doze de aluminiu

 

16

15. Sticle tip PET de culoare albă folosite pentru lactate – nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

 

17

16. Baloți din lăzi de plastic

 

18

17. Baloți din ambalaje de tip tetrapak

 

20

18. Container cu deșeuri metalice

 

19

19. Deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare

 

Deșeurile voluminoase

Urban S.A. este una dintre puținele firme de salubrizare care sortează și dezmembrează deșeurile voluminoase și reușeste să trimită la reciclare o parte dintre componente.

Vom reveni cu mai multe detalii despre întregul proces în cadrul unui articol dedicat deșeurilor voluminoase.

77cfcad0 fca3 4d24 ab73 f98a0d615778

9e19ae36 d300 4660 bd79 19544bf827b8

23 1

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

cargo container

Sursa foto: pixabay

După adoptarea OUG 38/2022 care introduce noi măsuri pentru eficientizarea gestionării deşeurilor, reducerea arderilor și depozitărilor ilegale, la data de 7 aprilie Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri.

Proiectul de lege propus de MMAP va actualiza Hotărârea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri.

HG 788/2007 fost actualizată și la 20 decembrie 2021 prin HG1265/2021, însă nu conținea la vremea respectivă Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri:

„Art. 101. – Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri vor fi aprobate prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.”

 Amintim că la data intrării in vigoare a HG 788/2007 era stipulat că se abrogă conform articolului 11, lit. b din prezenta lege:

OM 1.371/2.225/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare, şi 6 ale Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontieră al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 12 ianuarie 2007.

Totodată, amintim că la data de 7 februarie 2022, Ministerul Afacerilor Interne anunța că a fost lansat în dezbatere publică un Ordin comun al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului afacerilor interne privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deșeuri, mărfuri/ bunuri second hand.

Actul normativ va limita numărul de puncte de trecere a frontierei care vor putea fi tranzitate de mijloacele de transport încărcate cu deşeuri reciclabile la 15, stabilind și trasabilitatea obligatorie de la graniţă până la locul unde se va face reciclarea, pentru a elimina posibilitatea ca autocamioanele să se poată deplasa fără GPS. (vezi imaginea de mai jos).

puncte de trecere a frontierei transferul de deseuri

Sursa foto: udmr.ro

Principalele prevederi ale proiectului de lege

Art. 3  (1) „Importul/transferul oricăror tipuri sau cantități de deșeuri în Romania se poate realiza numai către instalații de valorificare, astfel cum sunt definite în prezentele norme metodologice, exclusiv pentru sine,  fără a putea transfera dreptul de proprietate al acestora, către alte entități, care ar putea de asemenea să deruleze operațiuni de valorificare, înainte de a fi derulate operațiuni de valorificare obligatorii”.

(2) „Importul/transferul deşeurilor de orice natură în România, în scopul eliminării acestora, este interzis.

Art 4. Amestecul diferitelor tipuri de deșeuri pe timpul transportului este interzis

Art. 5 Descărcarea deșeurilor în alte locuri față de destinația menționată în documentele ce însoțesc transportul este interzisă.

Art. 8 – Transferul deșeurilor se efectuează numai după ce se certifică faptul că instalația de valorificare are capabilitățile tehnice în raport cu tipurile, categoriile, precum și cantitățile de deșeuri pentru care se planifică un transport, în conformitate cu actele de reglementare  din punct de vedere al protecției mediului și cu declarațiile depuse în registrul R.O.A.F.M.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării proiectului de lege, la Garda Nationala de Mediu – Comisariatul General aici.

Peste 14.000 de tone de deşeuri, oprite în 2021 la intrarea în România

Potrivit Poliției de Frontieră „în anul 2021 au fost identificate peste 224 cazuri de transport ilegal de deşeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar şi din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) şi America de Nord (S.U.A., Canada).

În urma verificărilor efectuate de autorităţi (Garda Naţională de Mediu, Direcţia Generală a Vămilor etc.), s-a stabilit faptul că peste 14.000 de tone de deşeuri nu corespundeau cu datele declarate şi cuprinse în documentele prezentate autorităţii vamale, respectiv nu îndeplineau condiţiile legale de intrare din punct de vedere al legislaţiei de mediu.

Ulterior, deşeurile, constând în metal și hârtie, aluminiu, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, sticlă, material feros, componente de vehicule scoase din uz, aparate de uz casnic, echipamente electrice şi electronice etc. au fost înapoiate pe teritoriul statului vecin (la frontiera terestră), respectiv firmelor exportatoare (la frontiera maritimă) și au fost întocmite 22 de dosare penale.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

ZW-research-center-team-at-work

Sursa: Zero Waste Europe

Situat  in regiunea Toscana, Capannori, un oras cu 46 700 de locuitori are una dintre cele mai mari rate de reciclare dintre municipalităţile europene. Oraselul din nordul Italiei reuseste sa recicleze anual 82% din deseurile generate de locuitorii sai. Aceasta performanta se datoreaza unei strategii de reducere a deseurilor demarata in urma cu 10 ani.

In anul 1997, autoritatile din Capannori doreau sa introduca sistemul de incinerare a deseurilor, pentru a preveni problemele de mediu si sociale asociate depozitarii lor in rampe si pentru a produce energie.

Invatatorul Rossano Ercolini a constientizat potentialele efecte nocive pe care le-ar avea un incinerator local asupra sanatatii cetatenilor si a mediului inconjurator.

Cu ajutorul lui Dr. Paul Connett, expert international in incinerare si in politici „Zero Deseuri”, Rossano a lansat numeroase actiuni de informare pentru a convinge localnicii de pericolul pe care l-ar reprezenta construirea unui incinerator in comunitatea lor.
Miscarea a reusit sa blocheze constructia si in curand s-a extins in alte trei comunitati din regiune, amenintate de incinerare.

Colectarea selectiva la sursa, introdusa in 2005

Responsabil de gasirea si implementarea unei alternative la incinerare, Ercolini a ajuns la concluzia ca singura optiune era sa se reduca generarea deseurilor. A preluat conducerea operatorului de salubritate local ASCIT, pentru a crea o schema pilot de colectare a
deseurilor la sursa, din usa-in-usa.

In 2007 Ercolini a convins Consiliul Local din Capannori sa devina prima administratie locala din Europa care a adoptat Strategia Zero Waste, angajandu-se ca pana in 2020 sa ajunga la performanta de a trimite aproape zero deseuri catre rampele degunoi.

Intre 2005 si 2010, colectarea selectiva la sursa, din usa-in-usa, a fost introdusa etapizat in unitatea administrativa, incepand cu satele mici – unde fiecare greseala putea fi identificata si corectata din timp, ajungand sa acopere intreaga raza teritoriala in 2010.

Pana in acel an, deseurile municipale erau separate la sursa in proportie de 82% si doar 18 procente –reprezentând deşeuri reziduale – ajungeau la rampa. Din 2012 s-a implementat, in cateva din localitatile apartinatoare, o noua taxa de tipul „platesti cat arunci“. Frecventa colectării de la fiecare gospodarie era masurata cu ajutorul microcipurilor lipite pe sacii cu deseuri reziduale, pe care le scana un aparat de citire montat pe autospecialele de colectare.In localitatile unde s-a aplicat noul mod de tarifare au fost stimulate separarea si preventia, astfel incat rata de separare la sursa a urcat la 90%.

Rata de reducere a deseurilor  – 39% in 9 ani

Intre 2004 si 2013, volumul total de deseuri generate per capita, in Capannori a scazut cu 39%, de la 192 kg la 118 kg/persoana/an si se preconizeaza ca va scadea in continuare, datorita extinderii sistemului „platesti cat arunci“ in tot teritoriul administrativ.

Strategia de reducere a deseurilor adoptata de municipalitate s-a dovedit a fi si o solutie viabila din punct de vedere economic. Consiliul a salvat peste 2 milioane de euro in 2009. Aceste economii sunt reinvestite in  infrastructura de reducere a deseurilor, reducandu-se cu 20% şi taxele fixe de salubrizare pentru rezidenţi. De asemenea, au
ajutat la recrutarea a 50 de angajaţi pentru ASCIT, crescand rata de ocupare a fortei de munca in regiune.

Alte metode adoptate de autoritatile locale din Capannori pentru reducerea deseurilor

• Compostarea – ASCIT colecteaza frecvent la domiciliul cetatenilor resturile organice
biodegradabile, care sunt trimise la o unitate de compostare din regiune; cantinele publice
din Capannori au fost dotate, in 2010, cu aparate de compostare Joraform.
Cetatenii au fost incurajati sa composteze la domiciliu, 2.200 de gospodarii au primit
compostere gratuite, iar membrii gospodariilor au fost instruiti despre tehnicile
specifice. Cei care composteaza la domiciliu beneficiaza de o reducere de 10% din taxa de
salubrizare. In prezent, exista un proiect, aflat an etapa de planificare si consultare publica, pentru construirea unei fabrici de biometan in zona.

• In anul 2010, la Capannori s-a infiintat primul Centru de Cercetare Zero Waste din
Europa. Aici, expertii identifica deseurile care se arunca in sacii gri pentru deseuri reziduale si cauta solutii pentru a reduce si mai mult acele 18 procente. Cand au descoperit ca printre cele mai comune deseuri reziduale se numara capsulele pentru cafea, Centrul de Cercetare a stabilit intalniri cu producatorii de cafea ca Nespresso si Illy, pentru a gasi alternative reciclabile sau biodegradabile.

• Reutilizare – Autoritatea publica locala a deschis propriul Centru pentru reutilizare «Insula Ecologica» in Lammari, in 2011. Obiecte de imbracaminte, incaltaminte, jucarii, electrice si mobilier care nu mai sunt dorite, dar sunt inca in stare buna, pot fi
reparate aici – daca se impune – si sunt vandute celor care au nevoie. In 2012, 93 tone de obiecte au fost donate Centrului de refolosire.

• Vanzarea produselor la vrac – Autoritatea locala a oferit stimulente micilor comercianti ca sa elimine ambalajul si sa vanda produse cum ar fi detergenti lichizi, ulei, vin etc. direct in recipientele clienţilor. Lantul de bacanii Effecorta, lansat in 2009, comercializeaza peste 250 de produse (mancare si bautura) locale la vrac. In plus, s-au deschis doua automate de lapte cu autoservire, introducand un model de distributie a produselor alimentare direct de la producator; automatele sunt aprovizionate direct de catre cooperativa fermierilor autohtoni.

• Campanii de promovare a consumului de apa de la robinet in locul celei imbuteliate
• Eliminarea tacamurilor de unica folosinta in scoli
• Distribuirea de plase de cumparaturi din material textil tuturor celor 17.800 de
gospodarii si a altor 5.000 de bucati societatilor comerciale.
• Toate farmaciile din zona au fost aprovizionate cu scutece si produse sanitare reutilizabile.

Studiul de caz privind Strategia „Zero Waste” adoptata de comunitatea din Capannori a fost realizat de echipa Zero Waste Europe.

Varianta integrala a Studiului o gasiti aici.

Chistoacele de tigara transformate in peleti de plastic de o companie americana

Fags

Sursa: The Guardian

TerraCycle o organizatie din statul american New Jersey, care realizeaza produse de larg consum din subproduse si deseuri non-reciclabile, a gasit o metoda de reciclare a capetelor de tigari.

Deseurile de tigara sunt separate in majoritatea componentelor sale de baza, deseurile organice (cenusa, tutun, hartie) sunt folosite pentru compost, in timp ce plasticul (filtru) este reincalzit, extrudat si transformat in peleti de plastic.Peletii de plastic reciclati, reduc nevoia de materiale plastice virgine, si pot fi folositi pentru a face scrumiere sau produse industriale, cum ar fi paleti de transport maritim. Programul de reciclare a chistoacelor de tigari a fost demarat in 2012 in Canada iar in prezent funtioneaza si in SUA si Spania.

Potrivit estimarilor, la nivel mondial exista 2 miliarde de fumatori care arunca anual cca 5,6 tone de chistoace de tigari.

TerraCycle – lider mondial in colectarea si refolosirea deseurilor `non-reciclabile`

Tigarile, scutecele pentru copii, ambalajele de branza si mai multe deseuri capata o noua utilitate prin intermediul TerraCycle.Organizatia colecteaza ambalaje si produse greu de reciclat si le transforma in produse inovatoare, dar in acelasi timp, cu preturi accesibile. TerraCycle este considerat lider mondial in colectarea si refolosirea deseurilor non-reciclabile si a fost distinsa cu numeroase premii pentru activitatile inovatoare de upcycling si reciclare.

Organizatia lucreaza cu mai mult de 100 de branduri importante din SUA si alte 22 de tari pentru a colecta ambalaje si produse care, altfel, ar fi destinate depozitelor de deseuri. Aceasta transforma deseurile in materiale si produse noi, care sunt disponibile online prin intermediul marilor retaileri.

TerraCycle incurajeaza oamenii sa formeze echipe de colectare acasa, la birou sau la scoala, sa colecteze selectiv deseurile care nu sunt acceptate in general de `reciclatori` si sa le trimita catre companie, pentru a fi transformate in noi produse.Compania rasplateste acest efort cu donatii catre organizatiile nonprofit sau scolile nominalizate de `colectori`.

Potrivit TerraCycle, 99% din debitul total de materiale din SUA devin deseuri in termen de sase luni. Fondatorul organizatiei, Tom Szaky afirma ca, din punct de vedere strict material sau stiintific, totul poate fi reciclat. Singurul obstacol pentru numirea unui anumit deseu `reciclabil`, in societatea noastra este de natura economica. `Pentru-profit, organizatiile de gestionare a deseurilor au permisiunea de a defini ceea ce este reciclabil bazat pe ceea ce este profitabil pentru ei pentru a colecta. De aceea, sistemul nostru de reciclare este vicios`, spune Szaky.

`Aratand consumatorilor posibilitatile inchise intr-o punga de chipsuri sau o cutie de suc, dovedesti ca termenul gunoi este doar un cuvant impropriu`, adauga Szaky.

Mai multe informatii despre activitatea organizatiei gasiti aici.