Schimbare majoră pentru consumatori: Parlamentul European consolidează dreptul la reparare

Într-un vot decisiv desfășurat marți, 23 aprilie, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă care consolidează așa-numitul “drept la reparare”, un pas major pentru consumatori și o victorie semnificativă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Directiva a fost adoptată cu o largă majoritate de 584 voturi pentru, trei împotrivă și 14 abțineri.

2149176716
Image by freepik

Obligația de a repara și extinderea garanțiilor

Noua legislație impune producătorilor obligații clare: trebuie să ofere servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile, și să informeze consumatorii despre drepturile lor. Interesant este că bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire a garanției legale cu un an, stimulând consumatorii să opteze pentru reparare în locul înlocuirii produselor.

Impactul asupra bunurilor de uz casnic

După expirarea garanției, producătorii sunt totuși obligați să repare produsele casnice reparate din punct de vedere tehnic, cum ar fi mașinile de spălat, aspiratoarele și telefoanele mobile. Consumatorii vor avea, de asemenea, opțiunea de a împrumuta un dispozitiv în timp ce al lor este în reparare sau de a alege un produs recondiționat.

Iată câteva exemple concrete de aparate de uz casnic care intră sub incidența noii directive europene “dreptul la reparare”:

  • mașini de spălat,
  • aspiratoare,
  • telefoane mobile – deși nu sunt tradițional considerate aparate de uz casnic, sunt incluse în directive datorită utilizării lor extensive în fiecare casă,
  • frigidere,
  • cuptoare cu microunde,
  • aparate de aer condiționat.

Toate aceste aparat vor avea asigurat accesul la servicii de reparații și piese de schimb, făcându-le mai durabile și reducând astfel impactul asupra mediului.

Simplificarea accesului la reparații

Un nou formular european de informații va ajuta consumatorii să evalueze și să compare serviciile de reparare. Mai mult, o platformă europeană online va centraliza informațiile, oferind acces ușor la ateliere locale, vânzători de bunuri recondiționate și inițiative de reparare comunitare.

Stimulente economice și reducerea costurilor

Noile reglementări vizează nu doar ușurarea reparațiilor, ci și reducerea costurilor pentru consumatori. Producătorii sunt obligați să furnizeze piese de schimb la prețuri rezonabile și să permită utilizarea componentelor second-hand sau imprimate 3D. De asemenea, campanii de informare și vouchere pentru reparații vor fi implementate pentru a promova reparațiile la nivelul UE.

Nicolae Trofin, Chief Sales Business Partnerships la Flip.ro, un promotor activ al bunurilor electronice recondiționate, a salutat adoptarea directivei:

“Salutăm noua directivă europeană ‘Right to repair’ care cu siguranță va avea un impact pozitiv atunci când va fi implementată în legislația fiecărei țări. La Flip, avem misiunea de a face electronicele recondiționate o opțiune obișnuită, susținând consumatorii să cumpere smart. Astfel, e nevoie ca dispozitivele să dureze mai mult, și să fie mai ușor de reparat, reutilizat.”

Impactul economic și de mediu

Comisia Europeană a indicat că noua legislație ar putea genera 4,8 miliarde EUR în creștere economică și investiții, reducând în același timp consumul de resurse și producția de deșeuri. Aceasta vine ca răspuns la solicitările cetățenilor exprimate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, vizând consumul sustenabil și combaterea obsolescenței planificate.

Următorii pași

După aprobarea oficială de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni pentru a transpune directiva în legislația națională, marcând un capitol nou în politica de consum și protecția mediului la nivelul Uniunii Europene.

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

WhatsApp Image 2022 10 21 at 12.44.53

Sursa foto: Ecoteca

La data de 30 septembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006.

Ecoteca a realizat un tabel comparativ pentru a fi urmărite mai ușor modificările legislative aduse de noua ordonanță Legii 101/2006. Îl puteți consulta aici.

Proiectul de OUG a fost ințial publicat în data de 19 august pe site-ul Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației iar urma sugestiilor primite în perioada de dezbatere publică de 10 zile, a fost revizuit în data de 2 septembrie pentru a fi rediscutat în 7 septembrie.

Reprezentanții Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) au organizat și o dezbatere online pe data de 7 septembrie privind noul OUG.

Conform comunicatului Ministerului Mediului, acest OUG reprezintă un jalon în cadrul PNRR, pentru care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este responsabil de raportare.

Principalele critici și sugestii aduse de reprezentanții industriei, în cadrul dezbaterii se pot sumariza astfel:

  • este necesară clarificarea suplimentară a categoriilor de costuri pe care un salubrist le poate include in calcularea tarifelor catre OIREP;
  • termenul de acordare al autorizării de funcționare pentru colectori de către UAT nu este specificat și asta poate genera blocaje;
  • nu este clar cum se corelează această autorizare cu procedura de înregistrare a colectorilor conform Ordinului 1271/2018;
  • tarifele diferențiate ar trebui elaborate de UAT/ADI în colaborare cu OIREP-urile;
  • reducerile la facturare să fie aplicate după încasări, fiind situații când OIREP-urile plătesc cu întârziere pentru serviciile de reciclare a deșeurilor (uneori durează și 8 luni) iar în aceste cazuri operatorii nu pot suporta aceste reduceri;
  • la articolul 2, alin 5, litera b sintagma „mecano-biologică” ar trebui eliminată astfel încât să rămână doar „instalații de tratare și/sau depozite de deșeuri” – propunerea este necesară pentru a fi corelate dispozițiile, întrucât în celelalte articole nu se diferențiază procesele de tratare atunci când sunt menționate componentele activității de salubrizare;
  • la articolul 2, alin 8, ar trebui eliminată sintagma „anaerobă/aerobă” și să fie lăsată doar sintagma „sortare, tratare și/sau eliminare prin depozitare”.

Puteți găsi mai multe sugestii ale actorilor din industrie în minuta dezbaterii din data de 7 septembrie aici.

Principalele prevederi ale proiectului de OUG 

Menționăm că am lăsat pentru comparație și prevederile inițiale ale proiectului de OUG (marcate cu text barat).

La articolul 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, literele j) și k) ale alineatului (5) se modifică:

Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au obligațiile:

  1. j) pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a) (de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale), să aplice după aprobarea tarifelor/taxelor prevăzute la lit i (n. red. pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife/taxe distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute mai sus) valoarea contribuţiei pentru economia circulară (n.r. 80 lei/tonă plătită de proprietarii sau, administratorii de depozite) numai pentru cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte,care se evidenţiază distinct în factura emisă de operator în cazul modalității de plată prin tarif;
  2. k) să aplice după aprobarea tarifelor/taxelor prevăzute la lit. i) pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), valoarea contribuţiei pentru economia circulară prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 (n. red. 80 lei/tonă, plătită de proprietarii sau, administratorii de depozite), pentru cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare, care se evidenţiază distinct în factura emisă de operator în cazul modalității de plată prin tarif;

 La articolul 38, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) PJGD se actualizează în baza investiţiilor necesare pentru conformarea cu programele de finanţare, după notificarea APM pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.”

Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. La articolul 2, alineatele (3) – (12) se modifică:

„(3) Activitățile serviciului de salubrizare se prestează numai de către operatori licențiați de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, în condițiile Legii serviciilor comunitare de utilității publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Serviciul de salubrizare cuprinde următoarele activități:

  1. a) colectarea separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat.
  2. b) operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deșeurilor de la persoanele fizice;
  3. c) transferul deșeurilor municipale în stații de transfer, inclusiv transportul separat al deșeurilor reziduale la depozitele de deșeuri nepericuloase și/sau la instalațiile de tratare mecano-biologică și al deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă colectate separat la stațiile de sortare;integrate de tratare, al deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat la staţiile de sortare şi al biodeşeurilor la instalaţiile de compostare şi/sau de digestie anaerobă;
  4. d) sortarea deșeurilor de hârtie, carton, metal, plastic și sticlă colectate separat din deșeurile menajere municipale în stații de sortare, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din sortare la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
  5. e) tratarea aerobă a bio-deșeurilorcolectate separat în instalații de compostare, inclusiv transportul reziduurilor la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
  6. f) tratarea anaerobă a bio-deșeurilorcolectate separat în instalații de digestie anaerobă, inclusiv transportul materialului semisolid igienizat și stabilizat la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
  7. g) tratarea deșeurilor reziduale și a reziduurilor rezultate de la tratarea deșeurilor municipale cu potențial energetic în instalații de incinerarecu eficiență energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deșeuri; tratarea deşeurilor municipale cu potenţial energetic în instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deşeuri;
  8. h) tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale în instalațiile integrate de tratare mecano-biologică,inclusiv transportul deșeurilor stabilizate biologic la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
  9. i) eliminarea, prin depozitare,a deșeurilor reziduale, a deșeurilor stradale, a deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalațiile de tratare a deșeurilor municipale, precum și a deșeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor la depozitele de deșeuri nepericuloase;
  10. j) măturatul, spălatul și stropitul căilor publice din localitate, inclusiv colectarea și transportul deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice la depozitele de deșeuri, precum și a deșeurilor provenite din coșurile stradale la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de tratare;
  11. k) curățarea şi transportul zăpezii de pe căile publice din localitate și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;
  12. l) dezinsecția, dezinfecția şi deratizarea, la obiectivele aflate în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale.

Au fost revizuiți și câțiva termeni tehnici și introduși termeni noi (articolul 4) (…):

Sunt adăugate noi definiții, pentru a fi corelate cu definițiile existente în alte acte normative, pentru următorii termeni: biodeșeuri, colectare separată, deșeuri reziduale, gestionarea deșeurilor, punct de colectare, utilizatori.

Au fost adăugate și definițiile pentru:

  1. centru de colectare prin aport voluntar– loc de recepție a unor fracțiuni speciale de deșeuri menajere colectate prin aportul voluntar al utilizatorilor, identificabil teritorial, administrativ și juridic, organizat și dotat din punct de vedere tehnic, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, deșeurile colectate separat de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, deșeuri textile, anvelope uzate, deșeuri vegetale din grădină, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, deșeurile periculoase din deșeurile menajere, deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele și mobila, deșeurile din construcții provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor, precum și alte tipuri de deșeuri stabilite de autoritățile administrației publice locale; dotat cu construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate colectării şi/sau tratării deşeurilor, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, tipurile de deşeuri stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi/sau cele stabilite prin proiectele finanţate din fonduri nerambursabile;
  2. insulă ecologică digitalizată– punct de colectare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat, compus dintr-un set de containere subterane sau supraterane, protejat anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat și digitalizat pentru acces cu card pentru persoanele arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare; dotat cu cântar pentru determinarea cantităţii aruncate de fiecare utilizator;

Dacă înainte alineatul 5 impunea obligații tuturor autorităților administrației publice locale existente la nivel național, acum acesta include explicit și autoritățile administrative ale sectoarelor din București.

(5) Autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului București au obligația:

  1. a) să implementeze un sistem integrat de gestionare, pe 4 fracții, a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale menajere, format din stații de transfer și stații de sortare, după caz, împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar și insule ecologice digitalizatedotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a respectivelor deșeuri, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de transfer deşeuri municipale şi contractele de delegare a gestiunii activităţii de sortare;sortare și contractelor de delegare a gestiunii activității de colectare separată și transport separat al acestor deșeuri;
  2. b) să implementeze un sistem integrat de gestionare a deșeurilor reziduale din deșeurile municipale, format din stații de transfer, instalații integgrate de tratare mecano-biologică și/sau depozite de deșeuriîmpreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă”, insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a deșeurilor reziduale, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activităţii de transfer deşeuri municipale, contractele de delegare a gestiunii activității de tratare mecano-biologică, și/sau contractele de delegare a gestiunii activității de eliminare, prin depozitare, a deșeurilor reziduale din deșeurile municipale;
  3. c) să implementeze până la 31 decembrie 2023, un sistem integrat de gestionare a biodeșeurilor din deșeurile municipale, format din stații de transfer, instalații de compostare și/sau instalații de digestie anaerobă împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar, insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a biodeșeurilor și/sau să doteze gospodăriile populației cu unități de compostare individuală, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de tratarea aerobă și/sau de tratare anaerobă a biodeșeurilor colectate separat şi, după caz, contractele de delegare a gestiunii activităţii de transfer deşeuri municipale;
  4. d) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor textile
  5. e) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.

(…)

(8) Înainte de atribuirea activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, sectoarele municipiului Bucureşti sunt obligate să atribuie, individual sau în asociere, activităţile de transfer, sortare, tratare anaerobă/aerobă şi/sau de eliminare, prin depozitare.

(9) Unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de deţinător legal al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare, depozitate în recipientele amplasate în aria lor teritorială.

(10) Colectorii au dreptul să colecteze separat deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din punctele de colectare numai pe baza contractului de delegare încheiat cu unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială de pe raza căreia colectează deşeurile sau, după caz, cu asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în care se include indicatorul de performanţă pentru colectarea separată a acestor deşeuri.

După capitolul V – Finanţarea serviciilor de salubrizare, se introduce un nou capitol, capitolul V^1 care detaliază politica tarifară în domeniul gestionării deșeurilor municipale în cadrul a 6 secțiuni importante:

  1. Operaționalizarea instrumentelor economice și modalitatea de stabilire a tarifelor și taxelor de salubrizare plătite de utilizatori pe baza instrumentelor economice
  2. Modul de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare
  3. Aprobarea tarifelor pentru activitățile de salubrizare
  4. Aprobarea tarifelor distincte de gestionare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat în modalitatea de plată a contravalorii serviciului prin tarif
  5. Aprobarea tarifelor/taxelor distincte de gestionare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat și a taxei de salubrizare în modalitatea de plată a contravalorii serviciului prin taxă sau prin taxă și tarif
  6. Rolul A.N.R.S.C. în implementarea politicii tarifare în domeniul gestionării deșeurilor

Aspecte importante privind stabilirea taxei de salubrizare

  • Este interzisă fundamentarea nivelului tarifelor ofertate prin includerea în structura pe elemente de cheltuieli a veniturilor estimate de operatori din vânzarea și/sau valorificarea deșeurilor. (Art. 28^7 (4))
  • Tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă pentru activitățile desfășurate de operatori, respectiv tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale, se calculează și se aprobă de către UAT (autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale) sau, după caz, de adunarea generală a asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI) pe baza tarifelor aprobate pentru activitățile componente serviciului, în conformitate cu normele metodologice elaborate și aprobate de A.N.R.S.C. ( 28^15, (1))
  • Tarifele distincte prevăzute la alin. (1) se calculează și se aprobă, prin aceiași hotărâre, la orice aprobare a unui tarif component al vreunei activități desfășurate de operatori pe fluxul deșeurilor municipale. ( 28^15, (2))
  • Autoritatea deliberativă a UAT are competență exclusivă să calculeze și să aprobe taxele distincte pentru utilizatori pe baza tarifelor distincte de la alin. (1), astfel:
    • a) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă se calculează și se aprobă la nivelul tarifului distinct aferent pentru activitățile desfășurate de operatori din care se scade, după caz, cuantumul reducerii taxei din sumele încasate de la organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor;
    • b) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor reziduale se aprobă la nivelul tarifului distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale. ( 28^15, (3))
  • Utilizatorii plătesc o singură taxă, respectiv taxa de salubrizare, care reprezintă suma taxelor distincte prevăzute la alin. (3). ( 28^15, (4))
  • În vederea acoperirii costurilor de administrare a taxei de salubrizare, autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale poate aproba un nivel mai mare al taxei cu până la 5%. ( 28^15, (5))
  • Taxa de salubrizare nu este supusă regimului fiscal și poate fi ajustată sau modificată oricând pe parcursul anului ( 28^18, (1))

Puteți consulta OUG 133/2022 aici.

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

 

A fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară

CE

Sursa foto: Parlamentul european

Marți a fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară prin HG 1172/2022.

Strategia va fi completată de un Plan de Acțiune -Planul de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC) care va include acțiuni specifice pentru sectoarele cu potențial ridicat de circularitate, va identifica resurse bugetare, responsabili și termene pentru realizarea acțiunilor.

Principalele direcții de acțiune ale strategiei

I. Reducerea consumului de materii prime virgine prin extragerea mai durabilă a materiilor prime și prin activități de reciclare și recuperare.

II. Reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor:

  • aplicarea designului circular și a eficienței materialelor;
  • promovarea dematerializării.

III. Reducerea impactului activităților de producție asupra mediului prin:

  • aplicarea unor tehnologii și procese mai inovatoare și mai ecologice;
  • promovarea digitalizării;
  • favorizarea energiilor regenerabile în detrimentul combustibililor fosili;
  • exploatarea potențialului de simbioză industrial.

IV. Reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apei reziduale asupra mediului prin:

  • promovarea prevenirii deșeurilor;
  • îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor și a infrastructurii;
  • promovarea activităților de sortare și tratare a deșeurilor;
  • limitarea la minimum a depozitării deșeurilor.

V. Îmbunătățirea coerenței politicilor și a guvernanței, a comunicării și a colaborării dintre autoritățile locale, regionale și naționale.

Strategia oferă și o imagine de ansamblu asupra a 14 sectoare economice din România din punct de vedere macroeconomic și o primă evaluare a sectoarelor din punct de vedere al potențialului lor de circularitate.

Rezultatele evaluării sectoriale vor servi drept bază pentru elaborarea ulterioară a Planului de acțiune, care va prezenta detaliat obiective specifice și recomandări de politici, precum și acțiuni concrete pentru sectoarele prioritare care trebuie implementate pentru a spori circularitatea în economia românească.

Pe baza analizei preliminare, sectoarele cu cel mai mare potențial de economie circulară sunt:

  1. agricultură și silvicultură
  2. industria constructoare de mașini
  3. construcții
  4. bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile
  5. ambalaje (sticlă, hârtie, materiale plastice etc.)
  6. textile
  7. echipamente electrice și electronice

Aceste sectoare vor fi abordate în detaliu în planul de acțiune, împreună cu deșeurile și apa, ca sectoare orizontale.

tabel snec 2

Sursa foto: Strategia națională privind economia circulară (paginile 27/28) – Tabel sectoare selectate în economia românească

* Fabricarea sticlei și a produselor din sticlă este agregată la Fabricarea altor produse minerale nemetalice, date mai detaliate nu sunt disponibile public.
**Fabricarea materialelor plastice este agregată la Fabricarea produselor din cauciuc și plastic, date mai detaliate nu sunt disponibile public.
Sursa datelor: Eurostat și Statista

La paginile 30-31 din Strategie, găsiți o analiză aprofundată a acestor sectoare inclusiv oportunități/soluții „circulare” care pot fi integrate în aceste sectoare.

Ecoteca a participat la consultări și a transmis unele propuneri care nu au fost incluse în strategie și ar trebui luate în considerare în elaborarea Planului de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC):

  • Recomandăm ca Planul de acțiune care urmează a fi elaborat să ia în considerare ierarhia deșeurilor cu focus pe prevenire în toate sectoarele economice relevante, prin îmbunătățirea politicilor publice și a capacității de raportare și monitorizare a indicatorilor privind deșeurile în sprijinul prevenirii apariției acestora și stimulării viabilității economice a activităților de ecodesign, reparare și reutilizare.
  • Ca și orice alte documente programatice privind eficiența utilizării resurselor, SNEC trebuie să includă direcții strategice concrete, sectoriale, pentru crearea unei piețe viabile pentru materii prime secundare și, tot explicit, stimularea scalării și rentabilizării proiectelor de simbioză industrială.
  • Pentru facilitarea negocierilor privind prioritățile sectoriale, SNEC trebuie să includă o cronologie a transformărilor sistemice vizate (ideal și cu obiective SMART integrate), cum ar fi: Pentru electronice, uzura planificată este un aspect care va fi abordat în noul regulament UE privind deșeurile electronice, care va acoperi prevenirea deșeurilor, iar soluțiile specifice trebuie corelate cu obiectivele SMART și aranjamente instituționale in vigoare; crearea unui sistem logistico-economic-fiscal de reparare și reutilizare; abordarea gestionării măsurabile a deșeurilor electronice acolo unde acestea apar: definirea fluxurilor de date și măsuri de asigurare a acurateței datelor, existența și monitorizarea funcționării punctelor de colectare, campanii pre-definite de conștientizare a cetățenilor, standarde generalizate de colectare, tratare și reciclare; crearea unei piețe secundare de materii prime.
  • În domeniul agriculturii – împreună cu părțile interesate (Ministerul Agriculturii, universitățile de profil, reprezentanți ai industriei, ONG-uri etc) trebuie adaptată „Strategia de la fermă la consumator” în contextul românesc, identificarea direcțiilor de acțiune specifice pentru agricultura durabilă, pentru reducerea degradării solului, crearea de oportunități de piață pentru fermierii locali, adresarea problemelor specifice privind lipsa locurilor de muncă și specializărilor complementare în sector etc.
  • Introducerea sistemului garanție –returnare pentru ambalajele reutilizabile și de unică folosință și pentru toate tipurile de ambalaje care se pretează tehnic administrării în acest sistem (extinderea tipurilor de materiale, decuplarea de clasificarea artificială și dificil de administrat privind produsul conținut, eco-modularea garanției în funcție de reciclabilitatea materialului vizat).
  • În ceea ce privește biodeșeurile este important să fie introduse aspectele relevante din Regulamentul (UE) 2019/1009 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE actualizat în data de 16 iulie 2022. Regulamentul clarifică faptul că digestatul și compostul pot fi plasate ca materiale componente în îngrășăminte, amelioratori de sol și medii de cultură pe piața europeană.
  • În concluzie, precizăm că Strategia și planul de acțiune ar trebui să aibă un calendar pentru atingerea indicatorilor Uniunii Europene privind economia circulară conform obiectivelor și calendarului stabilite în aliniere cel puțin cu:
    • Directiva cadru privind deșeurile 2008/98,
    • Directiva 94/62 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje,
    • Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE),
    • Directiva 2006/66 privind bateriile şi acumulatorii şi deșeurile de baterii şi acumulatori,
    • Directiva 99/31/CE privind depozitele de deșeuri și
    • Directiva 2019/904 privind reducerea ambalajelor de unică folosință.

Puteți consulta strategia aici.

 

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată

Ordinul nr. 1736/2022 – Firmele care introduc în țară deșeuri pentru valorificare vor trebui să se înregistreze și să raporteze în Registrul ROAFM

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

 

 

 

Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?

1 2

Sursa foto: AHK Romania – Donald McCalman, Directorul Sistemului de Garanție-Returnare din Scoția

Prezent în cadrul „Econet meetings – oportunitățile și provocările implementării sistemului garanție-returnare în România” din data de 6 iulie 2022, un eveniment organizat de Higgins și Camera de Comerț Româno-Germană – AHK Romania în cadrul Hotspot Workhub,

Donald McCalman, Directorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) din Scoția a prezentat pașii de pregătire a SGR și a anunțat că Scoția va demara sistemul în august 2023.

În 2008, parlamentul britanic adopta Climate Change Act un document ambițios care impunea măsuri pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.

Una dintre măsurile incluse în document era introducerea sistemului garanție-returnare.

În mai 2015 a fost demarat un studiu de fezabilitate privind implementarea SGR, urmat de anunțul oficial al guvernului scoțian din septembrie 2017 potrivit căruia Scoția va implementa SGR.

Etapele pregătirii SGR în Scoția

  • Iunie 2018 – au fost demarate procedurile de fezabilitate și design ale SGR
  • Aprilie 2019 – a fost stabilit un grup consultativ de implementare care conținea reprezentanți ai producătorilor și tuturor categoriilor de comercianți (mici, mijlocii și mari, cu ridicata, cu amănuntul)
  • Mai 2019 – a fost anunțat tipul de model SGR ales
  • Mai 2020 – regulamentele privind implementarea SGR au fost adoptate în Parlament; în aceeași perioadă a fost stabilit un grup de lucru al producătorilor. La această dată sistemul era prevăzut să fie demarat în iulie 2022
  • Ianuarie 2021 a fost stabilită societatea „Circularity Scotland” care a fost selectată ca administrator ar sistemului în martie 2021
  • Decembrie 2021 – o parte din reglementări au fost amendate în Parlament și s-a stabilit că sistemul va fi demarat în august 2023

Administratorul SGR în Scoția

Administratorul SGR în Scoția (Circularity Scotland) cuprinde: producători, comercianți cu amănuntul, angrosiști și asociații comerciale

  • Producători >90% produse, comercianți cu amănuntul 85- 90% produse
  • Calitatea de membru este atribuită în funcție de volumul de produse produse/vândute și numărul de puncte de returnare operate
  • Asociațiile comerciale se asigură că vocea companiilor mai mici este auzită
  • Consiliu (cu experiență în ceea ce privește producătorii, ospitalitate, retail, livrare) și echipă executivă
  • Companie privată nonprofit operată FĂRĂ implicarea statului

Cum va arăta sistemul proiectat să deservească o populație de aproximativ 5,5 mil locuitori

  • 2,85 miliarde de ambalaje de sticlă, metal, plastic de 50 ml până la 3l estimate
  • 35 000 de puncte de returnare – nu există o scutire determinată de dimensiune, dar poate se aplica pentru scutiri pe baza proximității sau sănătății/siguranței
  • Retailerii online trebuie să colecteze containerele goale de la domiciliu – se estimează că 10% din vânzări sunt online
  • Geografie – de la magazine mici de pe o insulă la supermagazine care vând 100.000 produse pe săptămână
  • 4.500 de producători vizați – 10 000 -15 000 unități de stocare (SKUs)
  • Guvern descentralizat – nu poate aplica modificări etichetei
  • Probabil cel mai complex DRS din lume …

Logistica si procesare

  • Colectări zilnice, săptămânale, două săptămâni și la cerere pentru până la 35.000 de locații pe continent și pe insule
  • 500 – 4.000 RVM-uri
  • Peste 10 000 de organizații în sectorul ospitalității – se verifică metode eficiente de de ridicare a sticlei în vrac
  • Este o rețea complexă de puncte de returnare – sistemul va fi proiecat pentru a eficientiza cât mai bine capacitatea punctelor de  punctul de întoarcere și capacitatea/volumul, de unde nevoia de date flexibile
  • 8 centre de încărcare și 3 centre de numărare
  • Preluare online – trebuie stabilit cu retailerii, dar proiectarea serviciului este complexă
  • Vânzarea de materiale înapoi în economia circulară a băuturilor, cu drept de prim refuz pentru producători

Dezvoltarea sistemului și implementare

Achiziții – cerințe

  • Un partener cu cunoștințe despre DRS
  • Nu pornind de la zero, având o platformă/arhitectură deja dezvoltată pentru DRS

Procesul de selecție

  • Au selectat Reverse Logistics Group ca partener IT
  • RLG avea deja în funcțiune un sistem modular cuprinzător, cu capacitatea de a dezvolta noi funcții și oferă performanța și securitatea necesare

Implementarea

  • Echipa de utilizatori și analiști Circularity Scotland, echipa de proiectare și construcție RLG, comună
  • Întâlniri regulate, ateliere – platformă comună de management de proiect

De reținut: diferențe în proiectarea sistemului în Scoția comparativ cu proiectarea sistemului în România

  • Administratorul SGR în Scoția este o companie privată nonprofit operată FĂRĂ implicarea statului; în cazul nostru, tocmai implicarea statului în acționariatul administratorului este cauza principală pentru tergirversarea sistemului de luni bune
  • Administratorul SGR în Scoția cuprinde: producători, comercianți cu amănuntul, angrosiști și asociații comerciale. Asociațiile comerciale se asigură că vocea companiilor mai mici este auzită

Feliciu Paraschiv – vicepresedinte, Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), organizație care nu a fost inclusă în societatea RetuRO a declarat în cadrul conferinței menționate la începutul articolului:

„Din aproximativ 88 000 de comercianți, 40 000 vor fi obligați să intre în SGR iar foarte mulți se vor alătura voluntar, (…) în principiu, estimăm că aproximativ 70 000 de comercianți vor fi angrenați în sistem.”

Cca 70 000 de comercianți aflați pe teritoriul național nu sunt reprezentați în cadrul societății RetuRO …

  • Retailerii online trebuie să colecteze containerele goale de la domiciliu – se estimează că 10% din vânzări sunt online – în cazul nostru legea stipulează că magazinele online nu vor fi nevoite să colecteze ambalajele SGR

Sistemul DRS din Scoția va fi printre cele mai complexe din lume atunci când va fi implementat și considerăm că ar trebui să reprezinte un punct de referință în ceea ce privește pregătirea implementării SGR în România, mai ales în ceea ce privește componenta logistică a implementării sistemului.

Mai multe informații despre sistem găsiți aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

 

 

 

Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

af776886 0318 4786 9b95 762a4a62b99c

Sursa foto: Ecoteca

De doi ani așteptăm normele tehnice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor periculoase necompostabile.

Între timp Uniunea Europeană se mișcă mult mai repede, adoptă și revizuiește regulamente peste regulamente care sunt complet ignorate în țara noastră.

La data de 16 iulie a fost revizuit Regulamentul UE 2019/1009 al Parlamentului și consiliului European de stabilire a normelor privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante UE.

Acest regulament modifică:

  • Regulamentul CE 1069/2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
  • Regulamentul CE 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE (privind interzicerea introducerii pe piață ș i a folosirii produselor fitosanitare care conțin anumite substanțe active) și 91/414/CEE ale Consiliului (privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar)
  • Și abrogă Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 privind îngrășămintele care reglementa doar îngrășămintele minerale și nu era aplicabil pentru îngrășămintele recuperate din fluxurile deșeuri.

În cadrul acestui regulament sunt definite criterii armonizate privind „încetarea statutului de deșeu” pentru compost și digestat din deșeurile biologice colectate separat. Acum, compostul și digestatul pot fi plasate ca materiale componente în îngrășăminte marcate CE, amelioratori de sol și medii de cultură pe piața europeană.

Noile modificări  impun utilizarea în siguranță a subproduselor și a materialelor de înaltă puritate ca materiale componente în produsele fertilizante din UE și creează noi oportunități de recuperare a nutrienților din diverse fluxuri de deșeuri.

Materialele de înaltă puritate în cauză sunt sărurile de amoniu, sărurile de sulfat, sărurile de fosfat, sulful elementar, carbonatul de calciu și oxidul de calciu. Sărurile de amoniu ar putea fi recuperate din gazele reziduale din gunoi de grajd, de exemplu, și pot înlocui îngrășămintele convenționale cu azot. În mod similar, sărurile fosfatice pot fi recuperate și pot oferi o alternativă la îngrășămintele fosfatice.

Toate materialele au o cerere semnificativă pe piață și și-au dovedit valoarea agronomică ridicată pe parcursul unei lungi istorii de utilizare în domeniu.

Noile reguli stabilesc cerințe de siguranță, cum ar fi valori limită pentru metalele grele crom și vanadiu, pentru a se asigura că astfel de materiale nu vor pune în pericol sănătatea noastră sau mediul.

Noile reglementări se bazează pe evaluările științifice ale Centrului Comun de Cercetare (JRC-Joint Research Center) al Comisiei. Acestea se află sub controlul Parlamentului European și al Consiliului.

Regulamentul revizuit conține printre altele:

  • Obligațiile operatorilor economici (producători, importatori, distribuitori)
  • Cerințe tehnice privind produsele fertilizante
  • Cerințe tehnice privind categoriile de materiale componente (ex. compost, digestat, subproduse ale industriei alimentare etc.)
  • Cerințe privind etichetarea produselor fertilizante
  • Proceduri de evaluare a conformității

Avantajele noilor reglementări

Beneficiile noilor reglementări sunt bine punctate de reprezentanții proiectului Nutriman –Rețeaua de management și recuperare a nutrienților – un proiect european care identifică și promovează tehnologiile, produsele, aplicațiile și practicile din sectorul îngrășămintelor biologice recuperate în interesul și beneficiul practicienilor din agricultură.

  • Deschiderea pieței unice a UE pentru îngrășămintele organice – facilitarea vânzării de îngrășăminte organice și recuperate la standarde de calitate armonizate pentru toate tipurile de material fertilizant care pot fi comercializate în Uniunea Europeană.
  • Creșterea utilizării îngrășămintelor organice și obținute din biodeșeuri.
  • Promovează utilizarea sporită a materialelor reciclate pentru producerea îngrășămintelor, contribuind astfel la dezvoltarea economiei circulare, reducând în același timp dependența de nutrienții importați.
  • Noul regulament ofereră reguli mai stricte privind cerințele de siguranță, calitate și etichetare pentru toate îngrășămintele care urmează să fie comercializate liber în UE. Producătorii vor trebui să demonstreze că produsele lor îndeplinesc aceste cerințe înainte de a aplica marcajul CE.
  • Mai multe opțiuni pentru fermieri, riscuri reduse pentru sănătate și mediu
  • Introducerea de noi valori limită pentru contaminanții din îngrășăminte va garanta un nivel ridicat de protecție a solului și va reduce riscurile pentru sănătate și mediu, permițând în același timp producătorilor să își adapteze procesul de producție pentru a se conforma noilor limite.
  • Facilitează accesul pe piață pentru îngrășămintele organice inovatoare
  • Creșterea încrederii consumatorilor prin garantarea siguranței îngrășămintelor în ceea ce privește sănătatea umană și mediul înconjurător (în special în ceea ce privește elementele toxice, contaminanții organici)
  • Armonizarea deplină a pieței UE ar elimina toate costurile legate de recunoașterea reciprocă și/sau divergența normelor naționale, precum și de a asigura un nivel uniform de protecție a sănătății umane și a mediului.

Puteți accesa Regulamentul UE 2019/2009 aici.

 

Puteti citi și:

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

1 4

Sursa foto: Ecoteca – Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

Ieri am fost în vizită la stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban SA, unul dintre colectorii autorizați pentru preluarea deșeurilor municipale din Sectorul 6 și orașul Otopeni.

În cadrul stației de sortare pe lângă deșeurile frecvente (hârtie, plastic de tip PET, metal, sticlă) sunt recuperate și alte categorii de deșeuri care sunt refuzate în general, de unii colectori și reciclatori, fiindcă nu au o valoare economică semnificativă.

Categoriile de deșeuri rezultate în urma sortării deșeurilor municipale:

  1. Hârtie/carton
  2. Plastic de tip PET
  3. Plastic de tip HDPE (de exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
  4. Polistiren (caserole, resturi de polistiren folosite la ambalarea si transportul produselor, resturi de construcții etc.)
  5. Caserole din plastic
  6. Folie color, transparentă și pungi
  7. Lădițe de plastic
  8. Ambalaje de tip tetrapak
  9. Doze de aluminiu
  10. Metal
  11. Sticlă
  12. Deșeuri voluminoase
  13. Deșeuri de construcții
  14. RDF (deșeurile de tip RDF -Refused Derived Fuel sau combustibil derivat – sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment)
  15. Deșeuri vegetale provenite din parcuri și toaletări
  16. Anvelope
  17. Textile
  18. Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE)
  19. Ulei alimentar uzat
  20. Deșeuri reziduale

Dan Ceaușescu, director comercial în cadrul Urban S.A.: „Datorită stației de sortare am reușit să reducem depozitarea la gropile de gunoi cu 37%, 27% din deșeurile sortate sunt trimise la fabricile de reciclare iar 10% din aceste deșeuri ajung la fabricile de ciment unde sunt folosite drept combustibil alternativ.”

2 3

Dan Ceaușescu, Director Comercial Urban SA

Cum funcționează stația de sortare

Deșeurile colectate de la populație din sectorul 6 (sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat,  restul asociațiilor au contracte cu alți operatori) și Otopeni sunt aduse la Stația de sortare de autogunoierele sau mașinile dedicate colectării deșeurilor reciclabile ale Urban, a completat dl. Ceaușescu.

  1. Deșeurile reciclabile și menajere ajunse la stația de sortare sunt cântărite înainte de a intra în stația de sortare (vezi imaginile 1 și 2)
  2. Deșeurile reciclabile sunt depozitate separat de deșeurile menajere pe platforma stației de sortare și sunt introduse în stația de sortare printr-un ciur rotativ care are rolul de a separa obiectele mici (metalice și nu numai) de restul ambalajelor mari (vezi imaginea 3)
  3. Deșeurile mici sunt colectate într-un container aflat sub ciur iar deșeurile mari ajung pe banda de sortare unde sunt sortate manual pe 14 categorii: folie color, folie incoloră,PET incolor, PET albastru, PET verde, hârtie, carton, doze aluminiu, metal, polistiren, caserole PET, PET alb (recipientele de iaurturi), tetrapak, plastic de tip HDPE. Pentru o sortare eficientă există un angajat aflat lângă banda de sortare pentru fiecare tip de material. Acesta are rolul de a prelua materialul de pe banda de sortare și de a-l depozita în containerul corespunzător pentru respectivul material (vezi imaginile 4 și 5). 
  4. La sfârșitul benzii de sortare se află un magnet care are rolul de a prelua deșeurile metalice
  5. Deșeurile reciclabile sunt balotate pe tipuri de material și transportate la fabricile de reciclare (vezi imaginea 6).
  6. Deșeurile nereciclabile provenite din prima bandă de sortare sunt preluate pe a doua bandă de sortare; de aici ajung într-o presă unde sunt transformate în baloți. Aceste deșeuri denumite RDF -Refused Derived Fuel (combustibil derivat) sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment. Aici sunt incinerate pentru a înlocui combustibilul clasic (cărbuni, petrol). Cenușa rezultată în urma incinerării acestor deșeuri este tratată și introdusă în compoziția cimentului (vezi imaginile 7 și 8).

De reținut

  • după sortare, deșeurile reciclabile sunt balotate si transportate către fabricile de reciclare
  • deșeurile de sticlă sunt depozitate separat de restul deșeurilor reciclabile pe platforma stației de sortare pentru a nu se pierde pe benzile de sortare. Ulterior containerele cu deșeuri de sticlă sunt transportate la fabricile de reciclare
  • deșeurile de tip Tetrapak sunt balotate separat de restul deșeurilor de carton fiindcă sunt formate din 3 materiale diferite (plastic, carton și aluminiu) și sunt trimise la fabrica Vrancart pentru reciclare
  • deșeurile de tip RDF sunt transportate către fabricile de ciment pentru co-incinerare
  • deșeurile vegetale provenite din parcuri și toaletări sunt transportate la o stație de tratare
  • deșeurile reziduale care nu mai pot fi reciclate sau incinerate sunt transportate la gropile de gunoi
  • deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
  • deșeurile voluminoase sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației, sunt dezmembrate iar o parte dintre componente (metal și lemn) ajung la reciclare în timp ce resturile textile sunt valorificate energetic în fabricile de ciment

Ce trebuie să facem noi, cetățenii, pentru a facilita procesul de colectare și sortare

  1. În primul rând, să încercăm să reducem deșeurile pentru a nu mai fi nevoie să fie colectate și valorificate. Spre exemplu: să cumpărăm cât mai multe produse de la producători locali (pentru a reduce consumul de combustibil și alte costuri de distribuție) vrac, în săculeți, sacoșe și alte recipiente reutilizabile, să renunțăm la pungi și alte ambalaje de unică folosință, să evităm să aruncăm mâncarea etc. Din fericire, acum au apărut și magazine care vând produse vrac sau în ambalaje  prietenoase cu mediul – fără plastic – ex. Magazin Zero Waste București, Ecoptimist.ro
  2. Dacă avem posibilitatea, să încercăm să colectăm separat resturile vegetale și alimentare și să le predăm pentru a fi transformate în compost (îngrășământ natural). Găsiți câteva locații aici.
  3. Să încercăm să refolosim cât mai mult unele ambalaje și produse (ex. borcane, sticle, caserole) și să le donăm atunci când nu le mai folosim (ex. pe grupuri de donații de tipul „freecycle” – facebook)
  4. Să evităm să folosim ambalajele nereciclabile sau greu de reciclat (de exemplu,  pungile de chipsuri, sticle PET pentru iaurturi, caserolele transparente folosite pentru mezeluri, măsline, carne etc, plicurile de hrană pentru animale etc.)
  5. Să clătim cu apă ambalajele înainte de a le colecta separat – Pentru a preveni risipa de apă ambalajele pot fi clătite în apa rămasă după spălarea veselei
  6. Să nu separăm dopurile de sticlele de plastic atunci când le colectăm. Fiind de dimensiuni mici se pot pierde în procesul de sortare și nu mai ajung să fie reciclate
  7. Să presăm deșeurile pentru a reduce volumul.
  8. Să reparăm produsele (de exemplu, electrocasnice, electronice, hainele). Dacă sunt în stare bună, pot fi donate asociațiilor care sprijină persoanele defavorizate sau pe grupurile de donații de pe facebook.
  9. Să depunem eforturi să colectăm separat deșeurile pe minimum 2 fracții (uscat, umed) sau 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) chiar dacă firma de salubrizare din sectorul nostru/orașul nostru nu oferă acest serviciu (din fericire, sunt multe supermarket-uri care colectează deșeurile reciclabile, există de asemenea și colectori mici, „de cartier” care oferă acest serviciu – îi puteți găsi pe harta reciclării  sau  colectaredeseuri.ro)
  10. Dacă locuiți în sectorul 6 sau Otopeni și nu beneficiați de programul de colectare separată contactați administratorul clădirii și reprezentanții Urban.

830e8072 955a 4ea9 b0f4 f0397698d9d4

1. Deșeurile sunt cântărite la intrarea în stația de sortare

 

24dc0ed4 fec9 40af ab01 4e5c925bd2e5

2. Cu aceste mașini sunt colectate deșeurile reciclabile de la asociațiile de proprietari și firmele care au ales să implementeze sistemul de colectare separată

 

1ae41ee3 a0bb 469a 8449 e75852fc9690 1

3. Ciur rotativ – Stația de sortare Urban SA

 

6

4. Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

 

Container folie

5. Container cu folie transparentă colectată de pe banda de sortare manuală

 

b1ea46f5 b8d6 4a24 86ea c69c54f525d0 1

6. Presă balotare – în imagine baloți de plastic tip PET (sticle) pregătiți pentru a fi transportați la fabricile de reciclare

 

8 2

7. Deșeurile nereciclabile (tip RDF – combustibil derivat) sunt preluate pe a doua bandă de sortare, balotate și transportate către fabricile de ciment pentru a fi incinerate

 

10

8. Deșeuri de tip RDF care urmează să fie balotate și transportate la fabricile de ciment pentru incinerare

 

7f1fbdbf b112 47cd bf66 4ac973d2173a

9. Baloți de plastic de tip HDPE (spre exemplu recipiente de șampoane, detergenți)

 

WhatsApp Image 2022 08 04 at 15.01.54 1

10. Baloți de polistiren

12

 

13

12. Caserole care nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

 

14

13. Baloți de hârtie urcați în tir pentru a fi transportați la o fabrică de reciclare

 

15

14. Baloți din doze de aluminiu

 

16

15. Sticle tip PET de culoare albă folosite pentru lactate – nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

 

17

16. Baloți din lăzi de plastic

 

18

17. Baloți din ambalaje de tip tetrapak

 

20

18. Container cu deșeuri metalice

 

19

19. Deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare

 

Deșeurile voluminoase

Urban S.A. este una dintre puținele firme de salubrizare care sortează și dezmembrează deșeurile voluminoase și reușeste să trimită la reciclare o parte dintre componente.

Vom reveni cu mai multe detalii despre întregul proces în cadrul unui articol dedicat deșeurilor voluminoase.

77cfcad0 fca3 4d24 ab73 f98a0d615778

9e19ae36 d300 4660 bd79 19544bf827b8

23 1

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

2

Sursa foto: prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings

Acum ceva timp scriam un articol despre riscurile SGR prezentate de Gheorghe Loloiu, Director General Reverse Logistics Group (RLG)România în cadrul Forumului pentru mediu și soluțiile propuse de RLG pentru îmbunătățirea sistemului.

Prezent în cadrul „Econet meetings – oportunitățile și provocările implementării sistemului garanție-returnare în România” din data de 6 iulie 2022, un eveniment organizat de Higgins și Camera de Comerț Româno-GermanăAHK Romania în cadrul Hotspot Workhub, Patrick Wiedemann, CEO Reverse Logistics Group a prezentat câteva dintre provocările implementării SGR în Germania și a oferit soluții concrete pentru reducerea acestor riscuri în România.

RLG face parte din Grupul Reconomy, lider în furnizarea de tehnologie bazată pe servicii centrate pe economia circulară. RLG va dezvolta sistemul IT pentru implementarea SGR în Scoția începând cu 1 ianuarie 2023 (termenul de finalizare a soluției IT este de 18 luni). Scoția va lansa Sistemul de Garanție-Returnare pe 16 august 2023. Acesta va fi primul program de acest fel lansat în Marea Britanie.

În România, RLG (anterior denumită CCR) este prezentă din anul 2008, asigurând servicii complete privind transferul de responsabilitate pentru producătorii de echipamente electrice și electronice, precum și de baterii și acumulatori.

Având în vedere realitatea românească în ceea ce privește pregătirea SGR:

  • Termenul nerealist de demarare a sistemului – 1 octombrie 2022
  • Obligativitatea introducerii codului unic de identificare a ambalajelor incluse de SGR
  • Conform legislației în vigoare, doar retailerii cu spațiu mai mare de 200 mp vor fi obligați să asigure colectarea ambalajelor incluse în sistem SGR
  • Există peste 80.000 de mici comerciați în țară (față de un total de 3.500 supermarketuri)
  • Micile magazine ar trebui integrate în rețeaua de colectare SGR deoarece acoperă 50% din piață
  • Comoditatea consumatorilor impune obligativitatea ca punctele de predare să se afle în proximitate/ să fie ușor accesibile pentru consumatori

pw rlg

Sursa foto: Ecoteca -Patrick Wiedemann – Econet meetings

Principalele provocări ale sistemului vor fi în viziunea dl Wiedemann:

  • Logistica (mai ales în ceea ce privește colectarea manuală)
  • Utilizarea limitată a RVM-urilor în unele zone
  • Costurile ridicate de achiziționare și gestionare a acestora
  • Riscuri ridicate de fraudare a sistemului

1 1

Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings

Soluții oferite de RLG pentru reducerea fraudei în sistemul tradițional cu cod de bare

Utilizarea serviciilor IT de verificare, analiză și raportare oferite de Microsoft:

  • Business Analytics
  • Microsoft Power BI în combinație cu SSRS (SQL Server Reporting Services)
  • Identificarea și abordarea fraudei în timp real datorită capabilităților Azure Analytics Services

Opțiune: SMART SGR pentru a preveni frauda

▪ Codul unic asigură autenticitatea produsului și protecția clienților

▪ Frauda zero (>99%) este posibilă numai cu o verificare în doi factori

(cod individual și marcaj de securitate)

▪ Codurile nu pot fi tipărite și scanate pentru a solicita rambursarea; sunt valabile doar o dată ce sunt înregistrate și puse pe piață

▪ Codarea unică asigură că sticlele pot fi returnate o singură dată

▪ Oferă un nivel de securitate ridicat împotriva unui potențial hacker: Frauda necesită nu numai manipularea datelor, ci și furtul fizic din containere cu un marcaj de securitate valabil.

▪ Depozitul este legat de un articol fizic, nu de o etichetă.

▪ Odată ce este detectată o practică necorespunzătoare, codul poate fi urmărit.

coduri de bare

Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings

Soluții oferite pentru mini-market-uri

Dispozitiv portabil (similar cu dispozitivul de scanare a produselor din supermarket-uri)

  • Scanner de înaltă calitate și bazat pe camere de viteză
  • Nu este necesar un efort semnificativ de dezvoltare
  • Verificarea produsului în timp real (spre deosebire de verificarea bazei de date)
  • Opțional – imprimanta de bonuri/bonoane
  • Posibilitate opțională de a strivi ambalajele după scanare

Aplicație mobilă B2B

  • Adaptat la orice mediu
  • Verificarea produsului în timp real față de baza de date
  • Personalizarea aplicației este necesară
  • Posibilitate opțională de a strivi ambalajele după scanare

Beneficiile pentru mini-market-uri

  • Validare la punctul de întoarcere, nu la centrul de numărare
  • Posibilități de compactare
  • Reducerea costurilor logistice

Altă soluție pentru mini-market-uri: plasarea de RVM-uri (Reverse Vending Machines) simplificate și adaptate la spațiul redus din cadrul acestor magazine.

rvm uri simple

Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

 

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

reutilizabil

Sursa foto: Zero Waste Europe

 

În contextul adoptării Planului pentru acțiune circulară (iunie 2020)  unul dintre principalele elemente constitutive ale Pactului verde european, Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (care reglementează introducerea pe piață a ambalajelor, precum și prevenirea și gestionarea deșeurilor de ambalaje) se află în revizuire și va fi adoptată de Comisia Europeană în acest an.

Inițiativa urmărește, de asemenea, angajamentul Strategiei pentru materiale plastice de a asigura faptul că ambalajul de plastic este reutilizabil sau reciclabil într-o manieră viabilă din punct de vedere economic până în 2030,  iar  Pactul Verde european extinde această obligație la toate ambalajele și se angajează să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea și reducerea supraambalajului și a deșeurilor de ambalaje.

Astfel, în revizuirea Directivei pentru ambalaje, Comisia Europeană are în vedere:

  • îmbunătățirea designului ambalajului pentru a promova reutilizarea și reciclarea
  • creșterea conținutului reciclat din ambalaje
  • măsuri pentru reducerea ambalării excesive
  • reducerea deșeurilor de ambalaje.

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor

Atunci când ne referim la ambalaje, pare să existe o confuzie între acțiunile care se referă la reutilizare și la prevenire. În ciuda faptului că ambele contribuie la reducerea generării de deșeuri, din perspectiva elaborării politicilor, acestea ar trebui tratate ca 2 concepte diferite.

Având în vedere revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWD), Zero Waste Europe a lansat la începutul lunii iunie împreună cu mai mulți parteneri documentul Packaging Reuse vs. Packaging Prevention – Understanding which policy measures best apply”.

Această lucrare își propune să clarifice ceea ce ar trebui definit ca „reutilizarea ambalajelor” și ceea ce ar trebui definit ca „prevenirea deșeurilor de ambalaje” și care sunt măsurile de politică care le cuprind pe una și pe cealaltă.

Când folosim termenul de „ambalaj reutilizabil”, conceptul se referă de fapt la două tipuri de procese:

  • acțiunea de a folosi un recipient care este deținut de consumator și care este fie reumplut în magazin sau reumplut acasă. În ambele cazuri, recipientul nu este de fapt un ambalaj, ci un produs și, prin urmare, această acțiune ar trebui să fie considerată ca prevenire a deşeurilor de ambalaje.
  • acțiunea de utilizare a unui recipient care este un activ deținut de producător sau de un terț și/sau de colectare, spălare și reumplere de o terță parte. Acest proces este ceea ce ar trebui considerat ca ambalaj reutilizabil.

Prin urmare, trebuie făcută o diferențiere importantă între: prevenirea deșeurilor de ambalaje și sisteme de ambalare reutilizabile, deoarece măsurile și cerințele care ar trebui să se aplice fiecăruia dintre ele diferă (deși sunt foarte complementare) și această diferență trebuie clarificată în cadrul viitoarei revizuiri a Directivei

Definiția ambalajelor reutilizabile, în viziunea Zero Waste Europe și a partenerilor

Ambalajele reutilizabile sunt ambalaje care sunt concepute pentru a fi reutilizate de mai multe ori în același scop după utilizare și a căror returnare și reutilizare efectivă este posibilă printr-o logistică adecvată și promovată de sisteme de stimulare adecvate, de obicei printr-un sistem depozit”.

De fapt, există câteva aspecte cheie care sunt cruciale pentru a fi încorporate în definiția unui sistem de reutilizare a ambalajului, punctate foarte bine de Zero Waste Europe:

  • Existența infrastructurii și a logisticii inverse pentru preluarea efectivă, curățarea, reumplerea și redistribuirea ambalajelor (operată de producători și/sau de un terț).
  • Un stimulent adecvat pentru returnarea ambalajului (de obicei un depozit, dar poate fi și un sistem în care consumatorul plătește o amendă atunci când ambalajul nu este returnat).
  • O anumită cantitate de rotații minime, care ar trebui să fie cel puțin între 10-15 cicluri.
  • O rată de colectare de cel puțin 90% din ambalaje.

Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină prevenirea deșeurilor de ambalaje

  • O țintă de prevenire a deșeurilor de ambalaje de 50% până în 2030, care să includă ca 30% să fie atinsă prin reutilizare
  • Stabilirea unui plafon pentru ambalajul general de unică folosință introdus pe piață
  • Aplicarea de taxe pe ambalajele de unică folosință
  • Restricționarea utilizării ambalajelor de unică folosință pentru anumite aplicații, cum ar fi la fața locului unde se consumă alimente și băuturi
  • Încurajarea alternativelor de ambalare reîncărcabile care să fie disponibile de către orice restaurant, cafenea sau magazin care vinde alimente sau băuturi de consumat „din mers”
  • Încurajarea sau obligarea comercianților cu amănuntul care vând produse alimentare, băuturi și produse de curățare nepericuloase să accepte consumatorii să-și aducă propriul recipient (recipient spălat corespunzător)
  • Încurajarea comercianților online să ofere clienților posibilitatea de a renunța la livrarea produselor în ambalaj suplimentar (pentru expediere) atunci când ambalajul propriu al produselor este deja potrivit pentru expediere.

Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină reutilizarea ambalajelor

  • Stabilirea unui obiectiv general de reutilizare de 50% până în 2030 pentru toate ambalajele introduse pe piața UE; trimițând astfel un semnal puternic tuturor sectoarelor de piață pentru a demara tranziția
  • Stabilirea țintelor de reutilizare specifice sectorului sau țintelor dedicate pe tip de ambalaj
  • Încurajarea schemelor de depozit-retur (DRS) pentru reumplere/reutilizare dincolo de ambalarea băuturilor
  • Definirea cerințelor esențiale pentru sistemele de tip „pool”(vezi imaginea de mai jos sau citește mai multe informații despre aceste sisteme aici – și furnizarea de linii directoare privind configurarea acestora si functionare.
  • Stabilirea parametrilor generali pentru alinierea standardizării designului ambalajului și returnării – Stimulente de returnare  între mărci și companii într-un mod care să permită partajarea punctelor de colectare a recipientelor, instalații de spălare și logistică, inclusiv un număr minim de cicluri (reutilizări), etichetare, etichete digitale (coduri QR), simboluri de reutilizare, printre alte cerințe privind designul de produs.

pool system

Sursa foto: Zero Waste Europe

Principalele pericole semnalate de Zero Waste Europe și parteneri în gruparea celor 2 concepte -reutilizarea ambalajelor și prevenirea deșeurilor de ambalaje, în cadrul Directivei

  • Lipsa stimulentelor pentru sisteme eficiente de reutilizare a ambalajelor
  • Lipsa sprijinului pentru prevenirea generării deșeurilor
  • Greenwashing/confuzia consumatorilor
  • Magazine care vând produse reutilizabile, cum ar fi pungi de bumbac și pahare de cafea din oțel inoxidabil cu mâncare/băutură/cumpărături: Deși în acest caz, articolele sunt vândute către consumatori și nu sunt oferite gratuit, asta nu înseamnă că vor fi aduse înapoi pentru fiecare cumpărătură și, de asemenea, nu înseamnă că vor fi refolosite acasă. Mulți consumatori care și-au uitat propriile obiecte personale acasă o vor face cumpărând un alt articol reutilizabil sau vor reveni în schimb la ambalajul de unică folosință. Acest lucru nu s-ar întâmpla în cazul sistemelor de reutilizare în care articolele sunt preluate înapoi printr-un sistem adecvat de stimulare. Sistemele de  ambalare reutilizabile fac acest lucru ușor și convenabil pentru participarea consumatorilor.
  • Sisteme de reîncărcare la domiciliu”: în acest caz, companiile etichetează ceva drept „reutilizabil/reîncărcabil”. deoarece consumatorii pot cumpăra un „articol reîncărcat (de exemplu, o sticlă)” pentru a-l reumple acasă. Pachetul de reîncărcare de unică folosință care este apoi cumpărat de la supermarket pentru a reumple containerul deținut de consumatori este încă ambalaj de unică folosință, adesea realizat din materiale  cu reciclabilitate scăzută (vezi imaginea de mai jos).

refill

Sursa foto: pg.de

 

Puteți citi documentul integral elaborat de Zero Waste Europe și partenerii lor, aici.

 

Puteti citi si:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

 

 

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

1 1

Cei 10 indicatori ai economiei circulare – Sursa foto: eurostat

În 2018, după cum a anunțat în planul de acțiune pentru economia circulară din 2015, Comisia Europeană adopta un plan de monitorizare pentru a evalua progresul către o economie circulară și eficacitatea acțiunilor la nivelul UE și nivel național. Cadrul include 10 indicatori care acoperă patru dimensiuni:

  • producție și consum,
  • managementul deșeurilor,
  • materiale secundare și
  • competitivitate și inovație.

În 2020, Comisia a adoptat „Un nou plan de acțiune pentru economia circulară pentru o economie mai curată și o Europă mai competitivă” ca parte a Pactului Verde European.

În prezent, cadrul de monitorizare privind indicatorii de economie circulară este în revizuire și urmează să fie adoptat de Comisie în trimestrul al treilea al anului 2022.

Această revizuire a indicatorilor urmărește să acopere mai bine etapa de producție a ciclului economic și legăturile dintre circularitate, neutralitate climatică și poluare zero, în conformitate cu Pactul verde european.

Ce date a raportat România din 2018 până în prezent privind indicatorii de economie circulară (potrivit Eurostat) 

În timp ce Comisia Europeană pregătește revizuirea cadrului de monitorizare privind economia circulară, timp de  4 ani de la adoptarea acestui plan România nu a raportat foarte multe date.

În ceea ce privește secțiunea „Producție și consum”, România a raportat către Eurostat doar deșeurile municipale generate, în schimb lipsesc datele privind:

  • autosuficiența UE pentru materii prime – aluminiu
  • achizițiile publice verzi (deși există  Legea 69/2016 privind achizițiile publice verzi– care nu se aplică de mai bine de 6 ani)
  • risipa alimentară (deși există Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare care a fost modificată cu Legea 131/2020 – destul de ignorată de autorități; legea a fost publicată ca urmare a presiunilor organizațiilor neguvernamentale care au implementat programe pentru reducerea risipei alimentare de ani buni, dar din păcate nici în acest caz, statul nu se implică prea mult în implementarea măsurilor existente în lege, extinderea programelor antirisipă și după cum vedem în stastistică, nici în monitorizarea fenomenului)

Productie si consum 1

Secțiunea Producție și consum în România – sursa foto: Eurostat

În ceea ce privește secțiunea „Managementul deșeurilor” stăm mai bine la capitolul raportare. Dacă aceste date reflectă realitatea sau nu, vă lăsăm pe dvs să judecați.

2 1

Secțiunea Managementul deșeurilor – România – Sursa foto: Eurostat

La secțiunea „Materii prime secundare” vă lăsăm din nou să reflectați asupra acurateții datelor raportate.

3 1

Secțiunea Materii prime secundare România – Sursa foto: Eurostat

La ultima secțiune „Competiție și inovare” ne-a atras atenția indicatorul „Numărul de brevete legate de reciclare și materii prime secundare” … doar 3 … și acestea raportate ultima dată în 2016…

4 1

Secțiunea Competivitate și inovare – România – Sursa foto: Eurostat

Mai multe informații despre revizuirea planului  de monitorizare privind economia circulară găsiți aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

 

 

 

 

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Raul 2 1

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca

Raul Pop, Manager Programe Ecoteca și membru co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară, a atras atenția  în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998) asupra unor categorii de deșeuri care nu se regăsesc atât de des pe agenda publică dar au un impact semnificativ comparativ cu alte categorii de deșeuri:

Deșeurile industriale prin comparație cu deșeurile municipale sunt de 33 de ori mai multe; din total deșeuri 3% sunt deșeuri municipale, 97% sunt deșeuri industriale. Dar vorbim foarte mult despre deșeuri municipale fiindcă se văd și le înțelege publicul și dacă le înțelege publicul, pare să fie singurul obiectiv de discutat dintr-o perspectivă guvernamentală, politică (..) și mai sunt și alte categorii de deșeuri aflate în aceeași situație: deșeurile de construcții, biodeșeurile, deșeurile pe fluxuri speciale cum sunt cele din agricultură, deșeurile voluminoase, risipa alimentară s.a.m.d.”

 

OIREP-uri vs. UAT-uri

Pe lângă managementul defectuos al deșeurilor municipale, fapt cunoscut și dezbătut de ani de zile, Raul Pop a amintit și despre blocajul de prețuri între reglementarea relațiilor comerciale între OIREP-uri și primării. „Există o obișnuință de a te aștepta ca autoritatea centrală să vină să reglementeze ceva, probabil se va întâmpla la un moment dat ca să deblocheze piața, dar pot să vă spun anticipativ că va fi o reglementare proastă și nici nu are cum să fie altfel fiindcă ea trebuie să surprindă în reglementare o varietate și o complexitate de realități din teren într-o continuă mișcare: Una e să facă o reglementare care să se potrivească astăzi pentru decontările între UAT Sector 2 București și 3 OIREP-uri și alta e să facă aceeași reglementare care să fie valabilă și peste 2 luni între UAT-ul Costinești și alte 3 OIREP-uri.”

 

Sistemul garanție – returnare (SGR)

Raul Pop: „Am convingerea că sistemul garanție returnare va funcționa, este un sistem de monopol reglementat, este un sistem care limitează drastic opțiunile reale ale consumatorului și din fericire, îi nimerește preferințele (…) la Brașov un sistem pilot a arătat că în câteva luni a colectat aproape un milion de bucăți de ambalaje … într-un singur oraș cu doar 3 puncte amplasate în diferite zone ale orașului”.

 

Investitițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR

Pe lângă implementarea SGR, Raul Pop a amintit despre finanțările în valoare de 1.3 miliarde EUR care vor fi acordate prin intermediul PNNR și care pot avea o contribuție semnificativă la îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivel național.

Amintim doar 2 măsuri foarte importante pentru gestionarea deșeurilor municipale:

  • 565 puncte de colectare cu aport voluntar care vor colecta deșeurile municipale care nu sunt ridicate frecvent de la ușa cetățeanului, deșeuri ocazionale pentru care nu există momentan multe soluții de reciclare și valorificare: deșeuri voluminoase, resturi de mobilier, deșeuri din materiale de construcții și demolări, deșeuri de echipamente electrice și electronice mari, produse chimice (consumabile auto, resturi de detergenți etc), deșeuri biodegradabile etc
  • 15 centre integrate de colectare care vor fi amenajate în marile aglomerări urbane care vor avea și o componentă de reparare.

Este posibil ca linia de finanțare pentru aceste puncte de colectare să fie lansată în lunile iunie –iulie ale acestui an. Eligibile sunt toate Unitățile Administrativ – Teritoriale (UAT-uri), acestea nu sunt condiționate de dimensiune sau de aderența la ADI-uri (Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară).

Strategia României privind economia circulară ar trebui finalizată până în septembrie 2022

România are un draft de strategie de economie circulară, departe de a fi de ce avem nevoie din punct de vedere al aplicabilității ei. Este în curs de revizuire și are un termen extrem de strâns. Ea ar trebui adoptată prin hotărâre de Guvern până în septembrie 2022. S-a contractat deja internațional consorțiul de consultanți care va realiza strategia, urmează să fie organizate consultările cu cei mai relevanți actori. Raul Pop a salutat faptul că responsabil pentru dezvoltarea strategiei va fi Ministerul Economiei (după ce inițial strategia a fost pasată între Ministerul Mediului și Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului), care este mult mai bine echipat din punct de vedere al competențelor pentru a facilita ca mecanismele propuse să devină funcționale respectând atât principiile economice cât și componentele de mediu.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Captura ghid

Captura Ecoteca – ghid -Economia circulară în bussinessul românesc

La 7 ani de la publicarea primului pachet legislativ privind economia circulară de către Comisia Europeană, în România nu sunt cunoscute prea multe politici concrete care să încurajeze tranziția către o dezvoltare sustenabilă.

Ca  în cazul gestionării deșeurilor, cele mai multe inițiative vin din partea sectoorului privat dar aceste practici nu sunt suficient promovate și cu atât mai puțin, nu sunt suținute de politici publice naționale, pentru a fi adoptate de alte companii.

Pentru a analiza cum este percepută economia circulară în mediul de afaceri românesc și ce măsuri au adoptat companiile pentru a se adapta cerințelor europene, Confederația Patronală Concordia a publicat un ghid care prezintă practicile de economie circulară implementate de peste 20 de companii din diferite sectoare ale economiei (Horeca, retail, producători, bănci, energie, etc.).

Practici referitoare la materia primă, materialele și ambalajele utilizate

Majoritatea companiilor au redus materiile prime primare utilizate în producție prin adoptarea unor măsuri precum:

  • reducerea utilizării anumitor tipuri de materiale,
  • utilizarea materiei prime/materialelor reciclate,
  • implementarea unor tehnici pentru reutilizarea anumitor materiale (rezultate din procesul de producție, ambalaje, etc.)
  • creșterea nivelului de colectare și procesare a deșeurilor rezultate în urma procesului de producție.

Practici referitoare la designul de produse și servicii

  • reducerea materiei prime
  • extinderea perioadei de utilizare atât a produsului, cât și a materialelor
  • design care să permită reutilizarea materialelor

ikea

Captura Ecoteca – Ghid – Economia circulara in businessul romanesc mic

Exemple de măsuri implementate în vederea utilizării îndelungate a produsului/serviciului

Auchan a realizat un parteneriat cu start-up-ul fenix.ro; astfel Auchan a instalat în două magazine din București stand-uri de la care pot fi achiziționate smartphone-uri recondiționate.

Depanero este cea mai mare firmă de service din România în domeniile electro- IT, electrocasnice mici și mari, tablete și telefoane mobile, parte din grupul eMAG.

Compania oferă servicii de reparații pentru o gamă foarte variată de produse, de la telefoane, tablete, televizoare, aparate foto, laptopuri, echipamente de rețea, până la aspiratoare, mașini de spălat rufe sau vase, frigidere, aer condiționat, purificatoare de aer, centrale termice.

Pentru a încuraja clienții să aleagă repararea unui produs în detrimentul înlocuirii acestuia cu unul nou, Depanero oferă servicii care să faciliteze întregul proces, cum ar fi: service gratuit la domiciliu, pick-up & return gratuit, reparații rapide și status tracking, achiziție retroactivă a serviciului și un cost accesibil. De asemenea, compania oferă serviciul de garanție extinsă, care asigură extinderea perioadei de garanție standard a produselor oferită de producători, cu unul sau doi ani, precum și garanție la reparație.

În cursul anului 2021, eMAG a investit în start-up-ul românesc din economia circulară Flip.ro, o platformă online dedicată achiziționării smartphone-urilor secondhand și recondiționate.

Pentru a facilita repararea sau îmbunătățirea produselor, IKEA oferă gratuit sau la prețuri modice piese de schimb (șuruburi, fitinguri), scânduri și plăci aglomerate.

În sectorul HORECA, Accor Hotels a anunțat că începând cu 2022 vor renunța la produsele cosmetice în miniatură puse la dispoziția clienților în cameră, care vor fi înlocuite cu dozatoare mai mari pentru săpun, șampon, gel de duș. Acestea vor fi reumplute pe măsura consumului.

Măsuri implementate în faza încheierii ciclului de viață

Carrefour oferă clienților posibilitatea de a schimba gratis sacoșele de rafie achiziționate de la casă, în cazul în care sunt deteriorate sau nu mai pot fi folosite din cauza faptului că sunt murdare. Cele colectate sunt reciclate și utilizate ca materie primă pentru producerea sacoșelor noi.

IKEA România reciclează deșeurile generate în magazine, cu sortare pe mai mult de 35 de fracții, procentul mediu de reciclare fiind de 88%:

  • toate deșeurile organice sunt transformate în compost, iar la magazinul IKEA Pallady există o instalație de compostare;
  • deșeul de carton este reutilizat ca material de protecție pentru comenzile online, de la implementarea instalației „Cushionpack” utilizându-se peste 100 de tone de carton și evitându-se astfel achiziția de material de umplutură din materia virgină;

Puteți consulta ghidul aici și analiza dacă măsurile adoptate de companiile participante la studiu sunt soluții eficiente care contribuie la tranziția către economia circulară.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

 

 

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

ecodesign photo

Sursa foto: ECA – Curtea Europeană de Conturi – Procesul de reglementare actual pentru adoptarea măsurilor de implementare a proiectării ecologice și etichetei energetice pentru dispozitivele electronice

La începutul lunii aprilie a.c. Comisia Europeană a lansat în dezbatere publică o inițiativă privind produsele durabile, care va revizui Directiva 2009/125/CE privind ecodesignul și va propune măsuri legislative suplimentare, după caz, urmărește să facă produsele introduse pe piața UE mai durabile.

Consumatorii, mediul și clima vor beneficia de produse mai sustenabile, reutilizabile, reparabile, reciclabile și mai eficiente din punct de vedere energetic. Inițiativa va aborda, de asemenea, prezența substanțelor chimice dăunătoare în produse precum:

  • echipamente electronice și TIC
  • textile
  • mobilă
  • oțel, ciment și produse chimice.

Care sunt principalele acțiuni propuse?

Propunerea urmează aceeași abordare ca și directiva actuală privind proiectarea ecologică, care a condus la creșterea eficienței produselor legate de energie în UE de peste un deceniu. Numai în 2021, cerințele existente de proiectare ecologică au economisit consumatorilor din UE 120 de miliarde de euro în facturi la energie.

Noua propunere se va aplica pentru cea mai largă gamă posibilă de produse și va folosi „abordarea de proiectare ecologică” de succes pentru a stabili cerințe la nivel de produs care nu numai că promovează eficiența energetică, ci și circularitatea și reducerea globală a impactului asupra mediului și asupra climei.

Astfel de cerințe vor fi stabilite în legislația specifică produsului și vor include reguli care să le facă mai durabile, fiabile, reutilizabile, actualizabile, reparabile, mai ușor de întreținut și de recondiționat și mai eficiente din punct de vedere energetic și al resurselor. Acestea ar putea aborda, de asemenea, substanțele care inhibă circularitatea sau cantitatea de conținut reciclat pe care o conțin produsele, precum și modalități de a le face mai ușor de refabricat și reciclat.

Această propunere va permite, de asemenea, stabilirea cerințelor de informare pentru consumatori, să cunoască mai multe despre impactul produselor de pe rafturile noastre și să facă alegeri mai durabile de-a lungul întregului lanț valoric.

Pașapoartele pentru produse digitale vor fi lansate pentru toate produsele reglementate. Informațiile despre produse pot lua, de asemenea, forma unor „clase de performanță” – de exemplu, de la „A la G” – pentru a facilita compararea între produse, eventual afișate sub forma unei etichete. Acest lucru ar funcționa într-un mod similar cu modul în care funcționează în prezent eticheta energetică a UE larg recunoscută și ar fi utilizat, de exemplu, pentru un scor de reparabilitate.

Propunerea stimulează produsele durabile și permite stabilirea unor criterii obligatorii de achiziții publice ecologice, utilizând puterea economică a autorităților contractante.

Aceasta va asigura păstrarea valorii materiale, prin măsuri de prevenire a distrugerii bunurilor de consum nevândute, inclusiv cerințe de transparență ample pentru cei care aleg să arunce bunurile nevândute și posibilitatea de a interzice distrugerea acestora pentru grupurile de produse relevante.

Până la implementarea cadrului extins, Comisia își va continua activitatea în temeiul directivei existente în domeniul proiectării ecologice. Noul plan de lucru pentru proiectare ecologică și etichetare energetică pentru 2022-2024 va include noi produse legate de energie și va actualiza și crește ambiția celor deja reglementate.

Cetățenii europeni pot trimite propuneri pentru îmbunătățirea inițiativei până pe 22 iunie 2022. Toate feedback-urile primite vor fi rezumate de Comisia Europeană și prezentate Parlamentului European și Consiliului cu scopul de a alimenta dezbaterea legislativă.

Puteti descărca toate documentele privind noua inițiativă și trimite feedback aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse