Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

2

Sursa foto: Eurostat

 

În urmă cu 4 ani, China interzicea importurile pentru 24 de categorii de deșeuri și obliga statele europene și nu numai, să găsească noi soluții pentru reciclarea și valorificarea deșeurilor.

Cum arată situația acum în Europa? Care sunt principalele destinații ale exportului UE de deșeuri?

Potrivit unei statistici Eurostat publicată în data de 25 mai ac., în 2021, exporturile de deșeuri din UE către țările non-UE au ajuns la 33,0 milioane de tone, o creștere de 77% față de 2004. Importurile de deșeuri din țările non-UE au crescut cu 11% din 2004, însumând 19,7 milioane de tone în 2021.

1

Sursa foto: Eurostat

 

Turcia: principala destinație pentru exporturile UE de deșeuri

Turcia este cea mai mare destinație a deșeurilor exportate din UE, cu un volum de aproximativ 14,7 milioane de tone în 2021 – de peste trei ori mai mult decât în ​​2004 și aproape jumătate din totalul exporturilor de deșeuri. A doua cea mai mare destinație a fost India, care a primit aproape 2,4 milioane de tone de deșeuri din UE în 2021, urmată de Egipt (1,9 milioane de tone), Elveția (1,7 milioane de tone), Regatul Unit (1,5 milioane de tone), Norvegia (1,4 milioane de tone). ), Pakistan (1,3 milioane de tone), Indonezia (1,1 milioane de tone), Statele Unite ale Americii (0,9 milioane de tone) și Maroc (0,6 milioane de tone).

În ultimii ani, Pakistanul a crescut considerabil ca destinație pentru deșeurile UE, volumele crescând de la 0,1 milioane de tone în 2004 la 1,3 milioane de tone în 2021.

În contrast puternic, exporturile UE de deșeuri în China au scăzut de la un vârf de 10,1 milioane de tone în 2009 la 0,4 milioane de tone în 2021.

Situația exporturilor și importurilor de deșeuri în România

Potrivit Eurostat, România a exportat 1 552 118 tone de deșeuri în 2021. În același timp, a raportat că a importat doar 151 314 tone în 2021.

importuri romania

Sursa foto: captura statistica Eurostat – Importuri deșeuri România

Raul poza oficialaRaul Pop, manager programe Ecoteca și cofondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC):

„Având în vedere acțiunile frecvente ale Gărzii de Mediu de oprire la vamă a zeci de containere cu deșeuri nereciclabile /periculoase/neconforme care nu prezintă documente reale și care intră în țara noastră ca deșeuri reciclabile credeți că datele raportate reflectă realitatea?

2. Câte tone de produse second-hand aduse în țară sunt de fapt deșeuri?”

exporturi romania

Sursa foto: captura statistica Eurostat – Importuri deșeuri România

 

Deșeurile de metale feroase reprezintă jumătate din toate exporturile de deșeuri din UE

 

În 2021, exporturile de deșeuri de metale feroase (fier și oțel) s-au ridicat la 19,5 milioane de tone, reprezentând mai mult de jumătate (59%) din toate exporturile de deșeuri din UE. Principala destinație a fost Turcia, care a primit 13,1 milioane de tone, aproximativ două treimi (67%) din toate deșeurile de metale feroase exportate din UE. Mai mult, UE a importat 5,5 milioane de tone de deșeuri de metale feroase, aproape o treime (32%) provenind din Regatul Unit.

Deși la un nivel mult mai scăzut, din UE au fost exportate și cantități considerabile de deșeuri de hârtie. Cele 4,4 milioane de tone exportate au reprezentat 13% din exporturile UE de deșeuri în 2021. India a fost principala destinație a deșeurilor de hârtie, primind 1,2 milioane de tone (26%), urmată de Indonezia (0,9 milioane de tone sau 22%) și Turcia (0,4 milioane de tone). milioane de tone sau 10%).

Cu toate acestea, au existat și 2,4 milioane de tone de deșeuri de hârtie importate în UE, cea mai mare cantitate (1 milion de tone sau 42%) sosind din Regatul Unit.

4

Sursa foto: Eurostat

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

DSCN1385Urban_WINS, un nou proiect European finanţat prin Programul de Cercetare şi Inovare “Horizon 2020”, va studia modul în care oraşele utilizează resursele şi produsele realizate, precum şi modul în care sunt eliminate deşeurile generate, în vederea dezvoltării şi testării unor planuri şi soluţii inovative, în scopul îmbunătăţirii metodelor de prevenire şi gestionare a deşeurilor.

Aceste planuri strategice vor fi testate în 8 oraşe-pilot din 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Suedia şi Spania.

Lansat în luna iunie 2016, proiectul va analiza strategiile actuale utilizate în prevenirea şi gestionarea deşeurilor dintr-un număr total de 24 oraşe şi va evalua felul în care acestea contribuie, prin flexibilitate, la utilizarea eficientă a resurselor. Proiectul va urmări abordarea “metabolismului urban”, conform căreia oraşele sunt considerate organisme vii care utilizează resurse naturale şi creează un flux material şi de energie. Rezultatele proiectului vor fi utilizate pentru a defini obiectivele şi indicatorii Planurilor Strategice pentru Prevenirea şi Managementul Deşeurilor în cele 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi 2 oraşe situate în zona metropolitană a Romei (Italia), Bucureşti (Romania), Leiria (Portugalia) şi Manresa şi Sabadell (Spania).

Participarea activă a cetăţenilor, guvernelor, organizaţiilor, furnizorilor, institutelor de cercetare şi centrelor educaţionale este prevazută a se desfăşura prin intermediul unor “agore” ce vor fi organizate atât fizic, cât şi online, în cele 8 oraşe-pilot, ocazii cu care participanţii vor putea impărtăşi opinii şi idei şi vor putea planifica soluţii.

Abordarea participativă e o valoare adaugată a Urban_WINS, întrucat viziunea tuturor jucătorilor relevanţi din domeniul generării şi managementului deşeurilor la nivel urban va fi luată în considerare la elaborarea noilor strategii şi testarea soluţiilor inovative împreună cu ceilalţi participanţi. Recomandările şi instrumentele rezultate vor fi transferabile şi altor orase. Rezultatul final al proiectului va consta într-un set de instrumente care vor putea fi utilizate în mod participativ şi pe baze ştiinţifice, în procesul luării deciziilor şi planificării activităţii de gestionare a deşeurilor, urmând a fi accesibile oricărei autorităţi publice de pe teritoriul Europei.

Immagine 016 - Copy

Urban_WINS urmăreşte trecerea la modele de consum şi producţie sustenabile, precum şi dezvoltarea unui management mai eficient al deşeurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane şi a bunăstării cetăţenilor.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Flag_of_Europe.svg (1)Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul  acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in aceast articol.

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

ocean-plastic-for-clothing

Sursa: CBC News

Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite arata ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

Deșeurile din plastic reprezinta o problema serioasă pentru oceanele lumii; 20 de milioane de tone de plastic ajung aici anual, potrivit celor mai recente estimari ale Programului de Mediu al Organizatiei Natiunilor Unite (UNEP).

Materialele plastice biodegradabile au fost create pentru a contribui la reducerea deșeurilor. Cu toate acestea, raportul publicat luna trecuta, arata ca unii polimeri trebuie să fie expusi o perioada indelungata la temperaturi de peste 50 °C pentru a se dezintegra.

Aceste condiții sunt greu de gasit in natura, spune Peter Kershaw, unul dintre autorii studiului.

Când ajung în ocean, ratele de degradare sunt chiar mai mici, deoarece razele UV patrund mai greu aici” , a spus Kershaw.

E frig, e mai puțin oxigen. Deci, după ce ajunge în mare, ramane acolo o perioada lunga de timp…În esență oceanul este folosit ca un coș de gunoi”. Kershaw spune ca ar putea dura doi sau trei ani pentru unele materiale plastice biodegradabile să se dezintegreze.

„Uita” de reciclare

Dacă reciclezi plastic nu vrei să ai nimic de-a face cu materiale plastice biodegradabile”, spune Kershaw. „Dacă se amestecă plasticul standard cu cel biodegradabil se pot compromite proprietățile plasticului original.”

Chiar și atunci când plasticul biodegradabil se dezintegreaza, fragmentele pot reprezenta o amenințare pentru ocean.„Fiecare dintre aceste fragmente, se comportă atunci exact la fel ca o piesă standard de polietilenă”, adaugă Kershaw.

Obiectele pot dezintegra, dar raman o multime de microplastice iar acestea au propriile probleme legate de impactul asupra mediului.
Ingestia microplasticelor obtinute fie in procesul de fabricare fie in urma descompunerii plasticului, a fost des raportata in organisme marine, inclusiv păsări, pește, midii, viermi și zooplancton.

Unele dovezi sugerează de asemenea, că etichetarea produselor ca „biodegradabile” creste tendinta oamenilor de a arunca deseurile pe jos, crezand ca de fapt, nu genereaza deseuri.

Un alt studiu realizat de UNEP și partenerii sai in 2014 estimează că aproximativ 280 de milioane de tone de plastic sunt produse la nivel global in fiecare an si doar un procent foarte mic este reciclat. În schimb, cantitati semnificative de plastic ajung în oceanele lumii, provocand daune de miliarde de dolari ecosistemelor marine.

Cum putem contribui noi la reducerea acestei probleme? Este simplu … Trebuie sa incercam sa consumam cat mai putin plastic (putem incepe foarte usor, cu reducerea pungilor de unica folosinta pe care le cumparam de la supermarketuri) si sa incercam sa reciclam cat mai mult.

Gasiti raportul integral aici.

Puteti citi si:

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

„Sticla” de apa comestibila – o solutie pentru reducerea deseurilor de plastic

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Proiect de lege pentru Agentia de Protectie a Mediului din SUA: program de granturi pentru sustinerea initiativelor Zero Waste

environmental-law

Sursa foto: Snipview

Actorii implicati in domeniul reciclarii apreciaza un nou proiect de lege propus in Congresul Statelor Unite care ar urma sa autorizeze un program de granturi pentru finantarea proiectelor de reducere, reutilizare si reciclare a deseurilor.

Documentul de extindere si dezvoltare a proiectelor „Zero Waste” (HR 3237) prevede un program de granturi pentru Agentia de Protectie a Mediului din SUA care ar finanta eforturile guvernamentale pentru lansarea de tehnologii, investitii in infrastructura si sustinerea dezvoltarii proiectelor de reducere, reutilizare si reciclare a deseurilor.

Proiectul de lege a fost propus pe data de 28 iulie de Democratul Keith Ellison (Minneapolis) catre Comitetul de Comert si Energie din Camera Reprezentantilor.

,,Acest program de granturi inclus in legislatie va oferi surse de investitii critice pentru infrastructura si tehnologie si va contribui la atingerea obiectivului de a dezvoltare durabila a Americii in viitor„, a declarat Mark Lichtenstein, presedinte si CEO al Coalitiei Nationale pentru Reciclare intr-o scrisoare adresata lui Ellison.

Si Consiliul pentru Compostare al SUA a avut remarci pozitive la adresa proiectului de lege: „Sustinem aceasta initiativa si toate eforturile care ajuta la divertarea deseurilor organice de la groapa de gunoi si directionarea catre compostare. Finantarea parteneriatelor publice/private ar trebui sa fie in beneficiul atat al afacerilor locale, cat si al mediului inconjurator”.

In luna aprilie, Ellison a vorbit despre intentia sa de a introduce acest proiect de lege dupa ce a vizitat un cartier de cumparaturi din Minneapolis care a implementat un program comercial de compostare cu un grant de 10.000$.

In conformitate cu prevederile acestei legi, pentru a castiga un grant, autoritatea locala trebuie sa stabileasca foarte clar obiectivele de prevenire, reciclare, reutilizare si compostare a deseurilor, precum si un program de educatie publica. Beneficiarii granturilor vor putea sa se partenerieze cu grupuri din sectorul privat.

Proiectul de lege ar urma sa autorizeze pentru programul de granturi o suma de 100 milioane de dolari pentru anii fiscali 2016 – 2021. Daca va fi aprobat, Congresul american va trebui in continuare sa gaseasca si sursele de finantare.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti citi si:

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Un grup de studenti din New Hampshire invata universitatile americane sa adopte politicile „Zero Waste”

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%

DSCN1349

Locatie foto: Green Group Buzau

Potrivit unui raport publicat recent de Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite, rata medie de reciclare in 2013 a atins 34.3%, apropiindu-se de media europeana de 43%.

Statele Unite au generat 254.11 milioane de tone deseuri municipale solide in 2013 dintre care 87.18 milioane tone au fost recuperate prin compostare si reciclare.

Procentul de deseuri municipale solide generat in 2013 comparativ cu 2012 a crescut cu 1.22%; in medie, in 2013 un american a produs 1,8 kg de deseuri municipale/zi.

Ratele de reciclare pentru principalele categorii de deseuri municipale in 2013
• hartie si carton – 63.3 %
• sticla – 27.3 %
• plastic – 9,2%

Tonul raportului EPA (Environmental Protection Agency) arata o abordare „proaspata” asupra modului de gestionare a materialelor durabile, care are in vedere o mai buna utilizare a materialelor dincolo de ratele de recuperare si eliminare.

Titlul raportului din 2013 nu este ales tocmai intamplator. „Managementul materialelor durabile” sugereaza faptul ca EPA gandeste „dincolo de deseuri”, referindu-se la utilizarea si reutilizarea materialelor in modul cel mai productiv si sustenabil pe toata durata de viata. Anul trecut raport ul s-a numit „Generarea, reciclarea si eliminarea deseurilor municipale solide in SUA”.

Rata de recuperare a DEEE – 40%

In privinta ratei de recuperare pentru deseurile electrice, Statele Unite au atins in 2013 un procent de 40.4%, inregistrand o crestere de la 30.6% in 2012. In 2013, fluxul de deseuri municipale solide a inclus 3.14 milioane tone de DEEE, dintre care 1.27 milioane tone au fost recuperate.

Nu este insa clar daca aceasta crestere de 10 procente se datoreaza unei cresteri reale a cantitatilor reciclate sau este rezultatul imbunatatirii datelor colectate.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti consulta raportul EPA aici.

Puteti citi si:

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Maine incepe Pelicam – Festivalul International de Film despre mediu si oameni

1549315_793338480678023_8781354576794938341_n

Cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Film despre Mediu şi Oameni – PELICAM începe maine, 11 iunie, la Tulcea. Timp de patru zile, spectatorii vor putea vedea cele mai recente şi apreciate documentare din diverse colţuri ale lumii, accesul fiind liber la toate proiecţiile.

Ce evenimente ne asteapta in acest an la Pelicam

• Cinci producţii din Danemarca, Statele Unite, Malaezia, Columbia şi Peru, selectate din peste 300 de filme, intră anul acesta în cadrul competitiei principale.

Sfârșitul unui tip de agricultură în armonie cu natura, lupta oamenilor simpli cu o companie canadiană care vrea aurul de sub casele lor și supraviețuirea unei comunități care trăiește sub apă sunt câteva dintre poveștile pe care Pelicam le aduce anul acesta la Tulcea în cadrul competiției principale.

Black Sea Docs                                                                                                                        Poveștile oamenilor din jurul Mării Negre, locul unde natura are o amprentă puternică asupra vieții comunității, sunt aduse la Tulcea în a doua editie a competiției Black Sea Docs a Pelicam. Documentarele vor fi proiectate în premieră națională și vor fi evaluate de un juriu internațional.

Fresh Perspectives
Competiția Fresh Perspectives și cea de scurt metraje revin la Tulcea în acest an în cadrul Pelicam cu filme selectate la Berlinale și nominalizate la Oscar. Fresh Perspectives adună documentarele ce vin cu soluții alternative la problemele de mediu actuale. Proiecțiile vor fi însoțite de discuții pe temele propuse la care sunt invitate ONG-urile de mediu.

Workshop-uri                                                                                                        

Workshop-urile din cadrul festivalului sunt dedicate tinerilor care împărtășesc pasiunea pentru film și pentru mediu și care vor să continue efortul de conștientizare asupra probemelor de mediu.

1. În cadrul atelierului de regie organizat în parteneriat cu Școala Franceză Anna de Noailles, peste 30 de copii cu vârste între 10 și 12 ani vor explora și filma în Murighiol, după care vor realiza un montaj. Filmele realizate vor fi arătate în cadrul festivalului Pelicam 2015. Moderatorii atelierului sunt jurnalistul și regizorul francez Jonas Mercier și monteurul Alexandru Radu. Tematicile abordate vor fi fauna și flora din Deltă, apa și tradițiile locale.

2. Pentru al doilea an consecutiv, Asociația Vira coordonează în cadrul Pelicam “Primul meu film documentar”, atelierul de film documentar dedicat tinerilor tulceni. Atelierul constă în predarea tehnicilor de documentare socială şi a tehnicilor utilizate în realizarea filmelor documentare.La finalul worksop-ului, participanții vor realiza un film documentar scurt.

3. Mai mulți studenți la jurnalism din țările din regiune vor avea șansa să “guste” din spiritul Deltei Dunării în cadrul unui atelier de jurnalism radio coordonat de jurnalistul Julien Trambouze de la Radio France. Atelierul, organizat de Pelicam și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), se va derula timp de o săptămână, la sfârșitul căreia participanții din România, Macedonia, Ungaria, Republica Moldova, Armenia și Albania vor realiza câte un reportaj radio pe o tematică legată de Delta Dunării. Reportajele vor fi prezentate în cadrul Forumului Regional de Mediu de anul viitor organizat de OIF.

• Zi suplimentara dedicata copiilor

Ediția a patra a festivalului Pelicam durează cu o zi în plus, incepand de joi până duminică, 14 iunie. Ziua suplimentară de joi este dedicată copiilor care pot viziona o selecție specială de filme. Sute de copii din Tulcea sunt așteptați la proiecțiile speciale pentru ei, festivalul urmărind să depășească numărul de 700 de copii care au participat la editia de anul trecut.

• Expozitie foto

Le monde secret du plancton” / “Lumea secretă a planctonului” este expoziția foto care va ajunge din Paris la Tulcea special pentru Pelicam. Tulcenii și participanții la festival se vor putea bucura de o serie de fotografii extraordinare realizate de studenții de la École nationale supérieure des Arts Décoratifs în jurul tematicii poluării din Marea Mediterană, unde nava științifică Tara a organizației Tara Oceans desfășoară activități de cercetare. Expoziția adusă de Tara Oceans la Pelicam va putea fi vizionată în centrul civic din Tulcea pe perioada festivalului, între 12 și 14 iunie.

Tara Oceans este o organizație neguvernamentală internațională, cu 10 ani experiență în cercetarea climei planetei, organizație care a obținut statutul special de observator permanent la ONU. Tara Oceans a realizat filmul de deschidere a Conferinței Climatice COP 21 de la Paris, în cadrul cărei va coordona pavilionul dedicat apelor și oceanelor.

• Concert Robin and the Backstabbers                                                                             Cei de la Robin and the Backstabbers vor inchide editia din acest an a festivalului printr-un concert sustinut în Piața Civică din Tulcea.

Și în acest an organizațiile neguvernamentale de protecție a mediului sunt prezente la Pelicam pentru întâlnirile cu publicul după proiecțiile filmelor. Documentarele Pelicam ridică întrebări care ne frământă pe toți, iar răspunsurile posibile se discută la Pelicam și la această ediție împreună cu Reper 21, Federația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Greenitiative, Asociația Administrațiilor de Arii Naturale Protejate, CeRe Participare și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire.

Exploatarea resurselor, cooperativele, transformarea peisajului, conviețuirea dintre oameni și animalele sălbatice, ideea de comunitate și impactul crizelor de mediu asupra femeilor sunt câteva dintre problemele discutate la Pelicam împreună cu organizațiile de mediu în acest an.

Mai multe detalii despre PELICAM 2015 sunt disponibile aici.

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

1be0e8c8-e8c2-455e-a289-2d13523c4a89-620x372

Sursa: The Guardian

In urma cu un an va povesteam de un proiect de lege initiat de un grup de parlamentari francezi menit sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute.

Adunarea Nationala a Frantei a votat in unanimitate joia trecuta pentru adoptarea acestei legi, in conditiile in care Franta se confrunta cu o risipa alimentara fara precedent.

Astfel, supermarketurile franceze vor fi obligate sa doneze alimentele nevandute asociatiilor de caritate, fermelor  sau centrelor care produc compost.

Potrivit noii legi, orice magazin cu o suprafata de peste 400 de metri pătrați trebuie să semneze un contract cu o organizație caritabilă pentru donarea alimentelor pana in luna iulie a anului viitor. Cei care nu se vor conforma noii legislatii vor fi sanctionati cu amenzi de pana la 75 000 € sau doi ani de inchisoare.

Unele supermarketuri stropesc cu clor alimentele aruncate pentru a indeparta „cautatorii de gunoaie”

In ultimii ani, media franceza a prezentat pe larg cum familiile sarace, studentii, somerii sau oamenii fara adapost cauta frecvent in cosurile supermarketurilor pentru hrana, reusind sa recupereze alimente aruncate aproape de data expirarii.

Unele supermarketuri au ales sa arunce clor peste alimente pentru a preveni, spun reprezentantii acestora, potentialele intoxicatii prin consumul de alimente din containere. Altii decid sa pastreze containerele in depozite inchise, ferite de potentialii vizitatori.

Este scandalos sa vezi inalbitor turnat peste alimentele comestibile in cosurile supermarketurilor”, a declarat deputatul socialist Guillaume Garot, care a propus proiectul de lege.

Legea va introduce de asemenea, un program educational despre risipa alimentara in scoli si organizatii. Aceasta urmeaza o masura impusa in februarie, de eliminare a datelor de expirare de pe alimentele proaspete.

In medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate

Masurile fac parte din strategia Frantei de reducere a cantitatii de deseuri alimentare cu 50% pana in 2025. Potrivit estimarilor oficiale, in medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate. Costul national al acestei risipe ajunge pana la 20 de miliarde de €.

Din cele 7,1 milioane de tone de produse alimentare irosite in Franta in fiecare an, 67% sunt aruncate de consumatori, 15% de restaurante si 11% de magazine. In fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în întreaga lume.

Noua legislatie franceza urmeaza modelul practicat de statul american Massachusetts si Marea Britanie, cu mentiunea ca guvernul englez are un acord voluntar cu sectorul alimentar și cel de retail pentru a reduce atât produsele alimentare cat și deșeurile de ambalaje în lanțul de aprovizionare, dar nu crede in obiective obligatorii.

Un raport emis la inceputul acestui an a aratat ca in Marea Britanie, gospodăriile au aruncat 7 milioane de tone de alimente în 2012, suficient pentru a umple stadionul Wembley din Londra, de nouă ori. Deșeurile alimentare menajere din Marea Britanie sunt asociate cu 17 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

519

Sursa: EurActiv.ro

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern legislația revizuită a UE privind deșeurile de ambalaje.

Directiva 2013/2/UE actualizează normele privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (prevazute de vechea Directiva nr. 94/62/CE), în vederea reducerii impactului acestora asupra mediului.

Statele membre au avut obligația de a transpune noile dispozitii in legislatia nationala pana la 30 septembrie 2013. România, care a depășit termenul inițial, a primit o scrisoare de punere în întârziere la 29 noiembrie 2013, urmată de un aviz motivat la 11 iulie 2014.

La mai mult de un an și jumătate de la expirarea termenului, directiva nu a fost inca transpusă în legislația națională. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a UE. Gasiti comunicatul Comisiei Europene aici.

Horațiu Radu, Agentul Guvernamental al României pentru Curtea Europeană de Justiţie, a declarat pentru EurActiv.ro: „S-ar putea discuta retragerea acțiunii doar în condițiile în care Directiva ar fi transpusă urgent în legislația națională”.

Horațiu Radu a mai precizat că, până în prezent, România a mai avut patru alte acționări la Curtea Europeană de Justiție pentru netranspunerea legislației europene.

O cauză aflată pe rol la CJUE, pe care România a câștigat-o, s-a referit la Directiva Habitate. Gasiti Comunicatul Comisiei Europene pe acest subiect, aici.

Pentru două alte cauze în domeniul energiei (cu privire la gazele naturale si piata interna a energiei), care deja erau pe rol , acțiunea Comisiei Europene a fost retrasă după adoptarea de urgență a prevederilor necesare.

Un proces împotriva României, aflat încă pe rol, se referă la iazurile de decantare aparținând exploatării de cupru și zinc Moldomin. (Gasiti un articol pe acest subiect aici si Comunicatul Comisiei Europene aici).

Articol preluat de pe Euractiv.ro.

Speram ca guvernantii nostri vor reusi sa se mobilizeze si sa transpuna noile modificari „in al 12-lea ceas” asa cum au procedat si in cazul Directivei 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

Puteti citi si:

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Colombia-Bottle-Community-Center

Sursa: Inhabitat

Un centru comunitar eco-friendly, construit din peste 40.000 de PET-uri a fost implementat in cartierul Cazuca din capitala columbiana Bogotá.

Proiectul demarat de Nukanti Foundation, o fundatie axata pe comunicarea interculturala, pe inchegarea comunitatilor si anteprenoriat social, a fost structurat ca spatiu pentru diferite activitati destinate grupurilor vulnerabile, in principal femei, copii si tineri afectati de saracia extrema, conflicte si violenta.

In prezent, 70.000 de persoane traiesc in saracie extrema si au acces restrans la serviciile publice, in comunitatea din Cazuca. Avand in vedere aceste aspecte, Nukanti Foundation, impreuna cu Green Hope Columbia si Starkey Hearing Foundation, au construit acest centru comunitar pentru a fi folosit atat ca un spatiu in care copiii, adolescentii si femeile cu probleme se pot simti in siguranta, dar si ca o modalitate de promovare in cadrul comunitatii, a tehnicilor de constructie ieftine si in acelasi timp, sustenabile.

Weaving-Cazuca-Plastic-Bottle-Community-Center-31

Amplasat in mijlocul unui cartier de asezari informale din Bogota, centrul a fost construit in 2 ani de muncitori locali. Aceeasi echipa va instala in curand si panouri solare pentru electricitate. Acest centru este parte a proiectului Weaving Cazucá, care incurajeaza copiii si tinerii sa depaseasca obstacolele sociale si sa tinda spre un nivel cat mai inalt de educatie.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Deseurile textile – tendinte actuale

sf-zero-waste-textile-initiative-1-537x402

Sursa: Ecouterre

Reciclarea deseurilor textile nu este foarte promovata in tara noastra. In schimb, la nivel international exista numeroase initiative care incearca sa tina departe textilele de gropile de gunoi.

Spre exemplu, organizatia I:Collect (I:Co) reprezinta o retea globala de colectare a deseurilor textile, infiintata in 2009, care a implementat programe pentru reciclarea deseurilor textile pentru prima data in Europa.

In urma cu 3 ani, programul s-a extins si in Statele Unite iar in prezent, organizatia are incheiate parteneriate cu companii importante ca H&M, PUMA, Levi Strauss & Co si American Eagle Outfitters.

I:Co este implicata de asemenea in initiativa `Zero Waste` din San Francisco. La inceputul anului, orasul american San Francisco a lansat Zero-Waste Textile Initiative, un program municipal menit sa impiedice depozitarea sau incinerarea deseurilor textile.

Din perspectiva consumatorilor, abordarea I:CO este simpla. In colaborare cu cu partenerii comerciali, se amplaseaza cutii de colectare in locuri vizibile, cum ar fi magazine sau holurile cladirilor, unde oamenii pot plasa imbracamintea sau incaltamintea uzata, indiferent de starea in care se afla.

AmericanEagle_recycling_clothes

Cutie de colectare a deseurilor textile intr-un magazin American Eagle. Sursa: Greenbiz

American Eagle brandul american care detine peste 800 de magazine in America si Canada ofera si recompense clientilor care aleg sa colecteze hainele uzate in cutiile magazinelor. Orice client care participa la program primeste 5 dolari la achizitionarea unei perechi de blugi. In plus, incasarile sunt donate catre Student Conservation Association, unul dintre partenerii nationali de caritate ai retailerului.

22,3 miliarde de kilograme de imbracaminte si incaltaminte ajung in depozitele de deseuri din SUA. Aici majoritatea sunt incinerate, creand aproximativ sapte kilograme de CO2, potrivit datelor de la Agentia pentru Protectia Mediului USA. Doar 4 miliarde de kilograme ajung catre asociatiile de caritate.

95% din deseurile textile pot fi refolosite, repurtate sau reciclate

Potrivit I: CO, aproximativ 95% din aceste elemente pot fi refolosite intr-un fel. Parte din SOEX Group, cu sediul in Elveția, I: CO are puncte de colectare peste tot in lume: 2.000 de angajati proceseaza aproximativ 700 de tone de produse folosite in fiecare zi, in mai mult de 90 de tari. De la punctele de colectare, articolele sunt transportate la statii de sortare. Mai mult de 365 de categorii sunt sortate in timpul acestei faze, dintre care cea mai mare parte este sortata manual.

Ceea ce este repurtabil, aproximativ 60% din articole se incadreaza in aceasta categorie, sunt donate catre asociatiile de caritate. Restul sunt trimise catre reciclare. Unele sunt maruntite pentru a fi utilizate la izolatii, pentru industria de automobile sau de construcție.

Unii dintre partenerii I: CO dezvolta noi metode de refolosire a materialelor ramase din propriile procese de fabricatie. De exemplu H&M a lansat o linie de imbracaminte compusa 20% din fibre denim post consum.

Pana acum, in tara noastra nu au fost promovate foarte multe initiative de acest gen. Organizatiile care colecteaza deseuri textile sunt putine si necunoscute publicului larg, in timp ce marii retaileri din industria textila nu au aratat pana acum, prea multa deschidere asupra acestui subiect. Doar retailerul suedez H&M, a adoptat pana acum`trendul`, lansand anul trecut, o campanie de colectare a deseurilor textile in magazinele proprii. Asteptam tot mai multe initiative de acest gen!

Decuplarea cresterii consumului de cresterea cantitatii de deseuri generate. Un criteriu (trist) la care Romania sta bine…

Spuneam (aici si aici), ca parcurgem studiul pe care Comisia Europeana l-a publicat in iulie 2012 in legatura cu modul in care statele membre „isi fac treaba” in ceea ce priveste administrarea deseurilor. Romania, mereu (ne)surprinzatoare, se afla pe ultimele locuri. Are 2-3 indicatori la care sta mai bine decat alte state, unele avansate.
 
Prima categorie la care stam bine e ca nu avem – in deseuri, da? – cazuri de infringement sau litigii la deschise de Comisia Europeana la Curtea de Justitie. Asta e o slaba consolare: lucrurile se pot schmba peste noapte, atata vreme cat problema de fond exista si persista (legislatia schioapa si „spalatul pe maini” al autoritatilor). Da, da…nu se spala e maini, fac si ei ce pot. Atat ca nu se vede in realitatea zilnica!
 
images?q=tbn:ANd9GcQwReb1HcXuL0YjDzZfXKMaXtPelqxb5kW6hhXDxq XJ9aYbuW0Un indicator interesant la care stam bine este cel din titlul cel complicat de sus. In traducere, asta inseamna ca o crestere a nivelului de trai (adica a cumpararilor de bunuri, ca ele sunt relevante pentru noi) nu genereaza o crestere proportionala a deseurilor generate. Adica cele doua cresteri sunt „decuplate”. E de bine, nu? Da si nu! 
 
Asta nu spune altceva decat ca romanii au lipsuri, ca ceea ce vor cumpara NU sunt produse consumabile, deci nu se vor arunca imediat. Romanii au nevoie de frigidere, televizoare, masini de spalat, automobile. De-aia nu le vor arunca imediat! De-aia nu apar pe loc deseuri in cantitati corespondente.  Bunurile cumparate nu inlocuiesc alte bunuri care vor fi, la randul lor, aruncate. PE scurt e un indicator al saraciei. Probabil ca unele tari din Africa stau cel mai bine la indicatorul asta. Luat singur, nu e DELOC un motiv de mandrie. La polul opus, cel mai prost la acest indicator stau Austria, Danemarca, Luxemburg, Italia…
 
Din punct de vedere al responsabilitatii sociale, e de bine. Nu cumparam de dragul consumului, inca nu am ajuns  (la scare mare, relevanta) sa ne schimbam figiderul la 5-6 ani pt ca nu mai e la moda. Ideal ar fi sa nici nu ajungem la asta, chiar daca ne-am putea-o permite, din considerente de consum responsabil. Dar asta e alta discutie….
 
Ce putem insa retine de aici este ca nici un indicator nu este mai bun sau mai rau decat il interpreteaza cel care il citeste (si il foloseste in argumentatie). Sau in administrarea unui fenomen….

Criteriul abordarii administrarii deseurilor conform ierarhiei deseurilor

Spuneam ca parcurgem evaluarea pe care Comisia Europeana a facut-o, la nivelul cel 27 de state membre, in iulie 2012. Sa incepem cu prima sectiune, aceea a respectarii ierarhiei deseurilor de catre statul membru. Adica, asta:
 
Waste hierarchy

Waste hierarchy

 Cu alte cuvinte, orice sistem de management al deseurilor (si cu atat mai mult unul strategic, national) trebuie construit acordand prioritate, in ordine:
 
1. prevenirii aparitiei deseurilor,
2. minimizarii cantitatii de deseuri generate,
3. reutilizarii obiectelor,
4.reciclarii deseurilor,
5. valorificarii energetice,
6. depozitarii finale (in/pe sol).
 
Romania, de facto, a inceput de la coada. Este normal: atata vreme cat reglementarile deseurilor au venit pe fondul existentei unor depozite de deseuri deja in functiune, aceasta problema trebuia administrata.
 
Cu toate acestea, incepand cu anul 2000, cand ne pregateam sa aderam la UE, Romania ar fi trebuit sa-si organizeze noua legislatie, aliniata Europei, in ordinea prioritatilor de mai sus. Din pacate, a ratat sansa asta si acum are de recuperat un decalaj imens, accelerat si de decizia strategica – proasta! – de-a finanta aproape exclusiv depozitarea de deseuri. Uite, de-aia nu avem colectare selectiva si 98.7% din deseurile municipale pleaca la groapa de gunoi.
 
Asa zice statistica europeana, in baza informatiilor centralizate si raportate de Agentia Nationala de Protectia Mediului. Adica, din 6.29 mil tone de deseuri administrate, 6.21 sunt depozitate in gropile de gunoi. Adica… 98,7%. Sunt datele noastre, EUROSTAT-ul doar ni le raporteaza inapoi. Suntem pe ultimul loc in UE27, ne batem cu Bulgaria.