Schimbare majoră pentru consumatori: Parlamentul European consolidează dreptul la reparare

Într-un vot decisiv desfășurat marți, 23 aprilie, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă care consolidează așa-numitul “drept la reparare”, un pas major pentru consumatori și o victorie semnificativă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Directiva a fost adoptată cu o largă majoritate de 584 voturi pentru, trei împotrivă și 14 abțineri.

2149176716
Image by freepik

Obligația de a repara și extinderea garanțiilor

Noua legislație impune producătorilor obligații clare: trebuie să ofere servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile, și să informeze consumatorii despre drepturile lor. Interesant este că bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire a garanției legale cu un an, stimulând consumatorii să opteze pentru reparare în locul înlocuirii produselor.

Impactul asupra bunurilor de uz casnic

După expirarea garanției, producătorii sunt totuși obligați să repare produsele casnice reparate din punct de vedere tehnic, cum ar fi mașinile de spălat, aspiratoarele și telefoanele mobile. Consumatorii vor avea, de asemenea, opțiunea de a împrumuta un dispozitiv în timp ce al lor este în reparare sau de a alege un produs recondiționat.

Iată câteva exemple concrete de aparate de uz casnic care intră sub incidența noii directive europene “dreptul la reparare”:

  • mașini de spălat,
  • aspiratoare,
  • telefoane mobile – deși nu sunt tradițional considerate aparate de uz casnic, sunt incluse în directive datorită utilizării lor extensive în fiecare casă,
  • frigidere,
  • cuptoare cu microunde,
  • aparate de aer condiționat.

Toate aceste aparat vor avea asigurat accesul la servicii de reparații și piese de schimb, făcându-le mai durabile și reducând astfel impactul asupra mediului.

Simplificarea accesului la reparații

Un nou formular european de informații va ajuta consumatorii să evalueze și să compare serviciile de reparare. Mai mult, o platformă europeană online va centraliza informațiile, oferind acces ușor la ateliere locale, vânzători de bunuri recondiționate și inițiative de reparare comunitare.

Stimulente economice și reducerea costurilor

Noile reglementări vizează nu doar ușurarea reparațiilor, ci și reducerea costurilor pentru consumatori. Producătorii sunt obligați să furnizeze piese de schimb la prețuri rezonabile și să permită utilizarea componentelor second-hand sau imprimate 3D. De asemenea, campanii de informare și vouchere pentru reparații vor fi implementate pentru a promova reparațiile la nivelul UE.

Nicolae Trofin, Chief Sales Business Partnerships la Flip.ro, un promotor activ al bunurilor electronice recondiționate, a salutat adoptarea directivei:

“Salutăm noua directivă europeană ‘Right to repair’ care cu siguranță va avea un impact pozitiv atunci când va fi implementată în legislația fiecărei țări. La Flip, avem misiunea de a face electronicele recondiționate o opțiune obișnuită, susținând consumatorii să cumpere smart. Astfel, e nevoie ca dispozitivele să dureze mai mult, și să fie mai ușor de reparat, reutilizat.”

Impactul economic și de mediu

Comisia Europeană a indicat că noua legislație ar putea genera 4,8 miliarde EUR în creștere economică și investiții, reducând în același timp consumul de resurse și producția de deșeuri. Aceasta vine ca răspuns la solicitările cetățenilor exprimate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, vizând consumul sustenabil și combaterea obsolescenței planificate.

Următorii pași

După aprobarea oficială de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni pentru a transpune directiva în legislația națională, marcând un capitol nou în politica de consum și protecția mediului la nivelul Uniunii Europene.

Propuneri Ecoteca privind noul Regulament European pentru reducerea deșeurilor de ambalaje

726c53ef b871 44ee 8c2b 62d6cf3b67bc

Sursa foto: Ecoteca

Am realizat o listă de propuneri și urmează să le transmitem în cadrul consultării publice de revizuire a Regulamentului European privind reducerea deșeurilor de ambalaje; regulamentul se află în consultare publică până pe data de 24 aprilie (puteți transmite sugestii aici).

Ecoteca, unul dintre cele mai vechi ONG-uri de mediu din România (activ din 2010) și printre puținele ONG-uri specializate în managementul deșeurilor, economie circulară și impact climatic salută propunerea de revizuire a normelor UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

În special, susținem obiectivele propuse privind prevenirea și reutilizarea deșeurilor, creșterea conținutului reciclat din ambalaje și reducerea ambalării excesive.

Legat de Regulament, este important ca acesta să aibă ținte clare și un mecanism de monitorizare a implementării, cu metode clar definite în ceea ce privește calculul cantităților și raportarea către Eurostat/Comisie. Acest lucru presupune identificarea și implementarea unor măsuri de coerciție clare la nivelul statului membru legate de atingerea țintelor și de raportare a datelor în timp real.

S-a discutat despre alocarea unor sume de bani pentru finanțarea unor activități de reducere a generării deșeurilor și de conștientizare a populației. În acest sens, este necesar ca aceste sume de bani alocate activității de prevenire să nu se transfere la consumator sau să se transforme în activități de greenwashing, iar în acest sens trebuie introduse clar criterii de raportare, verificabile, comparabile, transparente şi cât mai publice.

Organizațiile care preiau răspunderea extinsă a producătorilor trebuie să implementeze activități de prevenire a generării deșeurilor, de promovare și de implementare a ambalajelor reutilizabile armonizate la nivel macro,  european,  în funcție de cota de piață și nu activități punctuale pe termen scurt. Astfel, campaniile trebuie să vizeze un mesaj coerent la nivel european în conformitate cu Pactul Verde European, cu implementare națională, indicatori definiți pe termen mediu și lung.

Recomandările Ecoteca pentru a sprijini revizuirea legislației UE privind ambalajele

Mai jos prezentăm câteva aspecte punctuale:

1. După cum s-a identificat deja în studiul pregătitor, există multe formate de ambalare pe piață care sunt inutil de grele– determină risipirea resurselor și impactul secundar (de exemplu: transport, emisii, consum de energie). Prin urmare, sunt necesare reguli mai clare și aplicabile pentru optimizarea ambalării. Solicităm legiuitorilor să includă criterii cantitative clare și comparabile care să asigure caracterul executoriu al prevederilor de minimizare a ambalajului din punctul de vedere al cantității de material conținut.

O posibilitate ar putea fi definirea greutății maxime raportate la conținut și adaptate la materialul de ambalare utilizat pentru anumite tipuri și formate comune. Spre exemplu, greutatea specifică a ambalajului unei sticle de 500 ml de bere sau apă de consum să nu poată depăși o valoare etalon a indicatorului [greutate produs]/[greutate ambalaj].

Ca alternativă, Comisia ar putea impune:

  • un standard armonizat pentru stabilirea limitelor maxime de greutate pentru anumite tipuri și formate comune de ambalare pentru a preveni ambalajele „supraponderale”.
  • producerea unor ambalaje în dimensiuni standard care să deservească mai multe sectoare din industria alimentară(de exemplu: sticlă care poate fi utilizată pentru îmbutelierea oricărui tip de vin, bere, apă, sirop etc și care să aibă un format identic pentru toți producătorii, diferențierea şi poziționarea de marcă putându-se face, fără probleme, prin etichetare).

2. Pentru a reduce distrugerea (chiar și sub forma reciclării) ambalajelor reutilizabile este necesar să fie asigurate stimulente pentru reutilizare și implementarea unor „sisteme de reutilizare” –fluxuri organizatorice, tehnice și financiare, care permit reutilizarea fie într-un sistem cu buclă închisă, fie într-un sistem cu buclă deschisă (însă doar ca alternativă de rezervă). Deși necesitatea de a stabili reguli pentru colectarea eficientă este menționată în anexa VI partea A, necesitatea şi principiile de stabilire a stimulentelor pentru returnare trebuie, de asemenea, stipulate în mod clar ca o cerință în articolul 45.

Cele mai potrivite sisteme care și-au dovedit utilitatea sunt în acest caz sistemele garanție – depozit, capabile să asigure sisteme logistice unitare, utilizând o bază singulară de infrastructură, pentru ambalajele returnate, inclusiv protejarea acestora, în stare intactă, până la destinațiile de reutilizare sau reumplere. Așadar, Sistemele garanție-depozit ar trebui setate să preia atât ambalajele de unică folosință cât și ambalajele reutilizabile (Anexa X), opțiune mai eficientă atât pentru producători cât și pentru consumatori. Aria de acoperire a acestora nu mai trebuie limitată la nivel de gamă de produse ci extinsă asupra tuturor ambalajelor pretabile din punct de vedere tehnic.

3. Țintele de reutilizare trebuie impuse și extinse și în alte sectoare cheie și grupuri de produse, cum ar fi sectorul comerțului cu amănuntul (alimente neperisabile), cosmetice, produse de curățenie, produse de igienă personală etc. Țintele propuse deocamdată se aplică doar unui număr limitat de grupuri de produse – în general doar băuturi – și sunt chiar mai puțin ambițioase în comparație cu cele deja existente în unele state membre. Îndeplinirea lor ar trebui să fie monitorizată prin obiective intermediare, comparabile între statele membre până la nivel de sortimentație de produse – sau măcar tipuri de materiale – și un raport anual de progres, public și ușor de înțeles de decidenții industriilor vizate.

4. Interzicerea ambalării fructelor și legumelor în ambalaje individuale (de ex. păstrarea doar ambalajelor secundare de transport – lădițe de lemn, baxuri de carton etc)

5. Noul regulament prevede diverse derogări și scutiri care creează lacune, cum ar fi:

  • Exonerarea „ambalajelor inovatoare” de la îndeplinirea oricăror cerințe de reciclare pentru 5 ani creează o breșă care ar putea permite amplasarea ambalajelor nereciclabile pe piața UE mult după 2030 (art. 6(9));
  • O serie de scutiri nejustificate de la regimul sistemelor depozit, prevăzute la art. 44;
  • Derogări pentru multe formate de ambalare evitabile (stabilite la art. 22 și detaliate în Anexa V);
  • Folosirea sintagmei „ambalaje din plastic de unică folosință” din anexa V, este preferată exprimării „ambalaj de unică folosință”, ceea ce induce o concentrare limitativă, exclusiv asupra ambalajelor din plastic, alte materiale de ambalare fiind ignorate, deși impactul lor de mediu este semnificativ;
  • Posibilitatea de a deroga de la conținutul minim reciclat – în cazul în care cerințele sunt justificate de lipsa disponibilității sau prețurile excesive ale anumitor materiale plastice reciclate – prevăzute la art. 7(10) – aceste derogări fiind de natură tocmai să încurajeze perpetuarea alegerii soluțiilor de ambalare neadecvate, în detrimentul încurajării inovării în domeniu.

6. Schemele EPR ar trebui să dedice cel puțin 10% din bugetul lor finanțării infrastructurii de reutilizare (sisteme de reutilizare) și finanțării eco-designului.De exemplu, CITEO din Franța își dedică o parte din buget pentru a îndeplini obiectivul de 5% ambalaje reutilizabile în conformitate cu Legea franceză a economiei circulare. CITEO este o companie non-profit fondată în urma fuziunii Eco-Emballages și Ecofolio, 2 organizații de transfer de responsabilitate a producătorilor care pun pe piață bunuri ambalate, cu scopul de a reduce impactul asupra mediului al ambalajelor.

7. Este nevoie un update după 20 de ani al standardelor de bază pentru ambalajele reutilizabile la nivelul UE (EN 13429:2004) și la nivel internațional (ISO 18603: 2003). Standardele ar trebui aplicate pentru orice tip de ambalaj, astfel încât să se evite supraambalarea. În plus, multe produse sunt supraambalate din cauza transportului neadecvat, iar din acest punct de vedere trebuie luate măsuri adiacente legate de siguranța produselor în timpul transportului, până la livrare.

Vă stăm la dispoziție cu experiența noastră și expertiza tehnică în ceea ce privește introducerea unor măsuri și obiective concrete pentru asigurarea tranziției la economia circulară.

Vă mulțumim pentru consultare!

Pentru mai multe informații ne puteți contacta:
Raul Pop, Director Programe
raul@ecoteca.ro
www.ecoteca.ro

Puteți consulta noul regulament aici.

Puteți transmite feedback Comisiei Europene privind noul Regulament aici.

 

Garanția financiară de mediu privind depozitarea deșeurilor – cum va fi constituită, gestionată și utilizată – proiect de ordin

depozit de deseuri

 

În data de 2 februarie 2023 a fost lansat în dezbatere publică Ordinul privind aprobarea metodologiei de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu prevăzută la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021  privind depozitarea deşeurilor.

Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

Să ne amintim ce prevăd cele 2 articole din OG 2/2021:

Art. 13. – (1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.

(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca 8 destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Mecanismul, prin care suma corespunzătoare cotei procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului de la operatorii/titularii depozitelor care au constituit garanţia financiară de mediu sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare rămâne la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu conform alin. (2), se stabileşte în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deşeuri inerte.

(5) Constituirea garanţiei financiare de mediu nu exclude îndeplinirea obligaţiilor care revin operatorului/titularului privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu.

Art. 40. – Pentru depozitele existente:

  1. a) garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cote-părţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului;

Principalele prevederi ale proiectului de lege

Se propune prin Proiectul de Ordin o anexă (care, dacă ar fi aprobată, ar deveni Anexa 6) care să vizeze metodologia de constituire, gestionare și utilizare a garanției financiare de mediu prevăzută în Ordonanța nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, la articolele 13, respectiv 40, litera a)

  •  1 (1) Metodologia stabilește modul de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu constituite de către proprietarii sau administratorii de depozite de deșeuri, stabilite la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor
  • 2. Garanţia financiară de mediu reprezintă dovada pe care trebuie să o prezinte operatorul depozitului care să ateste că sunt constituite resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficienţe de construcţie sau apărute în timpul operării ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului.
  • Art 3 (1) Pentru depozitele nou înființate, garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului.
  • (2) Pentru depozitele existente, garanţia financiară de mediu se constituie sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului.
  • (3) Garanția financiară se poate constitui și prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont, la dispoziţia AFM.
  • Pentru depozitele existente, garanția de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic se calculează pentru capacitatea proiectată. Pentru proiectele tehnice etapizate, garanția se calculează pentru fiecare etapă în parte.
  • (4) Valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului se va actualiza anual.
  • (5) Garanția constituită în favoarea Administrația Fondului pentru Mediu, se va actualiza și reînnoi anual.

 

  • (6) Operatorii economici prevăzuți la art.1 transmit Administrația Fondului pentru Mediu dovada constituirii/actualizării/reînnoirii garanției financiare, precum și devizul general privind cheltuielile necesare realizării lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, în termen de 3 zile de la data constituirii/actualizării/reînnoirii acestora.
  • (7) Dosarul care conține dovada constituirii/actualizării/reînnoirii garanției financiare se depune la sediul Administrației Fondului pentru Mediu sau se transmite prin poștă cu confirmare de primire.

Deși garanția financiară este un instrument util pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei după închiderea depozitelor de deșeuri, metodologia propusă în proiectul de lege este incompletă și necesită clarificări:

  • 6 (2) Administrația Fondului pentru Mediu comunică proprietarilor sau administratorilor de depozite de deșeuri faptul că garanția financiară de mediu a fost acceptată.

La acest articol nu este precizat termenul de anunțare a proprietarilor sau administratorilor de depozite.

  • 7. Administrația Fondului pentru Mediu  execută garanţia financiară de mediu după cum urmează:
  1. b) în cazul în care proprietarii sau administratorii depozitelor intră în procedura de faliment sau reorganizare judiciară. Nu are venituri din garantii nerevendicate in categoria de venituri

În acest caz operatorul nou poate prelua garanția de la AFM sau constituie una nouă? Ș ce face AFM cu garanția nerevendicată?

  • 8. Sumele încasate de Administrația Fondului pentru Mediu ca urmare a executării garanţiilor financiare de mediu rămân la dispoziţia Administrația Fondului pentru Mediu, iar după perioada de monitorizare post-închidere se utilizează pentru finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor.

Și acest articol necesită clarificări privind tipurile de proiecte care vor fi finanțate: vor fi finanțate proiecte pentru remedierea problemelor de mediu apărute în cadrul depozittelor sau alte tipuri de proiecte care nu au legătură directă cu proiectul în cauză?

Puteți accesa proiectul de Ordin aici.

 

 

 

A fost publicată Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor – Ce modificări aduce

poza 3 buzau

Deseuri de plastic balotate, aflate pe o platforma de sortare. Sursa foto: Ecoteca

În data de 9 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 17/2023 care aprobă OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor.

Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 92/2021 și  L17/2023, pentru a fi mai ușor de urmărit noile modificări. Îl puteți consulta aici.aici

Deși legea cuprinde majoritatea măsurilor impuse de OUG 92/2021 aduce și modificări în ceea ce privește transportul deșeurilor, amenzile și pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile din sectorul gestionării deșeurilor.

În plus autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti vor avea obligația să înființeze centre de colectare pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de uleiul vegetal uzat.(articolul 60, alineatul (1) punctul A, litera h)

Până acum aceste centre (care lipsesc „cu desăvârșire” în multe zone!) ar fi trebuit să ofere posibilitatea colectării de la populație a deşeurilor de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.

Din fericire, centrele de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR la nivel național vor reuși să acopere o parte din aceste nevoi.

Principalele prevederi:

  • Pentru a putea fi folosite ca subproduse, substanțele sau obiectele rezultate din procesele de producție vor avea nevoie de un „contract ferm sau altă formă de garantare a utilizării acestuia pentru întreaga cantitate generată”(art.5, alin (1), lit. a)
  • La articolul 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

(21) Transportul deşeurilor se face numai cu autovehicule inscripţionate cu litera «D» la loc vizibil.

(22) Transportul/Transferul deşeurilor introduse pe teritoriul naţional se va face numai pe rute generice prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale.”

  • La articolul 17 alineatul (5), literele a), i) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) „Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii:

a) să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;

. . . . . . . . . .

i) să stabilească şi să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare taxe/tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiuni aplicabile în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător fluxurile de deşeuri stabilite prin Legea serviciului de salubrizare a localităţilor  101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

. . . . . . . . . .

l) să stabilească prin contracte de delegare în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea costurilor aferente achitării contribuţiei prevăzute la lit. j) şi k) pentru cantităţile de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;”.

  • A fost reintrodusă obligația de a avea un specialist în managementul deșeurilor în cadrul tuturor organizațiilor.

Anterior obligația era valabilă doar pentru organizațiile/generatorii de deșeuri care dețineau autorizație de mediu.

În schimb, în cazul organizațiilor care dețin autorizație de mediu responsabilii de managementul deșeurilor desemnați trebuie să fie instruiți în domeniul prevenirii generării de deşeuri şi al managementului deşeurilor, inclusiv în domeniul substanţelor periculoase, ca urmare a absolvirii unor programe de perfecţionare şi specializare recunoscute la nivel naţional.

(articolul 23, alineatele (4) şi (5))

  • A fost modificat articolul care obliga producătorii și deținătorii de uleiuri uzate persoane juridice să predea în mod obligatoriu, cu titlu gratuit uleiurile uzate

La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Producătorii şi deţinătorii de uleiuri uzate, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să predea întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate.”

  • La articolul 34, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) „Unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligate să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completată conform prevederilor alin. (2) şi să solicite revizuirea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu până la data de 1 februarie 2024.”

  • La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 40   > (2) Planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la alin. (1) conţin, după caz şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele, fără a se rezuma la:

e) informaţii privind măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de prevederile art. 7  (1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor sau în alte documente strategice care acoperă întreg teritoriul naţional;”.

Art. 7. –  (1) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deşeuri niciun deşeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deşeuri municipale, cu excepţia deşeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.

  • Majoritatea amenzilor pentru contravenții au fost mărite.  Amenzile contravenționale au fost mărite până la 45 000 lei pentru persoanele fizice și autoritățile publice locale și până la 60 000 lei pentru persoanele juridice. (articolul 62 alineatul (1), literele a)-e))
  • La articolul 64, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) „În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 20 alin. (4)  –  (4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă. – se aplică sancţiunea contravenţională complementară de confiscare a deşeurilor care au valoare, deţinute, păstrate în afara spaţiilor autorizate şi/sau a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.”

  • La articolul 66, partea introductivă şi literele b) şi g) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 66. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată:

. . . . . . . . . .

  1. b) colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deşeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu;

. . . . . . . . . .

  • g) eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate;”.
  • De asemenea „abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art. 66, alin. 1, lit. h)
  • La anexa nr. 1, după punctul 11se introduc trei noi puncte, punctele 12-14, cu următoarele definiții.
  • 12.ascunderea – aşezarea deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor într-un loc în care să nu poată fi văzute şi/sau găsite, alta decât îngroparea;
  • 13.îngroparea – ascunderea sau încercarea de ascundere în sol a deşeurilor;
  • 14.aruncarea – debarasarea de către o persoană fizică ori juridică a deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor în locurile sau spaţiile, altele decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea şi tratarea acestora;”.

Puteți consulta Legea 17/2023 aici.

Dorești să implementezi un sistem de colectare separată la birou? Contactează-ne aici!

 

Puteți citi și:

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

OUG 31/2011 a fost modificată – Noi reglementări privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

 

 

 

 

A fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară

CE

Sursa foto: Parlamentul european

Marți a fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară prin HG 1172/2022.

Strategia va fi completată de un Plan de Acțiune -Planul de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC) care va include acțiuni specifice pentru sectoarele cu potențial ridicat de circularitate, va identifica resurse bugetare, responsabili și termene pentru realizarea acțiunilor.

Principalele direcții de acțiune ale strategiei

I. Reducerea consumului de materii prime virgine prin extragerea mai durabilă a materiilor prime și prin activități de reciclare și recuperare.

II. Reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor:

  • aplicarea designului circular și a eficienței materialelor;
  • promovarea dematerializării.

III. Reducerea impactului activităților de producție asupra mediului prin:

  • aplicarea unor tehnologii și procese mai inovatoare și mai ecologice;
  • promovarea digitalizării;
  • favorizarea energiilor regenerabile în detrimentul combustibililor fosili;
  • exploatarea potențialului de simbioză industrial.

IV. Reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apei reziduale asupra mediului prin:

  • promovarea prevenirii deșeurilor;
  • îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor și a infrastructurii;
  • promovarea activităților de sortare și tratare a deșeurilor;
  • limitarea la minimum a depozitării deșeurilor.

V. Îmbunătățirea coerenței politicilor și a guvernanței, a comunicării și a colaborării dintre autoritățile locale, regionale și naționale.

Strategia oferă și o imagine de ansamblu asupra a 14 sectoare economice din România din punct de vedere macroeconomic și o primă evaluare a sectoarelor din punct de vedere al potențialului lor de circularitate.

Rezultatele evaluării sectoriale vor servi drept bază pentru elaborarea ulterioară a Planului de acțiune, care va prezenta detaliat obiective specifice și recomandări de politici, precum și acțiuni concrete pentru sectoarele prioritare care trebuie implementate pentru a spori circularitatea în economia românească.

Pe baza analizei preliminare, sectoarele cu cel mai mare potențial de economie circulară sunt:

  1. agricultură și silvicultură
  2. industria constructoare de mașini
  3. construcții
  4. bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile
  5. ambalaje (sticlă, hârtie, materiale plastice etc.)
  6. textile
  7. echipamente electrice și electronice

Aceste sectoare vor fi abordate în detaliu în planul de acțiune, împreună cu deșeurile și apa, ca sectoare orizontale.

tabel snec 2

Sursa foto: Strategia națională privind economia circulară (paginile 27/28) – Tabel sectoare selectate în economia românească

* Fabricarea sticlei și a produselor din sticlă este agregată la Fabricarea altor produse minerale nemetalice, date mai detaliate nu sunt disponibile public.
**Fabricarea materialelor plastice este agregată la Fabricarea produselor din cauciuc și plastic, date mai detaliate nu sunt disponibile public.
Sursa datelor: Eurostat și Statista

La paginile 30-31 din Strategie, găsiți o analiză aprofundată a acestor sectoare inclusiv oportunități/soluții „circulare” care pot fi integrate în aceste sectoare.

Ecoteca a participat la consultări și a transmis unele propuneri care nu au fost incluse în strategie și ar trebui luate în considerare în elaborarea Planului de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC):

  • Recomandăm ca Planul de acțiune care urmează a fi elaborat să ia în considerare ierarhia deșeurilor cu focus pe prevenire în toate sectoarele economice relevante, prin îmbunătățirea politicilor publice și a capacității de raportare și monitorizare a indicatorilor privind deșeurile în sprijinul prevenirii apariției acestora și stimulării viabilității economice a activităților de ecodesign, reparare și reutilizare.
  • Ca și orice alte documente programatice privind eficiența utilizării resurselor, SNEC trebuie să includă direcții strategice concrete, sectoriale, pentru crearea unei piețe viabile pentru materii prime secundare și, tot explicit, stimularea scalării și rentabilizării proiectelor de simbioză industrială.
  • Pentru facilitarea negocierilor privind prioritățile sectoriale, SNEC trebuie să includă o cronologie a transformărilor sistemice vizate (ideal și cu obiective SMART integrate), cum ar fi: Pentru electronice, uzura planificată este un aspect care va fi abordat în noul regulament UE privind deșeurile electronice, care va acoperi prevenirea deșeurilor, iar soluțiile specifice trebuie corelate cu obiectivele SMART și aranjamente instituționale in vigoare; crearea unui sistem logistico-economic-fiscal de reparare și reutilizare; abordarea gestionării măsurabile a deșeurilor electronice acolo unde acestea apar: definirea fluxurilor de date și măsuri de asigurare a acurateței datelor, existența și monitorizarea funcționării punctelor de colectare, campanii pre-definite de conștientizare a cetățenilor, standarde generalizate de colectare, tratare și reciclare; crearea unei piețe secundare de materii prime.
  • În domeniul agriculturii – împreună cu părțile interesate (Ministerul Agriculturii, universitățile de profil, reprezentanți ai industriei, ONG-uri etc) trebuie adaptată „Strategia de la fermă la consumator” în contextul românesc, identificarea direcțiilor de acțiune specifice pentru agricultura durabilă, pentru reducerea degradării solului, crearea de oportunități de piață pentru fermierii locali, adresarea problemelor specifice privind lipsa locurilor de muncă și specializărilor complementare în sector etc.
  • Introducerea sistemului garanție –returnare pentru ambalajele reutilizabile și de unică folosință și pentru toate tipurile de ambalaje care se pretează tehnic administrării în acest sistem (extinderea tipurilor de materiale, decuplarea de clasificarea artificială și dificil de administrat privind produsul conținut, eco-modularea garanției în funcție de reciclabilitatea materialului vizat).
  • În ceea ce privește biodeșeurile este important să fie introduse aspectele relevante din Regulamentul (UE) 2019/1009 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE actualizat în data de 16 iulie 2022. Regulamentul clarifică faptul că digestatul și compostul pot fi plasate ca materiale componente în îngrășăminte, amelioratori de sol și medii de cultură pe piața europeană.
  • În concluzie, precizăm că Strategia și planul de acțiune ar trebui să aibă un calendar pentru atingerea indicatorilor Uniunii Europene privind economia circulară conform obiectivelor și calendarului stabilite în aliniere cel puțin cu:
    • Directiva cadru privind deșeurile 2008/98,
    • Directiva 94/62 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje,
    • Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE),
    • Directiva 2006/66 privind bateriile şi acumulatorii şi deșeurile de baterii şi acumulatori,
    • Directiva 99/31/CE privind depozitele de deșeuri și
    • Directiva 2019/904 privind reducerea ambalajelor de unică folosință.

Puteți consulta strategia aici.

 

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată

Ordinul nr. 1736/2022 – Firmele care introduc în țară deșeuri pentru valorificare vor trebui să se înregistreze și să raporteze în Registrul ROAFM

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

 

 

 

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

8d1788c7 bdce 471c b712 72e7c33f5640

Sursa foto: Ecoteca

Guvernul a aprobat vineri, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Marți a fost publicată în Monitorul Oficial OUG 125/2022  care modifică și completează OUG 196/2005.

Conform comunicatului transmis de Ministerul Mediului, Administrația Fondului pentru Mediu va implementa două programe de finanțare prevăzute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv Programul „Prima conectare”, prin care va fi asigurată branșarea/racordarea gospodăriilor vulnerabile la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare. De asemenea, AFM îi va reveni gestionarea unor lucrări de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri neconforme, în baza unei Hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ecoteca a realizat un tabel comparativ între OUG 196/2005 și toate modificările și completările din OUG 125/2022, pentru a putea urmări mai ușor modificările. Îl găsiți aici.

Principalele modificări aduse OUG 196/2005

Articolul 9, alin. 1:

  • litera d se modifică: Producătorii vor plăti o contribuție de 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare. Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.

Articolul inițial prevedea ca această contribuție să fie plătită pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje corespunzătoare Anexei  și cantitățile de deșeuri încredințate spre valorificare spre valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare.

Anexa 3 196

OUG 196/2005, Anexa 3

  • la lit. q se menționează că sunt exceptate de la plata ecotaxei (în valoare de 0,15 lei/bucată, aplicată tuturor pungilor de transport) pungile de uz casnic introduse pe piața națională de către operatorii economici, aceștia având obligația să le inscripționeze individual cu sintagma „pungi de uz casnic”; este interzisă comercializarea pungilor de uz casnic ca ambalaje la punctul de vânzare. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
  • v) se modifică astfel: Veniturile Fondului pentru Mediu se constituie din „o contribuţie de 2 lei/kg, datorată de către:
  1. operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite în Anexa 3 şi cantităţile efectiv valorificate, în limita garanției prevăzute la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje:

(L249/2015 Art 16 lit e) să constituie o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din OUG 196/2005(…)

  1. persoane juridice legal constituite, autorizate de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei pentru preluarea responsabilității pentru gestionarea deșeurilor de anvelope uzate, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obiectivelor anuale de gestionare a deșeurilor de anvelope uzate, şi cantităţile efectiv gestionate. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
  • lit v1) o contribuţie de 2 lei/kg datorată de operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y) (nr. OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri ), pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate şi cantităţile de deşeuri constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu se abrogă de la 1 ianuarie 2023.

Art. 91 – Administraţia Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează, de la producătorii de echipamente electrice şi electronice, respectiv de la organizaţiile colective, sumele reprezentând garanţia constituită conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice se abrogă.

Articolul 10

  • (21) Garanţia prevăzută la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje (n.r. două milioane lei),  se execută de către Administraţia Fondului pentru Mediu ca urmare a neachitării la scadenţă de către debitori a obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) se abrogă.
  • (22) Contribuţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) şi y) ) (nr. pentru OIREP-urile de ambalaje și anvelope și OTR-urile de DEEE-uri) nu se datorează pentru cantităţile de deşeuri pentru care au fost stabilite obligaţii de plată în baza prevederilor art. 9 alin. (1) lit. v1) se abrogă de la 1 ianuarie 2023
  • este adăugat alin. (23) – „În cazul în care AFM constată ca nefiind colectate/valorificate/reciclate cantitățile de deseuri pe care persoanele juridice prevăzute la art. 9 alin. (1) lit.v) și y) ) (nr. OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri) le-au contractat, acestea nu sunt luate în considerare la îndeplinirea obiectivelor.”
  • alin (35) Operatorii economici prevăzuţi la art. 9 alin. (1) lit. v1) (n.r. operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y)- . OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri) sunt obligaţi să declare semestrial, până la data de 25 a lunii următoare semestrului de raportare, cantităţile de deşeuri de ambalaje, DEEE, baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y) se abrogă de la 1 ianuarie 2023
  • alin (9) se modifică: Aplicaţia informatică SIATD se utilizează de către OIREP-urile de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri, de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru aceste OIREP-uri și OTR-uri, precum și de către persoanele juridice ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/raportare sunt finanţate de către aceste OIREP-uri și OTR-uri

După alineatul 9 sunt adăugate articolele 10), 11), 12), 13):

(10) Persoanele juridice prevăzute alin. (9)  trebuie să respecte termenele prevăzute în Instrucţiunile de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori portabili în sistemul răspunderii extinse a producătorului, aprobate prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(11) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, aplicația informatică SIATD se utilizează de către OTR-urile de anvelope,  DEEE-uri și baterii și acumulatori.

Legiuitorul nu a menționat însă că această obligație se aplică și OIREP-urilor de ambalaje tot începând cu data de 1 ianuarie 2023 deși mai jos la articolul 12, alin. 8 se stipulează clar că începând cu data de 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.”

(12) Începând cu 1 ianuarie 2024, aplicaţia informatică SIATD se utilizează de către persoanele juridice care gestionează deşeuri municipale. Instrucțiunile de utilizare a aplicației informatice SIATD de către persoanele juridice care gestionează deşeuri municipale se aprobă prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la inițiativa Administrației Fondului pentru Mediu,  în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(13) Aplicaţia informatică SIATD se utilizează și de către operatorii economici care transferă transfrontalier deșeuri în vederea valorificării în România.

La articolul 11, alin. (21) se adaugă mențiunea că „Persoanele juridice vor declara trimestrial numărul de pungi de transport, fiecare material component al acestora, precum și grosimea peretelui respectivelor pungi.

La articolul 12 sunt adăugate următoarele alineate:

(8) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.

(9) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cantitățile de deșeuri de anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori portabili care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.

ANEXA nr. 5: Contribuţia pentru echipamentele electrice şi electronice se modifică astfel:

Categoria de echipamente electrice şi electronice (conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare)Contribuţie

(lei/kg)

categoriile 1-2, 4-6 din anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare4
categoria 3 din anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare8

*intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023

 

După articolul 12 se introduce un nou capitol, capitolul III1: Garanții, cuprinzând articolele 121123, cu următorul cuprins:

Articolul 121:

(1) Administrația Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează de la producătorii de echipamente electrice și electronice, respectiv de la organizațiile colective sumele încasate din executarea garanției constituite potrivit prevederilor art. 29 și 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, cu modificările și completările ulterioare.

N.R. – OUG 5/2015 Art. 29.

(1) Pentru evitarea unor situaţii în care costurile de gestionare a DEEE provenite de la produse orfane să fie suportate de populaţie sau de producătorii care rămân în activitate, fiecare producător trebuie să asigure o garanţie la introducerea unui EEE pe piaţă, care să demonstreze că va fi finanţată gestionarea tuturor DEEE provenite de la EEE respective, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Garanţia finanţării operaţiunilor prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2) pentru producătorii de EEE constă în:

  1. a)scrisoare de garanţie bancară sau poliţă de asigurare de garanţie pentru reciclare la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, denumită în continuare AFM, pentru perioada de garantare, a cărei valoare reprezintă costurile finanţării operaţiunilor prevăzute la alin. (1) pentru EEE introduse pe piaţa naţională, corectate cu dobânda ROBOR la an; sau
  2. b)aderarea la una dintre organizaţiile colective care acţionează în numele producătorilor, autorizate potrivit art. 25  (7).

N.R. – OUG 5/2015 Art. 29. Art. 30.

(1) Fiecare organizaţie colectivă care acţionează în numele producătorilor, autorizată conform art. 25 alin. (7), este obligată să constituie o garanţie de finanţare a operaţiunilor prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2), pentru DEEE provenite de la produsele aflate încă în perioada de garantare introduse pe piaţa naţională de către producătorii care au aderat la organizaţia colectivă şi care au încetat activitatea.

(2) Garanţia prevăzută la alin. (1) se constituie anual, până la data de 31 martie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau poliţe de asigurare de garanţie pentru reciclare la valoarea corespunzătoare sumelor plătite pentru EEE în cauză de către operatorii economici respectivi către organizaţia colectivă, corectate cu dobânda ROBOR la an la dispoziţia AFM.

(3) Beneficiarul garanţiei prevăzute la alin. (1) este AFM, în condiţiile legii, în caz de încetare a activităţii organizaţiei colective.

(2) Administrația Fondului verifică corectitudinea datelor raportate de către producători și organizații colective, precum și modul de calcul și de constituire a garanției prevăzute la alin. (1).

(3) Metodologia de constituire și gestionare a garanției financiare pentru producătorii de echipamente electrice și electronice și pentru organizațiile colective, precum și cu privire la utilizarea acesteia de către Administrația Fondului se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.

(4) Administrația Fondului execută garanția financiară constituită de către producătorul individual, după cum urmează:

  1. a) în cazul în care producătorul își încetează activitatea înainte de terminarea perioadei de garantare, pentru produsele introduse pe piața națională și rămase negestionate, pentru care a constituit garanția;
  2. b) în cazul în care producătorul, la sfârșitul perioadei de garantare, nu își îndeplinește obligația de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor provenite de la echipamentele electrice și electronice introduse pe piața națională, pentru care a constituit garanția și care au rămas negestionate;
  3. c) în cazul neîndeplinirii obligațiilor de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, pentru echipamentele electrice și electronice pentru care producătorul nu și-a îndeplinit obligațiile.

(5) Administrația Fondului execută garanția financiară constituită potrivit alin. (1) de către organizația colectivă în cazul în care:

  1. a) organizația colectivă urmează să își înceteze activitatea;
  2. b) se solicită intrarea într-o procedură de insolvență sau lichidare a organizației colective;
  3. c) organizației colective i se anulează licența de operare;
  4. d) organizația colectivă nu își îndeplinește obligațiile de finanțare a gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

(…)

(8) Administrația Fondului pentru Mediu autorizează utilizarea sumelor încasate ca urmare a executării garanțiilor financiare, pentru finanțarea proiectelor de colectare, transport, tratare, reciclare, valorificare și eliminare în condiții de protecție a mediului a deșeurilor de echipamente electrice și electronice provenite de la gospodăriile particulare.

(9) Sumele provenite din executarea garanției potrivit alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu

Articolul 122

(1) Garanția prevăzută la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015, cu modificările și completările ulterioare, se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina operatorilor economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) și nu au fost stinse din garanția prevăzută la alin. (2).

În cazul în care obligația de plată depășește garanția, contribuția rămasă va fi datorată de către operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. d) (n.r. producători de ambalaje) care au încheiat contract cu organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului pentru care au fost stabilite obligații de plată, în baza deciziei de impunere emise de Administrația Fondului.

(L249/2015 Art 16 alin. 8 lit e) să constituie o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din OUG 196/2005(…)

(2) Operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj și raportează deșeuri pentru contribuabilii prevăzuți la lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) constituie o garanție în cuantum de 500.000 lei în favoarea Administrației Fondului, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară, valabilă pentru întreaga perioadă în care raportează deșeuri, cu scopul garantării obligațiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

(3) Garanția se actualizează începând cu anul următor cu un procent de 15% din valoarea serviciului prestat anul anterior către organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului.

(4) Garanția prevăzută la alin. (2) se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina contribuabililor prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) din culpa operatorilor economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj.

(5) În cazul în care operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj nu constituie garanția prevăzută la alin. (2), nu pot accesa sistemul SIATD și nu pot raporta cantități de deșeuri pentru operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje).

(6) Metodologia de constituire, gestionare și executare a garanțiilor financiare prevăzute la art. 122 alin. (1) și (2) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.

(7) Sumele provenite din executarea garanției potrivit alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.

Articolul 123

(1) Administrația Fondului gestionează garanția financiară de mediu constituită, potrivit prevederilor art. 13 și ale art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, de către proprietarii sau administratorii depozitelor.

OUG 2/2021 – Art. 13

(1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.

(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

OUG 2/2021 – Art. 40.  Pentru depozitele existente:

  1. a)garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cote-părţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului;

(2) Sumele reprezentând garanția prevăzută la alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.

(3) Valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului se va actualiza anual.

(4) Administrația Fondului verifică corectitudinea modului de calcul și de constituire a garanției prevăzute la alin. (1).

(5) Metodologia de constituire, gestionare și utilizare a garanției financiare de mediu prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.

(6) Administrația Fondului execută garanția financiară de mediu sau fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului, constituite de către proprietarii sau administratorii depozitelor după cum urmează:

  1. a) garanția financiară de mediu, în cazul în care se constată neconformități privind cerințele de protecție a mediului și a sănătății populației și/sau cele din autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu și acestea nu sunt remediate de către operator/titular sau administratorul depozitului;
  2. b) fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere, în cazul în care, la finalul perioadei de operare a depozitului, nu sunt realizate lucrările de închidere sau cele referitoare la monitorizarea postînchidere, conform proiectului tehnic de închidere a depozitului;
  3. c) în cazul în care proprietarii sau administratorii depozitelor intră în procedura de faliment sau reorganizare judiciară.

(7) Sumele încasate de Administrația Fondului ca urmare a executării garanțiilor financiare de mediu rămân la dispoziția Administrației Fondului, iar după perioada de monitorizare post- închidere se utilizează pentru finanțarea proiectelor privind gestionarea deșeurilor.

(8) Verificarea valorii fondului pentru închiderea și monitorizarea postînchidere se va efectua în baza devizelor generale privind cheltuielile necesare realizării lucrărilor de închidere și pentru monitorizarea postînchidere a depozitului

Puteti consulta OUG 196/2005 cu noile modificări aici.

 

 

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Ordinul nr. 1736/2022 – Firmele care introduc în țară deșeuri pentru valorificare vor trebui să se înregistreze și să raporteze în Registrul ROAFM

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

 

Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

af776886 0318 4786 9b95 762a4a62b99c

Sursa foto: Ecoteca

De doi ani așteptăm normele tehnice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor periculoase necompostabile.

Între timp Uniunea Europeană se mișcă mult mai repede, adoptă și revizuiește regulamente peste regulamente care sunt complet ignorate în țara noastră.

La data de 16 iulie a fost revizuit Regulamentul UE 2019/1009 al Parlamentului și consiliului European de stabilire a normelor privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante UE.

Acest regulament modifică:

  • Regulamentul CE 1069/2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
  • Regulamentul CE 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE (privind interzicerea introducerii pe piață ș i a folosirii produselor fitosanitare care conțin anumite substanțe active) și 91/414/CEE ale Consiliului (privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar)
  • Și abrogă Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 privind îngrășămintele care reglementa doar îngrășămintele minerale și nu era aplicabil pentru îngrășămintele recuperate din fluxurile deșeuri.

În cadrul acestui regulament sunt definite criterii armonizate privind „încetarea statutului de deșeu” pentru compost și digestat din deșeurile biologice colectate separat. Acum, compostul și digestatul pot fi plasate ca materiale componente în îngrășăminte marcate CE, amelioratori de sol și medii de cultură pe piața europeană.

Noile modificări  impun utilizarea în siguranță a subproduselor și a materialelor de înaltă puritate ca materiale componente în produsele fertilizante din UE și creează noi oportunități de recuperare a nutrienților din diverse fluxuri de deșeuri.

Materialele de înaltă puritate în cauză sunt sărurile de amoniu, sărurile de sulfat, sărurile de fosfat, sulful elementar, carbonatul de calciu și oxidul de calciu. Sărurile de amoniu ar putea fi recuperate din gazele reziduale din gunoi de grajd, de exemplu, și pot înlocui îngrășămintele convenționale cu azot. În mod similar, sărurile fosfatice pot fi recuperate și pot oferi o alternativă la îngrășămintele fosfatice.

Toate materialele au o cerere semnificativă pe piață și și-au dovedit valoarea agronomică ridicată pe parcursul unei lungi istorii de utilizare în domeniu.

Noile reguli stabilesc cerințe de siguranță, cum ar fi valori limită pentru metalele grele crom și vanadiu, pentru a se asigura că astfel de materiale nu vor pune în pericol sănătatea noastră sau mediul.

Noile reglementări se bazează pe evaluările științifice ale Centrului Comun de Cercetare (JRC-Joint Research Center) al Comisiei. Acestea se află sub controlul Parlamentului European și al Consiliului.

Regulamentul revizuit conține printre altele:

  • Obligațiile operatorilor economici (producători, importatori, distribuitori)
  • Cerințe tehnice privind produsele fertilizante
  • Cerințe tehnice privind categoriile de materiale componente (ex. compost, digestat, subproduse ale industriei alimentare etc.)
  • Cerințe privind etichetarea produselor fertilizante
  • Proceduri de evaluare a conformității

Avantajele noilor reglementări

Beneficiile noilor reglementări sunt bine punctate de reprezentanții proiectului Nutriman –Rețeaua de management și recuperare a nutrienților – un proiect european care identifică și promovează tehnologiile, produsele, aplicațiile și practicile din sectorul îngrășămintelor biologice recuperate în interesul și beneficiul practicienilor din agricultură.

  • Deschiderea pieței unice a UE pentru îngrășămintele organice – facilitarea vânzării de îngrășăminte organice și recuperate la standarde de calitate armonizate pentru toate tipurile de material fertilizant care pot fi comercializate în Uniunea Europeană.
  • Creșterea utilizării îngrășămintelor organice și obținute din biodeșeuri.
  • Promovează utilizarea sporită a materialelor reciclate pentru producerea îngrășămintelor, contribuind astfel la dezvoltarea economiei circulare, reducând în același timp dependența de nutrienții importați.
  • Noul regulament ofereră reguli mai stricte privind cerințele de siguranță, calitate și etichetare pentru toate îngrășămintele care urmează să fie comercializate liber în UE. Producătorii vor trebui să demonstreze că produsele lor îndeplinesc aceste cerințe înainte de a aplica marcajul CE.
  • Mai multe opțiuni pentru fermieri, riscuri reduse pentru sănătate și mediu
  • Introducerea de noi valori limită pentru contaminanții din îngrășăminte va garanta un nivel ridicat de protecție a solului și va reduce riscurile pentru sănătate și mediu, permițând în același timp producătorilor să își adapteze procesul de producție pentru a se conforma noilor limite.
  • Facilitează accesul pe piață pentru îngrășămintele organice inovatoare
  • Creșterea încrederii consumatorilor prin garantarea siguranței îngrășămintelor în ceea ce privește sănătatea umană și mediul înconjurător (în special în ceea ce privește elementele toxice, contaminanții organici)
  • Armonizarea deplină a pieței UE ar elimina toate costurile legate de recunoașterea reciprocă și/sau divergența normelor naționale, precum și de a asigura un nivel uniform de protecție a sănătății umane și a mediului.

Puteți accesa Regulamentul UE 2019/2009 aici.

 

Puteti citi și:

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

transport

Sursa foto: istockphoto.com

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial, în data de 28 iunie 2022.

Ordinul a fost ințial lansat în dezbatere publică în data de 7 aprilie 2022.

Acesta actualizează Hotărârea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri.

HG 788/2007 fost actualizată și pe data de  20 decembrie 2021 prin HG1265/2021, însă nu conținea la vremea respectivă Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri.

Totodată, ministrul Mediului, Barna Tánczos a anunțat ieri în cadrul unei conferințe de presă lansarea primului sistem de trasabilitate a deșeurile transfrontaliere în România, începând cu data de 1 iulie.

„Sistemul de trasabilitate a deșeurilor care intră în funcțiune de mâine, în România, este primul sistem de acest fel din Europa și suntem astfel, pioneri în acest domeniu.

Sistemul este dezvoltat de Administrația Fondului pentru Mediu, în colaborare cu Garda Națională de Mediu și presupune înrolarea tuturor companiilor care dețin capacități de reciclare în acest sistem informatic, corelarea capacității de reciclare cu cantitățile de deșeuri aduse în țară din alte state, anunțarea cu 24 de ore înainte de apariția la graniță a fiecărui transport, recepția în 48 de ore de la trecerea frontierei a cantităților la destinație.

Ulterior, aceste cantități vor fi corelate cu capacitatea de reciclare și transformate în materie primă pentru industrie, indiferent dacă vorbim de feroase, neferoase, plastic, componente de calculatoare sau alte bunuri.

Eu sper ca acest sistem informatic de trasabilitate a deșeurilor din țara noastră să contribuie și la dezvoltarea acelui sistem european, pentru că este un proiect-pilot și cu siguranță, experiența va ajuta foarte mult la nivelul Uniunii Europene”. (…)

„Niciun transport anunţat nu va intra în ţară fără o verificare prealabilă.(…) Orice transport care nu e anunţat cu 24 de ore înainte şi apare la graniţă este trimis înapoi în ţara de origine. Nu e lăsat să intre în ţară”, a adăugat ministrul.

Principalele condiţii privind transferul și importul deşeurilor introduse de Ordinul 1647/2022

  • Importul/Transferul oricăror tipuri sau cantităţi de deşeuri în România se poate realiza numai către instalaţii de valorificare, astfel cum sunt definite în prezentele norme metodologice, exclusiv pentru sine, fără a putea transfera dreptul de proprietate al acestora către alte entităţi, care ar putea de asemenea, să deruleze operaţiuni de valorificare, înainte de a fi derulate operaţiuni de valorificare obligatorii
  • Importul/Transferul deşeurilor de orice natură în România, în scopul eliminării acestora, este interzis.
  • Nerespectarea prevederilor atrage interzicerea trecerii frontierei de stat a României.
  • Amestecul diferitelor tipuri de deşeuri pe timpul transportului este interzis.
  • Descărcarea deşeurilor în alte locuri faţă de destinaţia menţionată în documentele ce însoţesc transportul este interzisă.
  • Transportul/Transferul deşeurilor fără documentele specificate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE)  1.013/2006 privind transferul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, este interzis.
  • Transferul deşeurilor se efectuează numai după ce se certifică faptul că instalaţia de valorificare are capabilităţile tehnice în raport cu tipurile, categoriile, precum şi cantităţile de deşeuri pentru care se planifică un transport
  • Transferul deşeurilor se realizează prin punctele desemnate prin Ordinul nr. 831/49/2022 privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deşeuri şi mărfuri/bunuri second-hand (adoptat la data de 14 mai 2022)
  • Controlul de specialitate pentru transferul deşeurilor organizat în punctele desemnate de trecere a frontierei de stat ale României este obligatoriu şi se efectuează de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), la solicitarea reprezentanţilor Poliţiei de Frontieră Române, care au atribuţii specifice în privinţa controlului general al mijloacelor de transport, în zona de competenţă.

Puteți consulta ordinul 1647/2022 aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

tax 468440 960 720

Sursa foto: pixabay

 

În data de 27 iunie 2022 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul nr. 1642/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 572/2019 pentru depunerea declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Noul ordin va intra în vigoare la data de 1 iulie.

Care sunt cele mai importante modificări

  • La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Declaraţiile privind obligaţiile la Fondul pentru mediu pot fi depuse  se depun prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.”

  • La articolul 1, alineatul (2) se abrogă.

(2) Contribuabilii/Plătitorii la Fondul pentru mediu pot utiliza metoda de depunere a declaraţiilor prevăzute la alin. (1) prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, ca metodă alternativă de depunere a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu. 

Astfel, declarațiile vor putea fi depuse începând cu data de 1 octombrie doar în format electronic.

  • La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Generarea unui cont de acces în aplicaţia informatică care asigură serviciul «Depunere declaraţii online» se realizează în baza solicitării scrise, în format electronic, a reprezentantului legal al persoanei juridice/fizice, depusă prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online», conform anexei nr. 1.

Solicitarea va fi însoţită de un document care atestă calitatea de reprezentant legal a solicitantului.

(2) În urma solicitării prevăzute la alin. (1), Administraţia Fondului pentru Mediu generează un cont de acces şi o parolă pentru fiecare persoană juridică/fizică, pe care le comunică reprezentantului legal. După intrarea în posesie a contului şi a parolei, reprezentantul legal are obligaţia să modifice parola de utilizator.”

  • La articolul 6, alineatul (1) Depunerea electronică a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu în cadrul serviciului „Depunere declaraţii on-line” se poate realiza de către următoarele persoane, denumite în continuare persoane autorizate:
  1. a) reprezentant legal, deţinător al unei semnături electronice calificate;
  2. b) împuternicitul reprezentantului legal, deţinător al unei semnături electronice calificate.

 alineatele (2) – (5)(7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Utilizarea serviciului «Depunere declaraţii online» de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică, în baza unui document care atestă calitatea de reprezentant legal, ataşat la cererea de înrolare prevăzută în anexa nr. 2.

(3) Utilizarea serviciului «Depunere declaraţii online» de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică, în baza unei împuterniciri notariale ataşate la cererea de înrolare prevăzută în anexa nr. 2.

(4) Împuternicirea notarială trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente:

         a) datele de identificare ale contribuabilului/plătitorului, după caz;

         b) datele de identificare ale reprezentantului legal;

        c) datele de identificare ale persoanei fizice care va avea calitatea de împuternicit pentru utilizarea serviciului «Depunere declaraţii              online» pus la dispoziţie de Administraţia Fondului pentru Mediu;

      d) adresa de e-mail la care se vor efectua notificările referitoare la confirmarea declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi comunicarea actelor prevăzute la alin. (5) şi a altor documente ori informări emise de Administraţia Fondului pentru Mediu;

        e) acordul privind primirea de informări prin poşta electronică;

        f) acceptul privind termenii şi condiţiile de utilizare a serviciului «Depunere declaraţii online» pus la dispoziţie de Administraţia Fondului pentru Mediu.

(5) În împuternicirea notarială, reprezentantul legal îşi va exprima acordul în legătură cu opţiunea emiterii, în formă electronică, a actelor administrativ-fiscale, a actelor de executare ori a altor acte de către Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi în legătură cu opţiunea comunicării acestor acte prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă (…)

(7) Cererea de înrolare semnată electronic de către Administraţia Fondului pentru Mediu va fi descărcată, verificată şi semnată cu semnătură electronică calificată de către persoana autorizată. Cererea de înrolare va fi transmisă, în format electronic, către serviciul «Depunere declaraţii online» şi va fi însoţită de documentul care atestă calitatea de reprezentant legal sau de împuternicirea notarială, după caz.

(8) Pentru aprobarea cererii de înrolare, persoana autorizată prevăzută la alin. (1) lit. b) comunică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire ori depune direct la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu împuternicirea notarială, în original.”

 

  • La articolul 8, alineatul (5) se modifică astfel:

(5) Orice modificare a declaraţiilor fiscale se realizează prin depunerea Declaraţiei privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificative, în forma editată pe suport hârtie în format electronic, prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online» (…)

 

  • La articolul 8, după alineatul (5) se introduc noi alineate – cele mai importante informații introduse:

(6) Declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificativă se depune în format electronic, prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online», numai însoţită de documente justificative din care să rezulte corectitudinea datelor înscrise în declaraţia rectificativă. Documentele justificative trebuie semnate cu semnătură electronică calificată de către persoana autorizată (…)

(7)Dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, Administraţia Fondului pentru Mediu aprobă declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificativă şi comunică un mesaj electronic de confirmare la adresele de email indicate în solicitarea de deschidere a contului de acces şi în cererea de înrolare.

 

  • La articolul 11, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

1) În situaţia în care persoanei înrolate îi expiră valabilitatea mandatului acordat sau utilizează un alt certificat calificat pentru semnătură electronică decât cel pentru care a primit aprobare, se reia procedura de înrolare

2) În situaţia în care persoanei înrolate îi expiră valabilitatea certificatului calificat, se va efectua reînnoirea cu certificatul calificat pentru semnătură electronică a cărui valabilitate a fost prelungită, care va fi eliberat de către acelaşi furnizor de servicii de certificare calificată.”

  • La articolul 12, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Prelungirea valabilităţii împuternicirii acordate persoanei înrolate se realizează prin intermediul unei noi împuterniciri notariale la Administraţia Fondului pentru Mediu, care va conţine elementele prevăzute la art. 6 alin. (4) şi (5). Împuternicirea notarială, în original, va fi comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire ori va fi depusă direct la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu, iar forma electronică a acesteia va fi încărcată în serviciul «Depunere declaraţii online».

(3) După reînnoirea certificatului calificat pentru semnătură electronică de către un furnizor de servicii de certificare calificată, persoana înrolată completează «Cererea de reînnoire a certificatului digital» pusă la dispoziţie în cadrul serviciului «Depunere declaraţii online», care va fi semnată cu noul certificat calificat pentru semnătură electronică. Reînnoirea se poate face cel mai devreme în ziua expirării valabilităţii certificatului calificat pentru semnătură electronică şi numai dacă noul certificat a fost emis de acelaşi furnizor de semnături digitale calificate de la care a fost achiziţionat certificatul digital expirat.”

La anexa nr. 2, sintagma „declaraţie notarială” se modifică şi se înlocuieşte cu sintagma „împuternicire notarială”.

Puteți consultaOM 1642/2022 aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

1 1

Cei 10 indicatori ai economiei circulare – Sursa foto: eurostat

În 2018, după cum a anunțat în planul de acțiune pentru economia circulară din 2015, Comisia Europeană adopta un plan de monitorizare pentru a evalua progresul către o economie circulară și eficacitatea acțiunilor la nivelul UE și nivel național. Cadrul include 10 indicatori care acoperă patru dimensiuni:

  • producție și consum,
  • managementul deșeurilor,
  • materiale secundare și
  • competitivitate și inovație.

În 2020, Comisia a adoptat „Un nou plan de acțiune pentru economia circulară pentru o economie mai curată și o Europă mai competitivă” ca parte a Pactului Verde European.

În prezent, cadrul de monitorizare privind indicatorii de economie circulară este în revizuire și urmează să fie adoptat de Comisie în trimestrul al treilea al anului 2022.

Această revizuire a indicatorilor urmărește să acopere mai bine etapa de producție a ciclului economic și legăturile dintre circularitate, neutralitate climatică și poluare zero, în conformitate cu Pactul verde european.

Ce date a raportat România din 2018 până în prezent privind indicatorii de economie circulară (potrivit Eurostat) 

În timp ce Comisia Europeană pregătește revizuirea cadrului de monitorizare privind economia circulară, timp de  4 ani de la adoptarea acestui plan România nu a raportat foarte multe date.

În ceea ce privește secțiunea „Producție și consum”, România a raportat către Eurostat doar deșeurile municipale generate, în schimb lipsesc datele privind:

  • autosuficiența UE pentru materii prime – aluminiu
  • achizițiile publice verzi (deși există  Legea 69/2016 privind achizițiile publice verzi– care nu se aplică de mai bine de 6 ani)
  • risipa alimentară (deși există Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare care a fost modificată cu Legea 131/2020 – destul de ignorată de autorități; legea a fost publicată ca urmare a presiunilor organizațiilor neguvernamentale care au implementat programe pentru reducerea risipei alimentare de ani buni, dar din păcate nici în acest caz, statul nu se implică prea mult în implementarea măsurilor existente în lege, extinderea programelor antirisipă și după cum vedem în stastistică, nici în monitorizarea fenomenului)

Productie si consum 1

Secțiunea Producție și consum în România – sursa foto: Eurostat

În ceea ce privește secțiunea „Managementul deșeurilor” stăm mai bine la capitolul raportare. Dacă aceste date reflectă realitatea sau nu, vă lăsăm pe dvs să judecați.

2 1

Secțiunea Managementul deșeurilor – România – Sursa foto: Eurostat

La secțiunea „Materii prime secundare” vă lăsăm din nou să reflectați asupra acurateții datelor raportate.

3 1

Secțiunea Materii prime secundare România – Sursa foto: Eurostat

La ultima secțiune „Competiție și inovare” ne-a atras atenția indicatorul „Numărul de brevete legate de reciclare și materii prime secundare” … doar 3 … și acestea raportate ultima dată în 2016…

4 1

Secțiunea Competivitate și inovare – România – Sursa foto: Eurostat

Mai multe informații despre revizuirea planului  de monitorizare privind economia circulară găsiți aici.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

 

 

 

 

OUG 31/2011 a fost modificată – Noi reglementări privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase

burning waste final

Sursa foto: pexels.com

După OUG 38/2022 din 6 aprilie care introduce ca infracțiuni incendierea, îngroparea deșeurilor și eliminarea acestora în afara spațiilor autorizate (și se pedepsesc cu  închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă) și interzice arderea miriștilor și altor tipuri de vegetație, o nouă măsură importantă pentru reducerea arderilor ilegale a fost adoptată ieri.

A fost publicată în Monitorul oficial Legea 166/2022 care modifică OUG 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora  obținute prin prelucrarea chimică sau termică (a materialelor compozite, a cablurilor și conductorilor de orice fel).

Ce prevedea articolul inițial

Art. 1. – (1) Se interzice achiziţionarea de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară, rutieră, aeriană, maritimă şi fluvială, de transport cu metroul, de transport public şi electric de suprafaţă, de irigaţii şi desecări, în infrastructura pentru furnizarea utilităţilor de energie electrică, apă-canal, gaze şi termoficare, în 2 infrastructura aferentă operaţiunilor de extracţie, prelucrare, distribuţie, transport şi comercializare a gazelor naturale, a petrolului şi a produselor petroliere, precum şi în semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe drumurile publice, de tipul şinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contraşinelor, ecliselor, părţilor componente ale instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, cablurilor de semnalizare şi telecomunicaţii, componentelor instalaţiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, instalaţiilor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei, semnelor de circulaţie, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părţilor componente şi altele asemenea, parazăpezilor sau părţilor componente ale unor construcţii metalice destinate pentru protecţia împotriva viscolului, avalanşelor, inundaţiilor sau altor calamităţi, a căror lipsă produce ori poate produce evenimente sau accidente cu victime omeneşti.

Ce completări aduce noua lege

(1) Se interzice achiziționarea de la persoane fizice a următoarelor categorii de metale feroase și neferoase și aliaje ale acestora:

a) utilizate în activitatea feroviară, rutieră, aeriană, maritimă și fluvială, de transport cu metroul, de transport public și electric de suprafață sau de irigații și desecări;

b) utilizate în infrastructura pentru furnizarea utilităților de energie electrică, apă-canal, gaze și termoficare;

c) utilizate în infrastructura aferentă operațiunilor de extracție, prelucrare, distribuție, transport și comercializare a gazelor naturale, a petrolului și a produselor petroliere;

d) utilizate în semnalizarea și dirijarea circulației pe drumurile publice;

e) de tipul șinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contrașinelor, ecliselor, părților componente ale instalațiilor de siguranța circulației, cablurilor de semnalizare și telecomunicații, componentelor instalațiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, semnelor de semnalizare și dirijare a circulației, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părților componente și altele asemenea, parazăpezilor sau părților componente ale unor construcții metalice destinate pentru protecția împotriva viscolului, avalanșelor, inundațiilor sau altor calamități;

f) obținute prin prelucrarea chimică sau termică a materialelor compozite, a cablurilor și conductorilor de orice fel.
(la 05-06-2022, Alineatul (1) din Articolul 1 a fost modificat de Articolul I din LEGEA nr. 166 din 2 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 02 iunie 2022)

Puteți citi și:

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

SC656 waste hierachy FINAL

Sursa foto: ec.europa.eu

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind revizuirea Directivei-cadru privind deșeurile(98/2008), incluzând stabilirea obiectivelor UE de reducere a deșeurilor alimentare.

Revizuirea vizează îmbunătățirea gestionării deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu punerea în aplicare a principiului „poluatorul plătește”.

Consultarea publică este deschisă pentru feedback până la data 16 august 2022.

Acesta se va concentra asupra următoarelor domenii:

  • prevenirea (inclusiv reducerea deșeurilor alimentare),
  • colectarea separată,
  • uleiurile uzate
  • textilele
  • aplicarea ierarhiei deșeurilor și
  • a principiului „poluatorul plătește”.

Această propunere ia în considerare mai multe clauze de revizuire legislativă menționate în directivă, precum și obiectivele de politică stabilite în Pactul verde european, în Strategia „De la fermă la consumator”și în Planul de acțiune pentru economia circulară.

stela

Sursa foto: Parlamentul European

Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a declarat:

„Provocările cu care ne confruntăm clima și biodiversitatea, pandemia de COVID-19 și conflictele în curs fac și mai importantă tranziția către sisteme alimentare reziliente și durabile, care protejează atât oamenii, cât și planeta. Risipa de alimente este una dintre cele mai mari surse de ineficiență în sistemele noastre alimentare. Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a reduce astfel de deșeuri. Prin introducerea unor obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru reducerea risipei de alimente, intenționăm să reducem amprenta de mediu a sistemelor alimentare și să accelerăm progresele UE în direcția angajamentului nostru global de a reduce la jumătate risipa de alimente până în 2030.”

Comisia invită cetățenii și alte părți interesate să își exprime opiniile cu privire la următoarele elemente:

  • Reducerea și prevenirea deșeurilor
  • Reducerea risipei de alimente
  • Sistemele de colectare separată
  • Stimulente de reglementare și economice

Consultarea se va desfășura până la 16 august 2022 și este disponibilă aici.

Puteți găsi informații suplimentare cu privire la Directiva-cadru privind deșeurile aici, iar inițiativa privind obiectivele de reducere a risipei de alimente poate fi găsită aici.

Amintim de asemenea că, până pe data de 22 iunie se află în dezbatere publică Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul. Puteti descărca toate documentele privind noua inițiativă și trimite feedback aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse