Regulamentul privind deșeurile și deșeurile de ambalaje, cea mai ambițioasă abordare circulară europeană de până acum

Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 și a Directivei (UE) 2019/904 și de abrogare a Directivei 94/62/CE (PPWR) este unul dintre ultimele dosare închise la finalul mandatului precedent al decidenților europeni, în decembrie 2024, și publicat cu două săptămâni în urmă

Autor: Adelina Dabu

 

De unde pornim: 40% din materialele plastice și 50 % din hârtia utilizate în Uniune sunt destinate ambalajelor, iar ambalajele reprezintă 36 % din deșeurile municipale solide.  Mai mult, aceste cifre vin pe o tendință de creștere, astfel că UE vine cu o abordare amplă și ambițioasă de diminuare a deșeurilor (cu cel puțin 15% până în 2040) și circularizare, țintind direct agenții economici cu unele dintre măsuri și întreg ciclul de viață al ambalajelor. Acestora li se adaugă și obiective secundare din zona de sănătate. 

Regulamentul include măsuri și obiective de reducere a deșeurilor, împreună cu dispoziții pentru reducerea ambalajelor excesive – inclusiv ambalajele de comerț electronic – îmbunătățirea reciclabilității, creșterea conținutului reciclat, eliminarea treptată a substanțelor periculoase și promovarea reutilizării. Cerințe privind sustenabilitatea ambalajelor

  • Toate ambalajele trebuie să fie reciclabile până în 2030, îndeplinind cumulativ următoarele condiții:
  • Pot fi colectate separate;
  • Pot fi sortate în fluxuri specifice de deșeuri;
  • Pot fi reciclate la scară largă fără a afecta reciclabilitatea altor fluxuri de deșeuri.
  • Trebuie redusă la minimum prezența substanțelor periculoase în ambalaje, inclusiv limitele pentru metale grele (plumb, cadmiu, mercur și crom hexavalent) Acest lucru este valabil nu numai pentru materialul de ambalare în sine, ci și pentru toate componentele pe care le cuprinde, cum ar fi imprimeurile sau înscrisurile. Detaliile tehnice sunt incluse în Regulament.
  • Este interzisă utilizarea substanțelelor perfluoroalchilice și polifluoroalchilice (PFAS) în ambalajele destinate contactului cu alimentele începând cu 2026.

Pentru ambalajele din plastic, companiile trebuie să includă un conținut minim de material reciclat până în 2030/20240:

  • 30% / 50% pentru ambalajele PET destinate produselor sensibile la contact;
  • 10% / 25% pentru alte ambalaje din plastic pentru produse sensibile la contact;
  • 30% / 65% pentru sticlele pentru băuturi din plastic;
  • 35% / 65% pentru alte ambalaje din plastic.

Anumite formate de ambalaje vor fi interzise, inclusiv:

  • Ambalajele din plastic de unică folosință pentru alimente și băuturi în sectorul HORECA;
  • Ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume sub 1,5 kg;
  • Ambalajele de unică folosință pentru articolele de toaletă din hoteluri;
  • Pungile de transport din plastic foarte subțire (cu unele excepții).

Ambalajele reutilizabile au, de asemenea, o serie de criterii de îndeplinit, printre care:

  • au fost concepute și proiectate pentru a efectua cât mai multe rotații;
  • pot fi golite, descărcate, reumplute sau reîncărcate menținându-se calitatea și siguranța produsului ambalat și asigurându-se în același timp respectarea cerințelor de siguranță și igienă;
  • pot fi recondiționate.

Vor deveni obligatorii ambalaje compostabile pentru anumite categorii de produse (ex. plicurile de ceai și de cafea) și etichete (ex. etichetele cu adeziv pentru legume și fructe). Informare Ambalajele vor fi marcate cu o etichetă standardizată (încă neaprobată) care va conține informații despre compoziția materialului, pentru a facilita sortarea de către consumatori. Cerințe de design Companiile trebuie să se asigure că ambalajele lor:

  • Sunt la greutatea și volumul minim necesare în raport cu funcționalitatea;
  • Elimină caracteristicile inutile precum pereții dubli sau fundurile false;
  • Limitează spațiul gol la maximum 50% pentru ambalajele grupate, de transport și pentru comerțul electronic.

Răspunderea Extinsă a Producătorilor

Companiile trebuie:

  • Să se înregistreze în fiecare stat membru UE unde introduc ambalaje pe piață
  • Să furnizeze informații detaliate despre tipurile și cantitățile de ambalaje
  • Să acopere costurile de colectare, sortare și tratare a deșeurilor de ambalaje
  • Să plătească taxe modulate în funcție de reciclabilitatea ambalajelor
  • Să finanțeze campaniile de informare publică despre gestionarea deșeurilor de ambalaje

Cerințe de raportare

Companiile trebuie să raporteze anual:

  • Cantitățile de ambalaje introduse pe piață pe tip de material
  • Informații despre ratele de reutilizare și reciclare
  • Documentația care demonstrează conformitatea cu cerințele de sustenabilitate, inclusiv
  • Declarația de conformitate UE pentru fiecare tip de ambalaj
  • Înregistrări ale conformității pentru cel puțin 5 ani pentru ambalajele de unică folosință și 10 ani pentru ambalajele reutilizabile

Regulamentul va fi implementat treptat, cu diferite cerințe intrând în vigoare între 2025 și 2040. Companiile ar trebui să înceapă să se pregătească acum pentru a asigura conformitatea cu aceste noi cerințe cuprinzătoare care vizează să facă ambalajele mai sustenabile și circulare pe piața UE. Pentru o înțelegere mai aplicată, consultați Anexa I la Regulament – Listă orientativă a articolelor care intră în domeniul de aplicare al definiției ambalajului și aprofundați tehnic cu anexele următoare, de exemplu, parametri pentru evaluarea reciclabilității. 

Câteva reflecții cu privire la un subiect care este deopotrivă complex și controversat

Regulamentul va aduce o stimulare a industriei ambalajelor în direcția inovării pentru a răspunde noilor cerințe. În ultima ani au apărut o serie de materiale alternative, dar și noi modalități de ambalare, nu toate sunt însă scalabile în raport cu costurile. Pe măsură ce investițiile cresc, pot apărea soluții cu impact redus. În absența lor, alternativele pot avea un impact la fel de mare în raport cu emisiile.

Chiar directiva SUP vine cu câteva exemple despre ce poate funcționa și ce nu: pungile biodegradabile din materiale vegetale au reușit să înlocuiască pungile din plastic din supermarketuri, dar paharele de cafea de unică folosință din plastic au fost înlocuite în multe locuri de pahare din hârtie căptușite cu folie de plastic, ceea ce le face foarte greu de reciclat.

În raport cu PPWR, spre exemplu, dacă nu se asigură același grad de prospețime a unor alimente cu ambalaje alternative, poate crește risipa alimentară. Am scris în trecut despre un raport care arată de la ce nivel de penetrare și standardizare devine mai verde un sistem de reutilizare, iar acesta nu poate coexista în mod eficient cu un sistem de garanție returnare în aceeași piață. Extinderea sistemului de garanție returnare ar putea fi însă o soluție mai rapid de implementat în statele unde deja există pentru anumite tipuri de ambalaje, cum este cazul României.

În plus față de oportunitatea de inovare în materie de ambalaje, vor apărea și noi oportunități de dezvoltare de modele de comercializare, inclusiv servitizare, care să răspundă mai țintit cerințelor de reducere a ambalajelor și nevoilor consumatorilor.  Lanțurile comerciale vor fi nevoite să își ajusteze fluxurile de achiziții și comercializare pentru produse proaspete, în particular pentru legume și fructe. Noile modele ar putea favoriza producătorii locali, care pot susține sistem de achiziții cu fluxuri mai scurte, mai aproape de punctul de comercializare. Dar dacă atenția comercianților nu va fi pe fluxuri ci pe ambalaje, companiile mici vor fi dezavantajate în raport cu eventuale costuri mai mari ale unor noi tipuri de ambalaje.

În HORECA și în general în zona de alimentație publică, reutilizarea vine cu necesitatea ajustării responsabilităților în materie de igienă dacă vorbim de ambalajul consumatorului. În timp ce un sistem centralizat de reutilizare poate asigura trasabilitatea și respectiv responsabilitatea în materie de standarde de igienă, acestea nu mai sunt în controlul total al operatorului economic în cazul în care recipientele vin direct la consumatori, aspect pe care preamulul Regulamentului îl recunoaște.

În materie de Piață Unică, Regulamentul nu reușește să integreze complet tot mecanismul propus, de exemplu privind înregistrarea operatorilor, aceasta  realizându-se la nivelul fiecărui stat membru, în timp ce uniformizarea etichetării rămâne la nivel de preambul. Fragmentarea este una dintre cele mai criticate teme și, în ton cu Raportul Letta, Comisia a promis să repare astfel de probleme. Apar spețe noi cu privire la responsabilitățile diferiților actori, de la punerea pe piață, ceea ce aduce un alt risc de fragmentare la nivel național prin interpretări distincte.

Pentru a stimula oferta și cererea de ambalaje durabile din punctul de vedere al mediului, Comisia va adopta până la 12 februarie 2030 acte de punere în aplicare prin care precizează cerințele minime obligatorii pentru contractele de achiziții publice verzi. Având în vedere că există deja ținte intermediare care vor fi atinse cu dificultate în absența unor piețe, fie chiar în curs de dezvoltare, acest proces ar trebui accelerat. Obligațiile vin cu multă raportare pentru a asigura trasabilitatea și îndeplinirea unora dintre cerințe.

Pe lângă investițiile pe care le va face mediul privat, statul va trebui să aibă capacitatea de colectare  eficientă și de analiză a lor pentru a  asigura conformarea pe o multitudine de elemente tehnice și pentru a ajusta măsurile de competență națională  (ex. modularea taxelor).  Nu prea sunt sectoare care să nu fie vizate, cel puțin indirect. 

Totul despre serviciul de salubrizare în România (III)

Citește mai mult

Schimbări majore în legislația Fondului pentru Mediu

Citește mai mult

Garanția financiară de mediu privind depozitarea deșeurilor – cum va fi constituită, gestionată și utilizată – proiect de ordin

depozit de deseuri

 

În data de 2 februarie 2023 a fost lansat în dezbatere publică Ordinul privind aprobarea metodologiei de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu prevăzută la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021  privind depozitarea deşeurilor.

Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

Să ne amintim ce prevăd cele 2 articole din OG 2/2021:

Art. 13. – (1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.

(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca 8 destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Mecanismul, prin care suma corespunzătoare cotei procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului de la operatorii/titularii depozitelor care au constituit garanţia financiară de mediu sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare rămâne la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu conform alin. (2), se stabileşte în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deşeuri inerte.

(5) Constituirea garanţiei financiare de mediu nu exclude îndeplinirea obligaţiilor care revin operatorului/titularului privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu.

Art. 40. – Pentru depozitele existente:

  1. a) garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cote-părţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului;

Principalele prevederi ale proiectului de lege

Se propune prin Proiectul de Ordin o anexă (care, dacă ar fi aprobată, ar deveni Anexa 6) care să vizeze metodologia de constituire, gestionare și utilizare a garanției financiare de mediu prevăzută în Ordonanța nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, la articolele 13, respectiv 40, litera a)

  •  1 (1) Metodologia stabilește modul de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu constituite de către proprietarii sau administratorii de depozite de deșeuri, stabilite la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor
  • 2. Garanţia financiară de mediu reprezintă dovada pe care trebuie să o prezinte operatorul depozitului care să ateste că sunt constituite resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficienţe de construcţie sau apărute în timpul operării ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului.
  • Art 3 (1) Pentru depozitele nou înființate, garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului.
  • (2) Pentru depozitele existente, garanţia financiară de mediu se constituie sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului.
  • (3) Garanția financiară se poate constitui și prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont, la dispoziţia AFM.
  • Pentru depozitele existente, garanția de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic se calculează pentru capacitatea proiectată. Pentru proiectele tehnice etapizate, garanția se calculează pentru fiecare etapă în parte.
  • (4) Valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului se va actualiza anual.
  • (5) Garanția constituită în favoarea Administrația Fondului pentru Mediu, se va actualiza și reînnoi anual.

 

  • (6) Operatorii economici prevăzuți la art.1 transmit Administrația Fondului pentru Mediu dovada constituirii/actualizării/reînnoirii garanției financiare, precum și devizul general privind cheltuielile necesare realizării lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, în termen de 3 zile de la data constituirii/actualizării/reînnoirii acestora.
  • (7) Dosarul care conține dovada constituirii/actualizării/reînnoirii garanției financiare se depune la sediul Administrației Fondului pentru Mediu sau se transmite prin poștă cu confirmare de primire.

Deși garanția financiară este un instrument util pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei după închiderea depozitelor de deșeuri, metodologia propusă în proiectul de lege este incompletă și necesită clarificări:

  • 6 (2) Administrația Fondului pentru Mediu comunică proprietarilor sau administratorilor de depozite de deșeuri faptul că garanția financiară de mediu a fost acceptată.

La acest articol nu este precizat termenul de anunțare a proprietarilor sau administratorilor de depozite.

  • 7. Administrația Fondului pentru Mediu  execută garanţia financiară de mediu după cum urmează:
  1. b) în cazul în care proprietarii sau administratorii depozitelor intră în procedura de faliment sau reorganizare judiciară. Nu are venituri din garantii nerevendicate in categoria de venituri

În acest caz operatorul nou poate prelua garanția de la AFM sau constituie una nouă? Ș ce face AFM cu garanția nerevendicată?

  • 8. Sumele încasate de Administrația Fondului pentru Mediu ca urmare a executării garanţiilor financiare de mediu rămân la dispoziţia Administrația Fondului pentru Mediu, iar după perioada de monitorizare post-închidere se utilizează pentru finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor.

Și acest articol necesită clarificări privind tipurile de proiecte care vor fi finanțate: vor fi finanțate proiecte pentru remedierea problemelor de mediu apărute în cadrul depozittelor sau alte tipuri de proiecte care nu au legătură directă cu proiectul în cauză?

Puteți accesa proiectul de Ordin aici.

 

 

 

A fost publicată Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor – Ce modificări aduce

poza 3 buzau

Deseuri de plastic balotate, aflate pe o platforma de sortare. Sursa foto: Ecoteca

În data de 9 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 17/2023 care aprobă OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor.

Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 92/2021 și  L17/2023, pentru a fi mai ușor de urmărit noile modificări. Îl puteți consulta aici.aici

Deși legea cuprinde majoritatea măsurilor impuse de OUG 92/2021 aduce și modificări în ceea ce privește transportul deșeurilor, amenzile și pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile din sectorul gestionării deșeurilor.

În plus autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti vor avea obligația să înființeze centre de colectare pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de uleiul vegetal uzat.(articolul 60, alineatul (1) punctul A, litera h)

Până acum aceste centre (care lipsesc „cu desăvârșire” în multe zone!) ar fi trebuit să ofere posibilitatea colectării de la populație a deşeurilor de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.

Din fericire, centrele de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR la nivel național vor reuși să acopere o parte din aceste nevoi.

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Principalele prevederi:

  • Pentru a putea fi folosite ca subproduse, substanțele sau obiectele rezultate din procesele de producție vor avea nevoie de un „contract ferm sau altă formă de garantare a utilizării acestuia pentru întreaga cantitate generată”(art.5, alin (1), lit. a)
  • La articolul 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

(21) Transportul deşeurilor se face numai cu autovehicule inscripţionate cu litera «D» la loc vizibil.

(22) Transportul/Transferul deşeurilor introduse pe teritoriul naţional se va face numai pe rute generice prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale.”

  • La articolul 17 alineatul (5), literele a), i) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) „Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii:

a) să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;

. . . . . . . . . .

i) să stabilească şi să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare taxe/tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiuni aplicabile în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător fluxurile de deşeuri stabilite prin Legea serviciului de salubrizare a localităţilor  101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

. . . . . . . . . .

l) să stabilească prin contracte de delegare în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea costurilor aferente achitării contribuţiei prevăzute la lit. j) şi k) pentru cantităţile de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;”.

  • A fost reintrodusă obligația de a avea un specialist în managementul deșeurilor în cadrul tuturor organizațiilor.

Anterior obligația era valabilă doar pentru organizațiile/generatorii de deșeuri care dețineau autorizație de mediu.

În schimb, în cazul organizațiilor care dețin autorizație de mediu responsabilii de managementul deșeurilor desemnați trebuie să fie instruiți în domeniul prevenirii generării de deşeuri şi al managementului deşeurilor, inclusiv în domeniul substanţelor periculoase, ca urmare a absolvirii unor programe de perfecţionare şi specializare recunoscute la nivel naţional.

(articolul 23, alineatele (4) şi (5))

  • A fost modificat articolul care obliga producătorii și deținătorii de uleiuri uzate persoane juridice să predea în mod obligatoriu, cu titlu gratuit uleiurile uzate

La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Producătorii şi deţinătorii de uleiuri uzate, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să predea întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate.”

  • La articolul 34, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) „Unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligate să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completată conform prevederilor alin. (2) şi să solicite revizuirea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu până la data de 1 februarie 2024.”

  • La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 40   > (2) Planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la alin. (1) conţin, după caz şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele, fără a se rezuma la:

e) informaţii privind măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de prevederile art. 7  (1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor sau în alte documente strategice care acoperă întreg teritoriul naţional;”.

Art. 7. –  (1) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deşeuri niciun deşeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deşeuri municipale, cu excepţia deşeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.

  • Majoritatea amenzilor pentru contravenții au fost mărite.  Amenzile contravenționale au fost mărite până la 45 000 lei pentru persoanele fizice și autoritățile publice locale și până la 60 000 lei pentru persoanele juridice. (articolul 62 alineatul (1), literele a)-e))
  • La articolul 64, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) „În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 20 alin. (4)  –  (4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă. – se aplică sancţiunea contravenţională complementară de confiscare a deşeurilor care au valoare, deţinute, păstrate în afara spaţiilor autorizate şi/sau a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.”

  • La articolul 66, partea introductivă şi literele b) şi g) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 66. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată:

. . . . . . . . . .

  1. b) colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deşeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu;

. . . . . . . . . .

  • g) eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate;”.
  • De asemenea „abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor„ constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art. 66, alin. 1, lit. h)
  • La anexa nr. 1, după punctul 11se introduc trei noi puncte, punctele 12-14, cu următoarele definiții.
  • 12.ascunderea – aşezarea deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor într-un loc în care să nu poată fi văzute şi/sau găsite, alta decât îngroparea;
  • 13.îngroparea – ascunderea sau încercarea de ascundere în sol a deşeurilor;
  • 14.aruncarea – debarasarea de către o persoană fizică ori juridică a deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor în locurile sau spaţiile, altele decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea şi tratarea acestora;”.

Puteți consulta Legea 17/2023 aici.

Dorești să implementezi un sistem de colectare separată la birou? Contactează-ne aici!

 

Puteți citi și:

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

OUG 31/2011 a fost modificată – Noi reglementări privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

 

 

 

 

Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren

1 1

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”

„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)

În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”,  avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.

La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.

Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.

Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:

  • deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat,  restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
  • majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
  • clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului

Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:

„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)

WhatsApp Image 2022 11 22 at 17.15.16

Sursa foto: Ecoteca

Provocări în gestionarea ambalajelor

În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:

  • prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
  • Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori

Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).

Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)

vn

Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca

Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:

  • ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
  • 43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
  • în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
  • principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
  • peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d

33

Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca

Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing House pentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:

„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”

 

Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.

 

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

 

A fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară

CE

Sursa foto: Parlamentul european

Marți a fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară prin HG 1172/2022.

Strategia va fi completată de un Plan de Acțiune -Planul de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC) care va include acțiuni specifice pentru sectoarele cu potențial ridicat de circularitate, va identifica resurse bugetare, responsabili și termene pentru realizarea acțiunilor.

Principalele direcții de acțiune ale strategiei

I. Reducerea consumului de materii prime virgine prin extragerea mai durabilă a materiilor prime și prin activități de reciclare și recuperare.

II. Reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor:

  • aplicarea designului circular și a eficienței materialelor;
  • promovarea dematerializării.

III. Reducerea impactului activităților de producție asupra mediului prin:

  • aplicarea unor tehnologii și procese mai inovatoare și mai ecologice;
  • promovarea digitalizării;
  • favorizarea energiilor regenerabile în detrimentul combustibililor fosili;
  • exploatarea potențialului de simbioză industrial.

IV. Reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apei reziduale asupra mediului prin:

  • promovarea prevenirii deșeurilor;
  • îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor și a infrastructurii;
  • promovarea activităților de sortare și tratare a deșeurilor;
  • limitarea la minimum a depozitării deșeurilor.

V. Îmbunătățirea coerenței politicilor și a guvernanței, a comunicării și a colaborării dintre autoritățile locale, regionale și naționale.

Strategia oferă și o imagine de ansamblu asupra a 14 sectoare economice din România din punct de vedere macroeconomic și o primă evaluare a sectoarelor din punct de vedere al potențialului lor de circularitate.

Rezultatele evaluării sectoriale vor servi drept bază pentru elaborarea ulterioară a Planului de acțiune, care va prezenta detaliat obiective specifice și recomandări de politici, precum și acțiuni concrete pentru sectoarele prioritare care trebuie implementate pentru a spori circularitatea în economia românească.

Pe baza analizei preliminare, sectoarele cu cel mai mare potențial de economie circulară sunt:

  1. agricultură și silvicultură
  2. industria constructoare de mașini
  3. construcții
  4. bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile
  5. ambalaje (sticlă, hârtie, materiale plastice etc.)
  6. textile
  7. echipamente electrice și electronice

Aceste sectoare vor fi abordate în detaliu în planul de acțiune, împreună cu deșeurile și apa, ca sectoare orizontale.

tabel snec 2

Sursa foto: Strategia națională privind economia circulară (paginile 27/28) – Tabel sectoare selectate în economia românească

* Fabricarea sticlei și a produselor din sticlă este agregată la Fabricarea altor produse minerale nemetalice, date mai detaliate nu sunt disponibile public.
**Fabricarea materialelor plastice este agregată la Fabricarea produselor din cauciuc și plastic, date mai detaliate nu sunt disponibile public.
Sursa datelor: Eurostat și Statista

La paginile 30-31 din Strategie, găsiți o analiză aprofundată a acestor sectoare inclusiv oportunități/soluții „circulare” care pot fi integrate în aceste sectoare.

Ecoteca a participat la consultări și a transmis unele propuneri care nu au fost incluse în strategie și ar trebui luate în considerare în elaborarea Planului de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC):

  • Recomandăm ca Planul de acțiune care urmează a fi elaborat să ia în considerare ierarhia deșeurilor cu focus pe prevenire în toate sectoarele economice relevante, prin îmbunătățirea politicilor publice și a capacității de raportare și monitorizare a indicatorilor privind deșeurile în sprijinul prevenirii apariției acestora și stimulării viabilității economice a activităților de ecodesign, reparare și reutilizare.
  • Ca și orice alte documente programatice privind eficiența utilizării resurselor, SNEC trebuie să includă direcții strategice concrete, sectoriale, pentru crearea unei piețe viabile pentru materii prime secundare și, tot explicit, stimularea scalării și rentabilizării proiectelor de simbioză industrială.
  • Pentru facilitarea negocierilor privind prioritățile sectoriale, SNEC trebuie să includă o cronologie a transformărilor sistemice vizate (ideal și cu obiective SMART integrate), cum ar fi: Pentru electronice, uzura planificată este un aspect care va fi abordat în noul regulament UE privind deșeurile electronice, care va acoperi prevenirea deșeurilor, iar soluțiile specifice trebuie corelate cu obiectivele SMART și aranjamente instituționale in vigoare; crearea unui sistem logistico-economic-fiscal de reparare și reutilizare; abordarea gestionării măsurabile a deșeurilor electronice acolo unde acestea apar: definirea fluxurilor de date și măsuri de asigurare a acurateței datelor, existența și monitorizarea funcționării punctelor de colectare, campanii pre-definite de conștientizare a cetățenilor, standarde generalizate de colectare, tratare și reciclare; crearea unei piețe secundare de materii prime.
  • În domeniul agriculturii – împreună cu părțile interesate (Ministerul Agriculturii, universitățile de profil, reprezentanți ai industriei, ONG-uri etc) trebuie adaptată „Strategia de la fermă la consumator” în contextul românesc, identificarea direcțiilor de acțiune specifice pentru agricultura durabilă, pentru reducerea degradării solului, crearea de oportunități de piață pentru fermierii locali, adresarea problemelor specifice privind lipsa locurilor de muncă și specializărilor complementare în sector etc.
  • Introducerea sistemului garanție –returnare pentru ambalajele reutilizabile și de unică folosință și pentru toate tipurile de ambalaje care se pretează tehnic administrării în acest sistem (extinderea tipurilor de materiale, decuplarea de clasificarea artificială și dificil de administrat privind produsul conținut, eco-modularea garanției în funcție de reciclabilitatea materialului vizat).
  • În ceea ce privește biodeșeurile este important să fie introduse aspectele relevante din Regulamentul (UE) 2019/1009 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE actualizat în data de 16 iulie 2022. Regulamentul clarifică faptul că digestatul și compostul pot fi plasate ca materiale componente în îngrășăminte, amelioratori de sol și medii de cultură pe piața europeană.
  • În concluzie, precizăm că Strategia și planul de acțiune ar trebui să aibă un calendar pentru atingerea indicatorilor Uniunii Europene privind economia circulară conform obiectivelor și calendarului stabilite în aliniere cel puțin cu:
    • Directiva cadru privind deșeurile 2008/98,
    • Directiva 94/62 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje,
    • Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE),
    • Directiva 2006/66 privind bateriile şi acumulatorii şi deșeurile de baterii şi acumulatori,
    • Directiva 99/31/CE privind depozitele de deșeuri și
    • Directiva 2019/904 privind reducerea ambalajelor de unică folosință.

Puteți consulta strategia aici.

 

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată

Ordinul nr. 1736/2022 – Firmele care introduc în țară deșeuri pentru valorificare vor trebui să se înregistreze și să raporteze în Registrul ROAFM

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu