Newsletter Ecoteca: RetuRO solicită amânarea Sistemului Garanție – Returnare, Ministerul Mediului refuză

SIGUREC

Sursa foto: Ecoteca

RetuRO a solicitat oficial în această săptămână, printr-o cerere către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o prelungire de cel puțin trei luni a termenului de punere în funcțiune a Sistemului de Garanție Returnare (SGR).

Solicitarea vine ca urmare a naturii extrem de complexe a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare și testare corespunzătoare, dar și pentru a asigura o integrare mai ușoară a tuturor părților implicate.

În urma discuțiilor cu reprezentanții RetuRO, Ministrul Mediului, Mircea Fechet a anunțat respingerea solicitării companiei RetuRO de amânare a intrării în funcțiune a Sistemului Garanție Returnare, programată să aibă loc la data de 30 noiembrie a acestui an.

Ministrul a reamintit că sistemul SGR ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, apoi a fost amânat pentru data de 1 octombrie 2022, ulterior fiind stabilită data de 30 noiembrie 2023 pentru punerea în funcțiune a acestuia.

„Industria a avut la dispoziție cinci ani de zile, începând cu 2018, pentru a se pregăti în vederea intrării în vigoare a acestui sistem. Avem o legislație care explică foarte bine responsabilitatea extinsă a producătorilor și, indiferent dacă ești un mic producător de băuturi tradiționale sau că ești cea mai cunoscută companie de băuturi din lume, obligația privind gestionarea ambalajelor îți aparține și mă aștept să existe o conformare cu legislația în vigoare”, a precizat ministrul.

Ce pași a făcut administratorul RetuRO până acum pentru pregătirea sistemului:

  • În prezent 40 de specialiști lucrează în cadrul RetuRO; până anul viitor numărul lor ar trebui să ajungă la 500 de persoane.
  • Peste 63.000 de operatori economici s-au înregistrat deja în Sistemul Garanție- Returnare, în diferite etape. Se estimează că peste 80 000 de organizații ar trebui să se înscrie în cadrul platformei returosgr.ro.
  • A asigurat finanțarea inițială pentru RetuRO, prin aportul acționarilor și, apoi, prin obținerea unui împrumut în valoare de peste 85 de milioane de euro; majoritatea banilor vor fi utilizați în operaționallizarea centrelor de colectare, sortare și numărare a ambalajelor.
  • Pentru a lansa un sistem operațional eficient, RetuRO a identificat necesitatea creării a încă 11 centre de numărare, în plus față de cele 6 centre de sortare și numărare incluse în dosarul de acreditare. RetuRO a încheiat deja acorduri pentru închirierea a șase spații industriale și este în proces avansat de finalizare a celorlalte locații.
  • După o analiză la nivel global, RetuRO a găsit partenerul IT care poate susține implementarea sistemului.
  • A elaborat contracte detaliate pentru producători, care au fost implicați în consultări publice. 1.500 de producători sunt în proces de semnare, în prezent, pentru aceste acorduri pe care RetuRO le-a semnat deja.
  • A identificat furnizorii de soluții tehnice pentru cele 17 centre de colectare și numărare.
  • A publicat specificațiile pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM).
  • A semnat un contract cu furnizorul de echipamente Anker Andersen pentru dotarea centrelor de numărare și sortare a ambalajelor
  • RetuRO este în proces de selecție a unui partener logistic pentru a asigura cel mai bun suport în transport.

Principalele motive care stau la baza solicitării de prelungire a termenului de lansare a SGR aici.

cav

Sursa foto: Captura Ecoteca

De la SGR trecem la PNRR. Haos în pregătirea CAV-urilor – Centrelor de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) -proiectele sunt întârziate de documentațiile de urbanism solicitate de autorități deși ele nu mai sunt necesare de 3 luni (dar mulți beneficiari și autorități nu cunosc acest lucru!)

Avem un an la dispoziție pentru înființarea a 250 de CAV-uri. Amintim că până în septembrie 2024, vor trebui înființate cel puţin 250 de astfel de centre, urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie înființate și operaționale, în total 565 de astfel de centre – unele dintre ele mici, altele de dimensiuni medii şi 15 CAV-uri mari pentru aglomerările urbane. Mai multe detalii aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1.Raul Pop, Director Programe ECOTECA a discutat în cadrul conferințelor regionale „Reciclăm în România”, organizate de Ministerul Mediului la ConstanțaPloiești, Brașov, București  despre proiectele ECOTECA dar și alte date importante din domeniul gestionării deșeurilor. Au mai fost organizate conferințe regionale și la Bacău, Arad, Cluj.

2. În perioada 5-7 septembrie a avut loc Forumul Orașelor Verzi la Brașov. Raul Pop, Director Programe ECOTECA a moderat panelul de discuții privind economia circulară.

3. Ieri a avut loc conferința Sustainability in Business – Forum & Awards 2023 organizată de The Diplomat-Bucharest, care a dezbătut și premiat cele mai importante proiecte de sustenabilitate din ultimul an.

4. Raul Pop, Director Programe ECOTECA a discutat la StirileProTV despre obligația de a introduce pe piață doar ambalaje pentru băuturi cu capacele atașate în timpul etapei de utilizare, măsură cerută de UE încă din anul 2019 și transpusă acum 2 ani prin OG 6/2021 pentru reducerea plasticului de unică folosință (SUP).

5. În data de 12 septembrie a fost organizat Circularity in action, un workshop de recomandări practice și personalizate pentru operaționalizarea Strategiei Naționale de Economie Circulară(SNEC) și Planului de Acțiune pentru Economie Circulară(PAEC).

6. Raul Pop director Programe ECOTECA a discutat în emisiunea „Banii azi”, la TVR INFO despre sistemul garanție –returnare (SGR), despre țintele de returnare a ambalajelor pentru 2024 (65% sticlă, 65% plastic, 65% metal) dar și despre gestionarea deșeurilor care nu sunt incluse în SGR:

7. Pria Environment Conference a reunit companii din domeniul mediului, producători, retaileri și autorități centrale și locale care au dezbătut teme ca OUG 125/2022, OUG 133/2022, SGR, taxa pe plastic.

8. Circularity, meet decarbonization – A „physicist turned sustainability professional” explains how to bring the two strategies together.

9. The roads of the future could be paved with plastic. Stanford researchers show the viability of recycled plastic in construction.

10. SGR –Aparatele RVM vor descuraja tentativele de fraudă.

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.

De ce solicită RetuRO amânarea Sistemului Garanție – Returnare cu 3 luni

gemma

Sursa foto: Captura Ecoteca, Sustainability in Business – Forum & Awards 2023 organizată de The Diplomat-Bucharest

RetuRO a solicitat oficial în această săptămână, printr-o cerere către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o prelungire de cel puțin trei luni a termenului de punere în funcțiune a Sistemului de Garanție Returnare (SGR).

Solicitarea vine ca urmare a naturii extrem de complexe a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare și testare corespunzătoare, dar și pentru a asigura o integrare mai ușoară a tuturor părților implicate.

În urma discuțiilor cu reprezentanții RetuRO Ministrul Mediului, Mircea Fechet a anunțat respingerea solicitării companiei RetuRO de amânare a intrării în funcțiune a Sistemului Garanție Returnare, programată să aibă loc la data de 30 noiembrie a acestui an.

Ministrul a reamintit că sistemul SGR ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, apoi a fost amânat pentru data de 1 octombrie 2022, ulterior fiind stabilită data de 30 noiembrie 2023 pentru punerea în funcțiune a acestuia.

„Industria a avut la dispoziție cinci ani de zile, începând cu 2018, pentru a se pregăti în vederea intrării în vigoare a acestui sistem. Avem o legislație care explică foarte bine responsabilitatea extinsă a producătorilor și, indiferent dacă ești un mic producător de băuturi tradiționale sau că ești cea mai cunoscută companie de băuturi din lume, obligația privind gestionarea ambalajelor îți aparține și mă aștept să existe o conformare cu legislația în vigoare”, a precizat ministrul.

 

Ce pași a făcut administratorul RetuRO până acum pentru pregătirea sistemului:

  • În prezent 40 de specialiști lucrează în cadrul RetuRO; până anul viitor numărul lor ar trebui să ajungă la 500 de persoane.
  • Peste 63.000 de operatori economici s-au înregistrat deja în Sistemul Garanție- Returnare, în diferite etape. Se estimează că peste 80 000 de organizații ar trebui să se înscrie în cadrul platformei returosgr.ro.
  • A asigurat finanțarea inițială pentru RetuRO, prin aportul acționarilor, și, apoi, prin obținerea unui împrumut în valoare de peste 85 de milioane de euro.
  • Pentru a lansa un sistem operațional eficient, RetuRO a identificat, necesitatea creării a încă 11 centre de numărare, în plus față de cele 6 centre de sortare și numărare incluse în dosarul de acreditare. RetuRO a încheiat deja acorduri pentru închirierea a șase spații industriale și este în proces avansat de finalizare a celorlalte locații.
  • După o analiză la nivel global, RetuRO a găsit partenerul IT care poate susține implementarea sistemului.
  • A elaborat contractele pentru producători, care au fost implicați în consultări publice. 1.500 de producători sunt în proces de semnare, în prezent, pentru aceste acorduri pe care RetuRO le-a semnat deja.
  • A identificat furnizorii de soluții tehnice pentru cele 17 centre de colectare și numărare.
  • A publicat specificațiile pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM).
  • A semnat un contract cu furnizorul de echipamente Anker Andersen pentru dotarea centrelor de numărare și sortare a ambalajelor.
  • RetuRO este în proces de selecție a unui partener logistic pentru a asigura cel mai bun suport în transport.

Principalele motive care stau la baza solicitării de prelungire  a termenului de lansare a SGR

  • Complexitatea proiectului și provocările de implementare. Inițierea sistemului SGR s-a confruntat cu provocări complexe în multiple aspecte, inclusiv în configurarea echipamentelor, integrarea software-ului, identificarea și asigurarea locațiilor potrivite pentru centrele regionale. Acest lucru a generat situații neprevăzute și întârzieri în faza de implementare.
  • Constrângerile de timp. Termenul alocat pentru implementarea sistemului a fost cu trei luni mai scurt decât cel propus inițial de RetuRO în dosarul de acreditare, ceea ce a creat un program mai comprimat decât s-a anticipat.
  • Percepția publică și educația civică: RetuRO nu numai că dezvoltă sistemul de la zero, dar este responsabil și de procesul de informare și educare, pentru a-i familiariza pe toți participanții cu Sistemul Garanție Returnare. Este necesară o campanie amplă de informare a consumatorilor și a celorlalți stakeholderi implicați.
  • Gemma Webb, CEO RetuRO a declarat în cadrul conferinței Sustainability in Business – Forum & Awards 2023 că până la data lansării sistemului (30 noiembrie 2023) doar un centru de numărare și sortare va fi funcțional; dacă ar fi amânat sistemul, în cele 3 luni de amânare încă 2 centre ar deveni operaționale și ar oferi o mai bună acoperire la nivel național, urmând ca restul centrelor de numărare și sortare să fie construite pe perioada de implementare a sistemului. Totodată, Gemma Webb a averizat că este important ca sistemul să fie testat în luna decembrie pentru a punea transmite facturile către stakeholderii implicați începând cu luna ianuarie.

Următoarele etape importante pentru implementarea SGR

  • Dezvoltarea și implementarea Sistemului IT: Programul strâns limitează testarea detaliată a componentelor de bază ale sistemului IT, atingerea standardelor de calitate necesare și nu lasă loc pentru ajustări în cazul apariției unor probleme neașteptate.
  • Construirea centrelor de sortare și numărare 
  • Dezvoltarea infrastructurii și rețelei logistice 
  • Contractele cu comercianții: RetuRO lucrează, în prezent, la pregătirea contractelor pentru comercianți, care vor trece, mai întâi, printr-o fază de consultare, iar, în cele din urmă, vor ajunge în proces de semnare.
  • Managementul producătorilor și retailerilor
  • Campanie informativă pentru consumatori: Pentru informarea, înțelegerea modului de funcționare și promovarea Sistemului Garanție Returnare, RetuRO va lansa, în curând, o campanie informativă pentru consumatori.

RetuRO- administratorul Sistemului Garanție-Returnare invită companiile de transport din România să facă parte din SGR

374697892 260659920220196 628460762465455626 n

Sursa foto: RetuRO

 

Sistemul de Garanție-Returnare își propune să încurajeze returnarea ambalajelor nereutilizabile pentru băuturi în vederea reciclării, contribuind astfel la creșterea cantității și calității materialelor colectate pentru reciclare. Scopul RetuRO este de a colecta, anual, 7 miliarde de ambalaje de pe piață.

Compania RetuRO invită să se alăture acestei inițiative companiile specializate în transport care sunt interesate de noi oportunități de dezvoltare a business-ului.

Pentru a face procesul de înscriere și selecție mai eficient, RetuRO a dezvoltat un chestionar simplu, care trebuie completat cu cât mai multe detalii despre compania de transport. Se poate accesa următorul link https://returosgr.ro/formular-transportatori.html pentru a completa chestionarul.

Este important de menționat că această solicitare de informații nu presupune în nici un fel angajarea contractuală a companiei de transport  sau a companiei RetuRO și nu generează obligații pentru niciuna dintre părți. Prin urmare, această solicitare de informații nu poate fi interpretată ca o promisiune de a încheia un contract din partea RetuRO.

Operaționalizarea SGR va implica întreaga rețea de puncte de colectare organizată de comercianții înscriși în sistem (aproximativ 80.000), precum și cele 17 centre de numărare și sortare pe care RetuRO le va deschide la nivel național.

RetuRO a semnat un contract cu furnizorul de echipamente Anker Andersen pentru pregătirea primelor centre regionale de numărare și sortare a ambalajelor pentru băuturi

369722134 256485487304306 2119476129087578789 n

Sursa foto: RetuRO

 

Sistemului național de Garanție-Returnare (SGR) intră într-o nouă etapă de dezvoltare, odată cu semnarea de către RetuRO, compania responsabilă de gestionarea SGR în România, a contractului de achiziție a echipamentelor pentru centrele regionale cu Anker Andersen A/S, lider de piață în sisteme de numărare și sortare de înaltă performanță, oferind o gamă diversificată de produse pentru piețele și țările care au implementat un sistem național de garanție-returnare.

În faza inițială, Sistemul Garanție-Returnare din România va funcționa cu 17 centre la nivel național, deschise și echipate treptat, până la jumătatea anului viitor, unde RetuRO va transporta ambalajele de băuturi colectate de la peste 80,000 de comercianți, le va număra și sorta pentru a fi vândute, apoi, către companiile de reciclare. RetuRO funcționează după principiul not-for-profit, ceea ce înseamnă că profitul realizat de companie va fi reinvestit, exclusiv, în funcționarea și dezvoltarea Sistemului Garanție-Returnare.

Prima serie de echipamente este programată să ajungă la sfârșitul lunii septembrie, conform termenului asumat de furnizor. Anker Andersen A/S va livra către RetuRO 20 de mașini de numărat, în această fază, capabile să sorteze aproximativ 6,500 de ambalaje pe oră. Aceste echipamente vor manipula recipiente din sticlă, PET și aluminiu, identificând și respingând ambalaje care nu se încadrează în SGR. Pe măsură ce programul se va dezvolta în cele 17 centre, compania daneză va furniza direct alte 94 de astfel de mașini de numărat și va supraveghea fabricarea și distribuția tuturor celorlalte echipamente necesare pentru funcționarea extinsă a programului.

Anker Andersen A/S are o experiență îndelungată în dezvoltarea instalațiilor industriale de înaltă performanță pentru numărarea și sortarea ambalajelor returnabile. Compania dezvoltă și produce echipamente, fie la fabrica din Danemarca, fie în colaborare cu parteneri internaționali. Anker Andersen A/S a instalat peste 400 de astfel de sisteme rapide în țări din întreaga lume. Rețeaua globală de experți, furnizori și organizații cu care colaborează este pregătită să completeze expertiza tehnică locală cu sfaturi și indicații cu privire la modul de organizare a unui sistem eficient de garanție-returnare. Pe baza acestor argumente, Anker Andersen A/S a fost compania aleasă ca furnizor pentru toate centrele regionale de numărare și sortare RetuRO din România.

Utilizarea instalațiilor industriale de înaltă performanță Anker Andersen, care pot scana și sorta chiar și peste 300 de recipiente de băuturi pe minut, contribuie la reciclarea a miliarde de ambalaje și reducerea anuală a mii de tone de CO2.

RetuRO a publicat specificațiile pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM)

370377947 626648029577042 1600663214611501590 n

Sursa foto: Captură Ecoteca

RetuRO, compania care administrează Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în România a publicat pe platforma https://returosgr.ro/info-comercianti-documente-utile specificațiile și cerințele pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM). Aceste informații se adresează furnizorilor de astfel de echipamente, comercianților, dar și oricăror alte părți interesate.

Scopul principal al acestui ghid este de a oferi comercianților informații specifice despre RVM-uri, pentru a asigura o funcționare corespunzătoare și integrată a acestor automate în SGR. La rândul lor, furnizorii acestor echipamente, care vor fi utilizate în cadrul SGR, trebuie să respecte reglementările prevăzute în acest document și în anexele sale.

Ca mod de funcționare, automatele vor scana și recunoaște ambalajele de băuturi care intră în Sistemul Garanție-Returnare, de la 0,1 litri la 3 litri și care vor avea pe etichetă logo-ul și codul de bare SGR. RetuRO încurajează consumatorii să returneze recipientele de băuturi complet goale de lichid și cu eticheta intactă. RVM-urile vor emite bonuri sau vouchere care pot fi folosite pentru recuperarea garanției de către consumator.

Totodată, RetuRO precizează că pentru organizarea unui punct de colectare nu este obligatorie dotarea cu un automat de preluare a ambalajelor de băuturi și recomandă comercianților înscriși în Sistemul Garanție-Returnare să își facă propria evaluare în ceea ce privește necesitatea și eficiența achiziționării unui RVM. Colectarea ambalajelor de la consumatori/cetățeni poate fi făcută atât automat, cât și manual.

Standardele europene pentru raportare non-financiară

IMG 20230825 WA0007 1

Anul trecut, înainte de Crăciun, UE adopta forma finală a directivei revizuite pentru raportare non-financiară care impune companiilor, cu un calendar de ajustare în funcție de dimensiuni, să facă publice informații cu privire la ceea ce consideră a fi riscurile și oportunitățile care decurg din problemele sociale și de mediu, precum și cu privire la impactul activităților lor asupra oamenilor și asupra mediului.

Dar fără o orientare clară cu privire la ce tip de informații trebuie incluse pentru fiecare dintre ariile, așa cum a arătat-o experiența anterioară a raportării non-financiare, informațiile raportate pot fi prea generale, prea vagi sau dimpotrivă, prea complexe; în lipsa unui cadru comun, nu se vor putea face comparații coerente între companii și nici investitorii nu pot lua decizii bine fundamentate pentru investiții verzi. 

În mijlocul acestei veri, Comisia Europeană vine să rezolve această problemă cu  Standardele europene de raportare privind dezvoltarea durabilă (European Sustainability Reporting Standards – ESRS) care acoperă întreaga gamă de aspecte de mediu, sociale și de guvernanță, inclusiv schimbările climatice, biodiversitatea și drepturile omului, după cum urmează:

Transversal:

  • ESRS 1- Cerințe generale
  • ESRS 2 – Informații generale

Mediu:

  • ESRS E1 – Climă
  • ESRS E2 – Poluare
  • ESRS E3 – Apă și resurse marine 
  • ESRS E4 – Biodiversitate și ecosisteme
  • ESRS E5 – Utilizarea resurselor și economie circulară

Social:

  • ESRS S1 – Angajații
  • ESRS S2 – Lucrătorii din lanțul valoric
  • ESRS S3 – Comunitățile afectate
  • ESRS S4 – Consumatorii și utilizatorii finali

Guvernanță: ESRS G1 – Conduita în afaceri

Pentru a respecta specificul companiilor, nu toate standardele sunt obligatoriu de integrat în raportarea non-financiară anuală. Condițiile generale sunt aplicabile pentru toate companiile, la fel, informațiile generale sunt obligatorii pentru toate companiile. Dar standardele de mediu, sociale și de guvernanță și respectiv componentele lor, vor fi utilizate în măsura în care se vor dovedi “materiale”, adică relevante pentru tipul și activitatea companiei. Dar alegerea lor, respective renunțarea la raportarea lor trebuie să fie temeinic justificată, iar procesul prin care au fost alese cele relevante va face obiectul unui audit extern, drept plase de siguranță ca să nu existe omisiuni nejustificate în raportare. 

Un element de noutate pentru conceptul de materialitatea este că vine aplicată, și explicată pe larg aici, este că vorbim despre o materialitate “dublă”, companiile urmând să raporteze atât impactul (pe care îl au asupra oamenilor și mediului), cât și componenta financiară (modul în care problemele sociale și de mediu creează riscuri și oportunități financiare pentru companie). Fiecare dintre temele care fac obiectul standardelor și respectiv analizei de materialitate sunt, la rândul lor, detaliate în sub-teme și chiar mai detaliat, în sub-sub-teme; o altă măsură care să elimine riscul de omisiune. De exemplu, când vine vorba despre forța de muncă proprie, standardul detaliază tema după cum urmează:

ESRS S1 – Angajații

  • Condiții de muncă
  • Siguranța locului de muncă
  • Timpul de lucru
  • Salarii adecvate
  • Dialog social
  • Libertatea de asociere, existența comitetelor de întreprindere și drepturile la

informare, consultare și participare ale lucrătorilor

  • Negocierea colectivă, inclusiv rata de acoperire cu contracte colective
  • Echilibrul dintre viața profesională și cea privată
  • Sănătatea și siguranța în muncă
  • Egalitate de tratament și oportunități pentru toți
    • Egalitatea de gen și remunerarea egală pentru muncă de valoare egală
    • Formare și dezvoltarea competențelor
    • Angajarea și incluziunea persoanelor cu handicap
    • Măsuri împotriva violenței și hărțuirii la locul de muncă
    • Diversitate
  • Alte drepturi legate de muncă
  • Munca copiilor
  • Munca forțată
  • Locuințe adecvate
  • Confidențialitate

Sunt câteva sute de pagini care explică detaliat fiecare dintre standarde și teme. Și definiții pentru fiecare. Dar înainte să ne panicăm, să recapitulăm cine trebuie să raporteze în baza acestor standarde și de când. 

  • Companiile care raportau și până acum în baza prevederilor vechilor prevederi privind raportarea non-financiară (mari companii listate la bursă, bănci și companii de asigurare – toate dacă au peste 500 de angajați; în România aplicabilă pentru companiile mari de interes public) și marile companii listate la burse din afara UE cu peste 500 de angajați – începând din anul financiar 2024, cu prima raportare de sustenabilitate publicată în 2025.
  • Celelalte companii mari, cu peste 500 de angajați, inclusiv alte companii mari listate la burse din afara UE – începând cu anul financiar 2025, cu prima raportare de sustenabilitate publicată în 2026.
  • IMM-urile listate, inclusiv din afara UE – începând cu anul financiar 2026, cu primele raportări de sustenabilitate publicate în 2027, cu posibilitatea de opt-out pentru încă doi ani. 

Practic, dacă ești IMM ne-listat, nu ai niciun fel de obligație și s-ar putea să vrei să te relaxezi. Dar ai putea, chiar mai bine, să te uiți cu interes la aceste standarde și să vezi ce poți începe să măsori, evaluezi și să raportezi. 

Chiar dacă Directiva nu o cere, așa cum scriam într-un articol anterior, finanțatorii o vor cere (am mai scris despre asta aici). Și dacă te uiți mai atent la unghiurile de evaluare și la sub-teme, s-ar putea să te ajute chiar să ai un cadru mai amplu de evaluare a afacerii din perspectiva unor elemente care nu sunt importante doar pentru finanțatori ci și pentru viabilitatea financiară a afacerii pe termen mediu, pentru clienți, pentru angajați și pentru reputația firmei. Raportarea non-financiară nu este doar o altă cerință legislativă (pentru unele companii), este o măsură în legătură cu felul în care compania ține pasul cu lumea. Mai mult, cele mai multe dintre elementele evaluate fac și obiectul altor reglementări specifice la nivel european, așa că la un moment dat nu vor mai putea fi ignorate. S-ar putea ca între timp să vină și cu oportunități.

Produsele de plastic de unică folosință (SUP) – principalele obligații de gestionare conform OG 6/2021

WhatsApp Image 2023 07 25 at 10.18.34

 

Din cele 21 de categorii de produse de plastic de unică folosință  reglementate de Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, trebuie raportate in Declarația din Ordinul 185/2023 doar:

  • Sticlele peentru băuturi cu o capacitate până la 3 litri – termen limită – până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 9, alin. 4)
  • procentul de plastic reciclat din sticlele PET până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 6, alin. 5) -prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.
  • cantitatea de plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET până la 25 februarie a anului următor raportării (OG. 6, artic. 6, alin. 6) -prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.
  • paharele pentru băuturi din plastic de unică folosinţă, inclusiv capacele acestora, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022* (artic. 4, alin. 1 b)
  • recipiente pentru alimente din plastic de unică folosinţă, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022 utilizate pentru a conţine produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet; (artic. 4, alin. 1 b)
  • măsurile adoptate pentru reducerea paharelor pentru băuturi și recipientelor pentru alimente introduse pe piață până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea (artic. 4, alin. 1 c)
  • Unităție Administrativ – Teritoriale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară raportează până la data de 30 aprilie a anului următor raportării, sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri colectate (artic. 9, alin. 7)

Alte obligații privind produsele de plastic de unică folosință:

  1. recipiente pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3), cerințe privind designul (dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente) artic. 6, alin. 1; autoritățile centrale iau măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii acestor categorii de deșeuri (artic. 10, alin. 1); Ministerul Educației, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici 
  2. sticle pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), cerințe privind designul dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente (artic. 6, alin. 1), începând cu 2025 trebbuie să conțină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25% (artic. 6, alin. 4), măsuri privind colectarea separată (artic. 9, alin 2, 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 13, alin. 1c, 1d) – mai multe informații aici 
  3. pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); – măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) mai multe informații aici 
  4. recipiente pentru alimente – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) mai multe informații aici 
  5. baloane – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici 
  6. pungi de transport din plastic subțire – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); mai multe informații aici 
  7. pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici 
  8. absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici 
  9. produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4; artic. 8, alin. 5, 6); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici 
  10. șervețele umede – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3) mai multe informații aici 
  11. echipamente de pescuit care conțin plastic -măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 19, 21; artic. 10, alin. 2); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 8, alin. 18, artic. 13, alin. 2). mai multe informații aici 

 

Singurele categorii de produse de plastic de unică folosință din cele menționate mai sus, care nu sunt acoperite de măsurile privind răspunderea extinsă a producătorului sunt absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane.

Captura

Produse de plastic de unică folosință care ar trebui interzise din 2021 dar încă există pe piață

  1. materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică)
  2. beţişoare pentru urechi
  3. tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti)
  4. farfurii
  5. paie pentru băuturi
  6. agitatoare pentru băuturi
  7. beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane
  8. recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac
  9. recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile şi capacele acestora
  10. pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.51.44

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.32.42

 

 

 

#Newsletter Ecoteca -De ce se raportează atât de greu produsele din plastic de unică folosință

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.51.44 1

Sursa foto: Ecoteca

Deși la începutul acestui an a fost adoptat Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia (iar termenul limită de depunere a declarațiilor pentru anul 2022 a fost 25 februarie!), în continuare mulți producători nu au reușit să raporteze ambalajele de unică folosință gestionate, nu știu exact care sunt categoriile de produse de unică folosință care trebuie gestionate și ce alte obligații de gestionare au.

Principalul motiv îl reprezintă chiar Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, structurată mult prea haotic pentru a putea urmări cu ușurință obligațiile de gestionare și raportare.

Ecoteca vine în ajutorul dvs. cu serie de articole grupate pe principalele categorii de produse din plastic de unică folosință reglementate de OG nr. 6/2021.

Din cele 21 de categorii de produse de plastic de unică folosință reglementate de OG 6/2021 trebuie raportate în Declarația din Ordinul 185/2023 doar:

  • pentru sticlele pentru băuturi cu o capacitate până la 3 litri introduse pe piață – termen limită – până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 9, alin. 4), procentul de plastic reciclat din sticlele PET – până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 6, alin. 5) -prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023; cantitatea de plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET până la 25 februarie a anului următor raportării (OG. 6, artic. 6, alin. 6) -prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.
  • paharele pentru băuturi din plastic de unică folosinţă, inclusiv capacele acestora, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022* (artic. 4, alin. 1 b)
  • recipiente pentru alimente din plastic de unică folosinţă, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022 utilizate pentru a conţine produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet; (artic. 4, alin. 1 b)
  • măsurile adoptate pentru reducerea paharelor pentru băuturi și recipientelor pentru alimente introduse pe piață până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea (artic. 4, alin. 1 c)
  • sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri colectate –  până la data de 30 aprilie a anului următor raportării – sunt raportate de Unităție Administrativ – Teritoriale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (artic. 9, alin. 7)

Captura 1

Alte obligații privind produsele de plastic de unică folosință:

  1. recipiente pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3), cerințe privind designul (dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente) – artic. 6, alin. 1; autoritățile centrale iau măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii acestor categorii de deșeuri (artic. 10, alin. 1); Ministerul Educației, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici 
  2. sticle pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), cerințe privind designul – dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente (artic. 6, alin. 1), începând cu 2025 trebbuie să conțină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25% (artic. 6, alin. 4), măsuri privind colectarea separată (artic. 9, alin 2, 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 13, alin. 1c, 1d) – mai multe informații aici 
  3. pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); – măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) – mai multe informații aici 
  4. recipiente pentru alimente – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) – mai multe informații aici 
  5. baloane – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3);mai multe informații aici 
  6. pungi de transport din plastic subțire – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); mai multe informații aici 
  7. pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici 
  8. absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici 
  9. produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4; artic. 8, alin. 5, 6); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici 
  10. șervețele umede – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3) –mai multe informații aici 
  11. echipamente de pescuit care conțin plastic -măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 19, 21; artic. 10, alin. 2); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 8, alin. 18, artic. 13, alin. 2). –mai multe informații aici 

Singurele categorii de produse de plastic de unică folosință din cele menționate mai sus, care nu sunt acoperite de măsurile privind răspunderea extinsă a producătorului sunt absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane.

WhatsApp Image 2023 07 25 at 17.18.37

Teoretic, începând data intrării în vigoare a OG 6/2021 (respectiv, septembrie 2021) se interzice introducerea pe piaţă a mai multor produse din plastic de unică folosinţă şi a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică), iar încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice.

Practic, la 2 ani de la adoptarea OG 6/2021 astfel de produse încă se mai găsesc în magazine și sunt folosite de firmele de catering…

Produse de plastic de unică folosință care ar trebui interzise din 2021 dar încă există pe piață

  1. materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică)
  2. beţişoare pentru urechi
  3. tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti)
  4. farfurii
  5. paie pentru băuturi
  6. agitatoare pentru băuturi
  7. beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane
  8. recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac
  9. recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile şi capacele acestora
  10. pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora – mai multe informații –aici.

 

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1.Academia de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate” dezvoltată de ECOTECA împreună cu GRF+ a continuat cu modulul 3 „Păduri și biodiversitate”. Mulțumim speakerilor: 🌳Laura Bouriaud (profesor Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava), 🌳Florin Stoican (activist de mediu, fondator Parcul Natural Văcărești Parcul National Buila Vanturarita și 🌳Alex Nedea (jurnalist Recorder).

„Reporting: Climate” își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice relevante pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate, prin intermediul a 5 module de training susținute de experți de mediu pe parcursul anului 2023.

2.Întâlnirile „ECOLOCAL– Gestionarea eficientă a deșeurilor în teritoriu”organizate de ECOTECA  în parteneriat cu primării, consilii județene, ADI-uri, poliția locală, companii de salubritate, ONG-uri, generatori de deșeuri, autorități de mediu și alți „actori” relevanți din domeniu continuă. De această dată dezbaterile au avut loc în Baia Mare  și Satu Mare și au vizat soluții și oportunități de colaborare în vederea îmbunătățirii managementului deșeurilor în aceste zone.

3. Raul Pop, director programe ECOTECA a discutat în cadrul conferinței Problemele de mediu, reflectate în presă organizata de G4 Media despre programul ASAP România de colectare separată care se desfășoară la nivel național în peste 1000 de școli (din 32 de reședințe de județ și care acoperă 500 000 de elevi) despre provocările din proiect şi din gestiunea deșeurilor municipale în general, dar și despre așteptările de recuperare a ambalajelor prin Sistemul Garanție – Returnare (SGR).

4. Ecoteca a ajuns și la #Buftea; am discutat cu autoritățile publice locale și reprezentanții instituțiilor de învățământ despre îmbunătățirea sistemului de colectare separată a deșeurilor în localitate.

5. Raul Pop, Director Programe Ecoteca a moderat Waste Management Forum organizat de The Diplomat-Bucharest.

6. Împreună cu BCR și EFdeN, Ecoteca a organizat o masă rotundă pe tema eficienței energetice în clădiri. Principalele teme dezbătute:📌Stadiul actual al fondului construit și provocările aferente promovării  eficienței energetice în clădirile din România 📌Gradul de realizare a obiectivelor strategice în domeniul energiei în România -exemple de bune practici.📌Pașii necesari pentru a ajunge la clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv din perspectiva finanțării proiectelor de investiții.

7. În ce stadiu e sistemul garanției de 50 de bani pentru sticle, PET-uri și doze. Interviu Gemma Webb, CEO RetuRO: Cel mai dificil a fost să le explicăm băncilor

8. The world’s first automatic large-scale textile sorting plant is in Sweden

9. New York City zero waste package, including mandatory residential organics program, becomes law

10. The AI trained to recognise waste for recycling. Video cameras powered by AI are analysing work at waste processing and recycling facilities.

 

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

 

Servețele umede, absorbante, baloane, produse din tutun și alte categorii de ambalaje de unică folosință – Cum le gestionăm

 

WhatsApp Image 2023 07 25 at 17.18.37Produse din plastic de unică folosinţă care trebuie să poarte un marcaj clar, lizibil şi care nu se poate şterge, plasat pe ambalajul acestuia sau direct pe produs (artic. 7, alin. 1)

  1. Absorbante, tampoane igienice şi aplicatoare de tampoane
  2. Şerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
  3. Produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun
  4. Pahare pentru băuturi

Marcajul informează consumatorii cu privire la:

  1. a)opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produs sau mijloacele de eliminare a deşeurilor care trebuie să fie evitate pentru produsul respectiv, în conformitate cu ierarhia deşeurilor – prevenire, minimizare, reutillizare, reciclare, incinerare, depozitare.
  2. b)prezenţa materialelor plastice în componenţa produsului şi impactul negativ asupra mediului rezultat din aruncarea produsului sau din alte mijloace necorespunzătoare de eliminare a produsului. -Nerespectarea prevederilor se sancționază cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei

Marcarea prevăzută la alin. (1) respectă prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2.151 al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a unor norme referitoare la specificaţiile armonizate privind marcarea produselor din plastic de unică folosinţă Nerespectarea prevederilor se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.50.30

Autoritatea naţională în domeniul pescuitului şi acvaculturii şi autoritatea publică centrală din domeniul mediului adoptă măsuri nelegislative sau legislative – măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele care fac obiectul prezentei ordonanţe (artic. 10, alin 1), respectiv:

  1. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  2. a)sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  3. b)sunt de regulă consumate din recipient;
  4. c)sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare
  5. Pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
  6. Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, şi anume recipientele utilizate pentru a conţine lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora, şi ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi recipientele din sticlă sau metal cu dopuri şi capace din plastic
  7. Pahare pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora
  8. Produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun
  9. Şerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
  10. Baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor
  11. Pungi de transport din plastic subţire, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 1cdin Directiva 94/62/CE
  12. Absorbante, tampoane igienice şi aplicatoare de tampoane

În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular. (artic. 10, alin. 3)

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.55.27

 

Obligațiile producătorilor de produse din plastic de unică folosinţă menționate mai sus:

  • până la 31 decembrie 2024 producătorii care introduc pe piaţă produsele din plastic de unică folosinţă enumerate trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor,
  • adoptă măsuri pentru a informa consumatorii şi utilizatorii cu privire la: (artic. 10, alin. 2)
  1. a)disponibilitatea alternativelor reutilizabile la produsele menționate, a sistemelor de reutilizare şi a opţiunilor de gestionare a deşeurilor existente pentru respectivele produse din plastic de unică folosinţă precum şi cele mai bune practici în ceea ce priveşte buna gestionare a deşeurilor
  2. b)impactul asupra mediului al aruncării şi al altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a deşeurilor provenite din respectivele produse din plastic de unică folosinţă
  3. c)impactul asupra reţelei de canalizare al mijloacelor necorespunzătoare de eliminare a deşeurilor provenite din respectivele produse din plastic de unică folosinţă. – nerespectareea prevederilor se sancționează cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei.
  • în măsura în care nu sunt deja acoperite, pentru următoarele categorii de produse (artic. 8, alin. 3):
  1. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  2. a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  3. b) sunt de regulă consumate din recipient;
  4. c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare
  5. Pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
  6. Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, şi anume recipientele utilizate pentru a conţine lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora, şi ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi recipientele din sticlă sau metal cu dopuri şi capace din plastic.
  7. Pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
  8. Pungi de transport din plastic subţire, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 1c din Directiva 94/62/CE

acoperă următoarele costuri:

  1. a)costurile legate de măsurile de sensibilizare pentru următoarele categorii de produse:
  2. b)costurile de colectare a deşeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a deşeurilor respective;
  3. c)costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de colectare, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a acestora.
  • Pentru următoarele categorii de produse:
  1. Şerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
  2. Baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor
  3. Produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun

producătorii trebuie să acopere cel puţin următoarele costuri:

  1. a)costurile legate de măsurile de sensibilizare
  2. b)costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din aceste produse, aruncate în afara sistemului public de colectare organizat de autoritatea publică locală, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a respectivelor deşeuri;
  3. c)costurile colectării şi raportării datelor către autorităţile publice responsabile, (artic. 8, alin. 4)
  • Pentru produsele din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun producătorii trebuie să acopere în plus costurile de colectare a deşeurilor pentru acele produse care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a respectivelor deşeuri.
  • Costurile menţionate anterior pot include crearea unei infrastructuri specifice pentru colectarea deşeurilor aferente acestor produse, cum ar fi recipientele adecvate pentru deşeuri în zonele în care se aruncă multe deşeuri, cu respectarea reglementărilor urbanistice aprobate şi a normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei (artic. 8, alin. 5, 6).

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.45.21

 

 

 

 

Produse de plastic de unică folosință care ar trebui interzise din 2021 dar încă există pe piață

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.51.44Teoretic, începând data intrării în vigoare a OG 6/2021 (respectiv septembrie 2021) se interzice introducerea pe piaţă a:

  1. produselor din plastic de unică folosinţă de mai jos şi a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică), iar încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice (artic. 14, alin. 1a). Practic, la 2 ani de la adoptarea OG 6/2021 astfel de produse încă se mai găsesc în magazine și sunt folosite de firmele de catering:
  2. beţişoare pentru urechi, cu excepţia cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispozitivele medicale, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei alimentelor și a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 privind produsele cosmetice
  3. tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti)
  4. farfurii
  5. paie pentru băuturi, cu excepţia cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispozitivele medicale, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei alimentelor şi a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 privind produsele cosmetice
  6. agitatoare pentru băuturi
  7. beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor beţe
  8. recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  9. a)sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  10. b)sunt de regulă consumate din recipient;
  11. c)sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare
  12. recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile şi capacele acestora
  13. pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora

WhatsApp Image 2023 07 28 at 06.32.48

Caserole din polistiren vândute într-un complex comercial din Capitală aflat la 15 minute de Centrul Bucureștiului – Sursa foto: Ecoteca

Nu fac obiectul restricţionării menţionate următoarele produse: (artic 5, alin. 2)

  1. a) beţişoarele de urechi, agitatoarele pentru băuturi, paiele din plastic de unică folosinţă pentru uz medical, utilizate în scopuri medicale sau utilizate de un profesionist în sănătate în scopuri medicale;
  2. b) beţişoarele din plastic de unică folosinţă utilizate de un prestator de servicii medico-legale sau în scopuri ştiinţifice (diagnostic, educaţional sau în cercetare);
  3. c) paiele de plastic de unică folosinţă pentru uz medical, în scopuri medicale sau utilizate de un profesionist în domeniul sănătăţii pentru scopuri medicale, utilizate în casele de îngrijire, unităţi de învăţământ, locuri de detenţie.

Responsabilă de respectarea acestor prevederi este Garda de Mediu, prin urmare dacă întâlniți astfel de produse pe piață, nu ezitați să faceți sesizare la Garda de Mediu din județul în care locuiți.

Gestionarea sticlelor de plastic conform OG 6/2021 privind reducerea plasticului de unică folosință SUP

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.45.14 2

Sursa foto: Ecoteca

 

Potrivit OG 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (plastic de unică folosință –single use plastic – SUP)  începând cu 3 iulie 2024 produsele din plastic de unică folosinţă ale căror dopuri şi capace sunt din plastic, pot fi introduse pe piață numai dacă dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor (dopurile sau capacele metalice cu garnituri din plastic nu se consideră ca fiind fabricate din plastic) – artic. 6, alin 1;

Ce categorii de recipiente din plastic sunt vizate de aceste măsuri

  • Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, şi anume recipientele utilizate pentru a conţine lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora, şi ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi:
  1. a) recipientele din sticlă sau metal cu dopuri şi capace din plastic;
  2. b) recipientele pentru băuturi destinate şi utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, care sunt în formă lichidă
  • Sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi:
  1. a)sticlele din sticlă sau metal pentru băuturi cu dopuri şi capace din plastic;
  2. b)sticlele pentru băuturi destinate şi utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, care sunt în formă lichidă

Obligațiile operatorilor economici care introduc pe piața națională sticle PET pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora

  • începând cu 2025, sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora având drept componentă principală polietilentereftalatul, denumite „sticle PET”, trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25%, calculat ca medie pentru toate sticlele PET introduse pe piaţa naţională – 6, alin 4a);
  • începând cu 2030, sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, denumite „sticle PET”, trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 30%, calculat ca medie pentru toate astfel de sticle introduse pe piaţa naţională – 6, alin 4b);
  • operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, care conţin plastic reciclat, sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu procentul de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării. – 6, alin 5;
  • operatorii economici care introduc pe piaţă plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantitatea de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării 6, alin. 6; – respectând cerințele Ordinului nr. 185/2023  care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă”
  • operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, au obligaţia să asigure:
    • colectarea unei cantităţi egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2025; -artic. 9, alin. 2a) – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;
    • colectarea unei cantităţi egale cu 90% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2029; -artic. 9, alin. 2b) – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice.
  • obligaţia de colectare  se poate realiza prin intermediul unei organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorului, individual pentru deşeurile proprii produse după consumul respectivelor produse sau printr-un sistem de garanţie-returnare -artic. 9, alin. 3
  • trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor până la 31 decembrie 2024 (artic. 8, alin. 1);
    • operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi sunt obligaţi să declare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate -artic. 9, alin. 4 – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice
  • produsele din plastic de unică folosinţă PET introduse pe piaţă sunt considerate ca fiind egale cu cantitatea de deşeuri generate de produsele respective, inclusiv sub formă de deşeuri, în acelaşi an. -artic. 9, alin. 6
  • să acopere, în măsura în care nu sunt deja acoperite, următoarele costuri (artic. 8, alin. 3):
    • a) costurile legate de măsurile de sensibilizare menţionate mai jos
    • b) costurile de colectare a deşeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a deşeurilor respective;
    • c) costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de colectare, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a acestora.

Obligațiile autorităților publice locale

  • Autoritățile publice locale au obligaţia ca începând cu data de 1 ianuarie 2022 să organizeze, să gestioneze şi să coordoneze un sistem public pentru colectarea separată a deşeurilor produse după consumul produselor din sticlele PET – art. 9, alin. 1. – se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, neîndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin autorităţilor administraţiei publice locale;
  • Autorităţile administraţiei publice locale sau, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, pun la dispoziţia agenţiei judeţene pentru protecţia mediului şi agenţiei pentru protecţia mediului Bucureşti, anual, în format electronic, cantităţile colectate prin sistemele menţionate la alin. (1), până la data de 30 aprilie a anului următor raportării. -artic. 9, alin. 7

 

Obligațiile autorităților publice centrale

  • Pentru fiecare an calendaristic autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei transmit Comisiei un raport conţinând următoarele:
    • date privind sticlele PET care au fost colectate separat în fiecare an, pentru a demonstra atingerea obiectivelor de colectare separată, reespectiv colectarea unei cantităţi egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2025 – artic 13, alin 1c).
    • informaţii privind conţinutul de material reciclat în sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, pentru a demonstra atingerea obiectivelor, respectiv sticlele trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25%, începând cu 2025 și trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 30%, începând cu 2030 – artic 13, alin 1d).
  • să adopte măsuri nelegislative sau legislative pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele SUP (măsuri de sensibilizare) – artic. 4, alin. 11.

 

În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3).

 

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a  OUG 6/2021 ar fi trebuit să fi aprobată prin prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale din domeniul mediului şi al autorităţii publice centrale din domeniul economiei Procedura de înregistrare la Administraţia Fondului pentru Mediu a operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională alternative reutilizabile durabile sau care nu conţin plastic la produsele din plastic de unică folosinţă, sticle PET care conțin plastic reciclat și plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET (artic. 4, alin. 8).

 

La 2 ani de la adoptarea OUG 6/2021 proiectul de procedură nu este publicat, a fost lansat în dezbatere publică abia la începutul lunii mai a acestui an.

Proiect: Procedura de înregistrare la AFM a celor care introduc pe piață alternative reutilizabile la produsele din plastic de unică folosinţă, sticle PET care conțin plastic reciclat și plastic reciclat pentru a fi încorporat în acestea (avocatnet.ro)

 

De reținut (aspecte importante din Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia)

  • Declaraţia privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
  • În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, afm.ro.
  • Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
  • Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

Teoretic, de 2 ani caserolele și paharele de unică folosință ar trebui reduse … practic, nu știm ce se întâmplă cu ele …

1678094427254

Sursa foto: Ecoteca

 

Produse din plastic analizate în acest articol 

  1. Pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
  2. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  3. a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  4. b) sunt de regulă consumate din recipient;
  5. c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară, precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare

Potrivit OG 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (plastic de unică folosință – single use plastic – SUP)  operatorii economici care comercializează cu amănuntul caserole și pahare de unică folosință au obligația:

  • să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022 (artic. 4, alin. 1 a); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează (artic. 4, alin. 1 b); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să raporteze anual măsurile adoptate pentru reducerea cantităților introduse pe piață către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (conform – Ordinului nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă”

– încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

  • să ofere consumatorului posibilitatea de a alege la punctele de vânzare alternative reutilizabile, alternative adecvate şi durabile sau care nu conţin plastic (artic. 4, alin. 3 a); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să aplice un preţ de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosinţă furnizate (artic. 4, alin. 3 b); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să evidenţieze distinct pe documentele de vânzare preţul produselor din plastic de unică folosinţă furnizate şi să afişeze valoarea la loc vizibil la punctul de vânzare, pentru informarea consumatorilor finali (artic. 4, alin. 3 c) – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.

 

Obligațiile producătorilor care introduc pe piaţă caserole și pahare de unică folosință:

  • trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor până la 31 decembrie 2024 (artic. 8, alin. 1);
  • să acopere, în măsura în care nu sunt deja acoperite, următoarele costuri (artic. 8, alin. 3):
  1. a) costurile legate de măsurile de sensibilizare menţionate mai jos
  2. b) costurile de colectare a deşeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a deşeurilor respective;
  3. c) costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de colectare, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a acestora.

 

Obligațiile autoritățile publice centrale din domeniul mediului:

  • să monitorizeze anual măsurile de reducere a acestor produse (artic. 4, alin 4);
  • să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, inclusiv adoptarea de acte normative (artic. 4, alin. 5, 6);
  • să raporteze anual Comisiei progresele obținute
  • să adopte măsuri nelegislative sau legislative pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele SUP (măsuri de sensibilizare) – artic. 4, alin. 11.

În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3).

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a  OUG 6/2021 ar fi trebuit să fi aprobată prin prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale din domeniul mediului şi al autorităţii publice centrale din domeniul economiei Procedura de înregistrare la Administraţia Fondului pentru Mediu a operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională alternative reutilizabile durabile sau care nu conţin plastic la produsele din plastic de unică folosinţă (artic. 4, alin. 8).

La 2 ani de la adoptarea OUG 6/2021 proiectul de procedură nu este publicat, a fost lansat în dezbatere publică abia la începutul lunii mai a acestui an.

Proiect: Procedura de înregistrare la AFM a celor care introduc pe piață alternative reutilizabile la produsele din plastic de unică folosinţă, sticle PET care conțin plastic reciclat și plastic reciclat pentru a fi încorporat în acestea (avocatnet.ro)

De urcat și documentul

Așteptăm cu interes raportările autorităților de mediu privind cantitățile de produse de unică folosință introduse pe piață în ultimii 2 ani și procentul de reducere (dacă există) fiindcă în piață nu sesizăm schimbarea, mai ales în sectorul HORECA …

De reținut (aspecte importante din Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia)

  • Declaraţia privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
  • În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, afm.ro.
  • Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
  • Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.