De ce nu reușesc unii agenți economici să se înregistreze în baza de date SGR și să raporteze numărul de produse în ambalaje SGR comercializate în 2022?
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Raul Pop, Ecoteca, CERC
Raul Pop, Director Programe Ecoteca Asociația Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) a punctat foarte bine care sunt provocările agenților economici care nu au reușit încă să se înregistreze în platforma RetuRO, în cadrul conferinței „Sistemul de Garanție – Returnare – Bilanț de etapă”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) în data de 28 februarie:
„Orice agent economic care este subiectul acestei obligații legale caută niște modalități interne de a o îndeplini: asta înseamnă de exemplu când trebuie să raporteze cantități de orice fel se uită în contabilitate, el în contabilitate va avea niște date împărțite pe un număr oarecare de produse care-i spun câte produse are, dar nu-i spune contabilitatea dacă fac sau nu fac obiectul SGR, deja au o clasificare extracontabilă artificială pe tipuri de material care deja funcționează de câțiva ani de zile și care necesită niște eforturi suplimentare că una este să raportezi câte produse ai vândut și alta e să raportezi câte erau ambalate în PET de exemplu, informații care nu-ți vin pe tavă de nicăieri într-un sistem contabil.
Iar acum cu SGR-ul au mai introdus încă o categorie de clasificare noncontabilă și anume ce produs conține, dacă este răcoritoare sau nu este răcoritoare, iarăși o informație care trebuie practic inventată într-un sistem de evidență pentru că ea din contabilitate nu vine de nicăieri, eu nu am în contabilitate un cont care să-mi spună „contul analitic de produse răcoritoare”
și atunci trebuie „să nasc” aceste date de undeva ceea ce înseamnă niște eforturi, ceea ce înseamnă niște timpi și niște costuri până la urmă necesar să fie făcute dar cumva… eu aș vrea doar să atrag atenția asupra acestor provocări tehnice suplimentare de care s-au lovit acești agenți economici în momentul în care ar trebui să raporteze niște cifre pe care nu le aveau și
să te apuci să calculezi de exemplu, de la începutul anului 2022 câte sucuri au trecut prin gestiunea ta este la fel de complicat ca și când ai face asta pentru tine acasă, poate chiar mai complicat, că nu ai avut aceste evidențe în sistemele tale de gestionarea datelor și acum trebuie cumva să le recuperezi și să le aplici retroactiv.
De asemenea, la nivel de retail, fluxul de date este foarte complicat în conexiune cu această obligație, că eu pot să-i cer lui la modul foarte simplist -Spune-mi și mie câte sticle de băuturi ai vândut dar el are nevoie de multe alte informații suplimentare pe care iarăși nu le poate culege din sistemele contabile existente, el trebuie să vadă cum se mișcă stocurile dacă le-a vândut sau încă le păstrează trebuie să vadă mai departe care e statusul acelor ambalaje SGR, câte a dat mai departe către consumatori, câte garanții a încasat, poate a încasat mai puține poate încasat mai multe decât cele pe care le-a returnat și atunci
toate aceste sisteme suplimentare care sunt invizibile la consumatorul final sunt extrem de importante tocmai pentru creșterea sistemului și pentru a putea să-l rulezi, noi vorbim aici de un sistem extrem de ambițios, extrem de pretențios cu un volum imens de date, comparabil dacă vreți cu ce are ANAF-ul ca și complexitate și atunci cred că foarte mulți agenți economici, probabil 90% dintre ei au nevoie de ajutor suplimentar pentru că sunt niște cerințe sofisticate pe care în momentul de față ei nu au soluții să le rezolve.
Sunt multe iarăși, cazuri particulare față de cele care s-au mai menționat în chat-ul nostru. Mie mi s-a mai pus o întrebare acum două zile – „Domne` noi avem următoarea situație suntem o companie care are obligația legală ca pe timpul verii să dea muncitorilor sticle de apă și dăm zeci de mii de sticle de apă? Ce facem le recuperăm sau nu le recuperăm? cine suportă garanția?” și așa mai departe ..
Soluția e relativ simplă … e clar că i le dai și cineva de acolo mai „antreprenor” le va lua și le va duce când se golesc într-un magazin și va recupera cei 50 de bani pe care nu i-a plătit de fapt, dar eu nu spun că nu sunt soluții pentru toate, spun doar că ar trebui comunicate într- un mod centralizat undeva astfel încât să fie interpretate la fel de către toți agenții economici, lucru care va ușura și sarcina operatorului de sistem adică, a lui RetuRO; cred că etapa în care ne aflăm este foarte important să o parcurgem cu toții și aici mă refer la cei care sunt impactați în acest moment, deocamdată consumatorul doar aude despre un sistem care va intra probabil în în funcțiune la sfârșitul anului; acum cei care trebuie să lucreze pe tema asta sunt bineînțeles operatorul de sistem adică RetuRO și bineînțeles cei care trebuie să se înscrie adică
producătorii și comercianții – cred că este foarte important să se înscrie din mai multe motive -ok cel mai simplu pentru că e obligație legală și dacă nu faci treaba asta s-ar putea să ai niște repercusiuni…
Apropo, salut faptul că Garda de Mediu a comunicat proactiv aceste informații, salut faptul că RetuRO a ales să meargă spre CECAR (n. red. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România) care a ales să meargă spre contabili, care merg mai departe spre companii să le spună „Vedeți că aveți această obligație”- este un efort de comunicare fără precedent, eu nu-mi aduc aminte de un alt astfel de proiect cu atât de largă implicare și colaborare între diverși parteneri din zona asta de business.
Cred că lucrurile trebuie să continue, cred că e important din nou, să știm cât mai repede, la câți agenți economici se va împarte un cost că despre asta vorbim, e un sistem nou care evident va rula bani și cu cât este mai bine așezat și mai bine documentat, banii ăștia vor fi mai puțini și asta contează foarte mult, că până la urmă, să nu uităm că toți banii ăștia care se rulează în sistemele de conformitate cum e și cazul SGR-ului sunt niște bani care se recuperează din prețul produsului mai devreme sau mai târziu și pleacă din buzunarul consumatorului.
Deci este cumva o datorie a tuturor celor implicați să optimizeze aceste costuri iar în cazul SGR se poate face doar împreună, degeaba vrea RetuRO să coste pe sfert dacă comercianții și producătorii nu intră în joc și nu fac treaba care le revine …”, a explicat dl Pop.
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Feliciu Paraschiv, ANCMMR
Domnul Feliciu Paraschiv, vicepreședinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) a explicat detaliat cum sunt gestionate produsele în contabilitate, confirmând în același timp, provocările ridicate de dl. Raul Pop:
„Sunt 2 tipuri de gestiuni care se țin în comerț este vorba de un gestiune valorică și o gestiune cantitativ-valorică.
Gestiunea canditativ valorică e o gestiune prin care orice produs intră într-o contabilitate/gestiune are ca și „CNP” codul de bare, acest cod intră într-o matrice/tabel foarte mare unde i se adaugă furnizori, preț de achiziție, preț de vânzare, clase acolo acolo se pot adăuga clase. Poți să-i spui unui unui ambalaj că este din plastic, are 330 G, îi pui mai multe clase – atunci e destul de ușor de ținut o evidență, e chiar foarte ușor, banal poți să programezi să ai evidențele astea scoase automat la sfârșitul lunii.
În schimb, la gestiunea valorică, cealaltă modalitate prin care se ține o gestiune și pe care o folosesc cred că 90% din comercianții mici și mijlocii -pe baza notei de intrare-recepție în gestiune se creează o valoare: se ține contabilitatea pe o valoare, care este împărțită în 2: produsele cu TVA 19% și produsele cu TVA 9%.
De aici încolo nu mai există nicio clasificare – Imaginați-vă că produsele alea sunt într-o „găleată” mare și nu ai cum să le găsești, doar ducându-te efectiv în magazin și pe raft și să le faci un inventar numeric manual, nu ai cum altfel și legislația permite sistemul ăsta de gestiune; toți comercianții mici care fac în continuare notele de intrare de recepție, unii mai sunt care fac chiar cu pixul pe un carnet special, unii fac pe calculator – este o gestiune valorică unde nu se pot găsi produsele prin două click-uri și e foarte greu de schimbat sistemul, adică să-l pui pe cineva să schimbe tot sistemul contabil acuma pentru o raportare nu e bine și e foarte greu de făcut,” a precizat dl Paraschiv.
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă
Sugestiile domnului Paraschiv pentru păstrarea evidenței ambalajelor SGR colectate manual de către comercianții mici și mijlocii
„Mai departe, RVM- urile vor ține ele o evidență la toate ambalajele strivite și colectate. Comercianții care țin gestiunea valorică și vor face o colectare manuală, vor trebui să țină o evidență manuală.
I-am propus administratorului RetuRO să creeze un sistem unic care să fie instalat pe orice fel de calculator sau telefon al unui comerciant care face colectare manuală și în momentul în care cineva se prezintă la magazin cu 2 PET-uri și 3 doze el le introduce în sistem și atunci RetuRO va vedea în orice moment câte ambalaje sunt în magazinul respectiv și poate și eficientiza ruta de colectare a ambalajelor -pentru că se pot seta niște limite la magazinul x când ajung la 500 de peturi de 2 L, 1000 de doze și 300 de sticle magazinul ăla are nevoie de colectare imediată altfel se blochează.
În discuțiile cu RetuRO s-a pus problema că asta nu poate fi un sistem de validare corect; noi înțelegem chestia asta – validarea finală se va face în momentul în care ambalajele ajung la RetuRO și le validează pe baza hologramei sau ce înscris va avea eticheta, dar pe noi ne-ar avantaja foarte mult gestiunea asta, adică să ne împrumute un acces în sistem unde să putem înregistra în orice moment ambalajele; acolo am putea înregistra chiar și ambalajele pe care le -am primit și atunci RetuRO știe în permanență ce avem noi în magazin plin, ce avem noi gol colectat de la clienți și ce am predat luna asta, luna trecută, tot anul”, a explicat dl Paraschiv.
Puteți citi și:
N-ați reușit să vă înregistrați în platforma SGR? Aflați în articol ce puteți face
Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)
Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică
N-ați reușit să vă înregistrați în platforma SGR? Aflați în articol ce puteți face
Sursa foto: Ministerul Mediului
Data de 28 februarie a fost ultima zi „oficială” (conform HG 12/2023) în care producătorii/importatorii și comercianții care comercializează produse în ambalaje care vor face parte din Sistemul Garanție – Returnare (SGR) trebuiau să se înregistreze în platforma portal.returosgr.ro.
Amintim că organizațiile care nu au reușit să se înscrie până în prezent riscă amenzi de la 20.000 lei la 40.000 lei (HG 1074/2021, artic. 25, lit. 1d)).
Agenții economici care n-au reușit să se înscrie în platforma SGR în termenul prevăzut se pot înscrie în continuare și chiar vă recomandăm să o faceți, ÎNAINTE ca un organ de control să vă ceară asta. Platforma rămâne deschisă pentru finalizarea procedurii sau pentru înregistrări viitoare.
Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Mediului începând cu data de 1 martie, Garda Națională de Mediu (GNM) demarează controale în toată țara pentru a verifica conformarea agenților economici la obligația de înscriere în baza de date a SGR până la data de 28 februarie.
Într-o primă fază, în cazul în care vor constata nerespectarea obligației de înscriere, comisarii GNM vor emite avertismente și vor impune conformarea operatorului economic în maxim 30 de zile. După expirarea perioadei de conformare, comisarii vor reveni la agentul economic avertizat și, în cazul în care vor constata în continuare neconformități, vor aplica sancțiunile prevăzute de lege.
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă
Care este stadiul pregătirii SGR și câți agenți economici s-au înscris până în prezent
Potrivit reprezentanților RetuRO, până la data de 28 februarie 2023 și-au activat conturile de utilizatori în platforma online un număr de peste 55.000 operatori economici. Dintre aceștia, 23.145 au finalizat înregistrarea conform procedurii prevăzute de lege.
Se estimează că între 80 000 și 100 000 de organizații ar trebui să se înscrie în cadrul platformei.
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Julia Leferman
Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu și unul dintre acționarii RetuRO a declarat în cadrul conferinței „Sistemul de Garanție – Returnare – Bilanț de etapă”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) în data de 28 februarie, că sunt foarte multe cazuri când organizațiile:
- au reușit să deschidă conturile și să introducă datele de identificare ale organizației și ale reprezentantului legal desemnat în relația cu administratorul SGR în platformă
- dar nu au reușit să parcurgă următoarea etapă – cea mai „arzătoare” – încărcarea în platformă a rapoartelor/datelor privind ambalajele SGR care diferă în funcție de tipul organizației, respectiv:
- producătorilor/importatorilor li se solicită datele privind numărul de unități de ambalaje care fac obiectul SGR și greutatea aferentă de ambalaj exprimată în kilograme, introduse pe piața națională anul trecut, defalcate pe lună, tip de material pe subcategorii, inclusiv culoarea materialului (pentru plastic), volum per unitate de ambalaj (număr de mililitri), categorii de produse conținute și dacă plasticul conține barieră de oxigen (în principal alcoolică)
- comercianților/HoReCa li se solicită date privind numărul de produse în ambalaje SGR comercializate cu amănuntul în România în 2022 și numărul de produseîn ambalaje SGR pe care anticipează că le vor comercializa în acest an.
Pe lângă aceste rapoarte, pentru înregistrarea în platforma portal.returosgr.ro., comercianții/ agenții economici din sectorul HoReCa mai trebuie să transmită și o notificare care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
- Adresa și suprafața structurii tale de vânzare (a magazinului).
- Adresa și detaliile de acces ale punctului de returnare a ambalajelor SGR organizat în cadrul magazinului și orarul de funcționare al acestui punct.
- Modalitatea estimată de preluare a ambalajelor SGR de la consumatori: manual sau prin echipamente automate de preluare (RVM). Notificarea va fi semnată cu semnătură electronică, prin intermediul site-ului portal.returosgr.ro
Ulterior, după parcurgerea acestor etape, va urma încheierea contractelor între RetuRO și toate organizațiile înregistrate în platforma SGR.
Doamna Leferman a amintit că pentru finalizarea procedurii de înregistrare în platformă RetuRO asigură suport tehnic prin intermediul serviciului de Call Center dedicat apelabil la numărul de telefon 021 207 00 09 (de luni până vineri între orele 09:00 – 18:00, cu excepția sărbătorilor legale).
Conferința organizată de CLCC a reprezentat un eveniment oportun pentru
- Cosmin Teodoru, Director General Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
- Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu și unul dintre acționarii RetuRO
- Raul Pop – Director Programe Asociația Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC)
- Feliciu Paraschiv, vicepreședinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR)
să răspundă cât mai multor întrebări și nelămuriri venite din piață, pentru a ușura procesul de înregistrare al producătorilor/importatorilor și comercianților în platforma SGR.
Principalele spețe discutate
Sursa foto: ecologic, Cosmin Teodoru, Ministerul Mediului
Dl. Cosmin Teodoru, Director General Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor:
- Producătorii/importatorii și comercianții care comercializează borș și suc de roșii nu trebuie să se înregistreze în sistemul SGR fiindcă băuturile fermentate au un regim fiscal ușor diferit de regimul SGR; în schimb siropurile și băuturile care conțin suplimente nutritive/ proteice/vitamine fac obiectul SGR
Amintim ambalajele care fac obiectul SGR, conform Anexei la HG 1074/2021, artic. 1b)
ambalaj supus sistemului de garanţie-returnare sau ambalaj SGR – ambalaj primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizat pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase, care poartă marcajul SGR; ambalajul se consideră deşeu de ambalaj atunci când este predat spre reciclare.
- Și cazinourile și alți agenți cu activitate similară trebuie să se înscrie în platforma SGR chiar dacă oferă băuturi cu titlu gratuit clienților
- Iaurturile și alte lactate nu fac obiectul SGR (inclusiv cele ambalate în ambalaje de tip tetrapak)
- Domnul Teodoru a precizat că sistemele RVM de colectare (existente deja în unele orașe ca Brașov, Cluj – spre ex. sistemele PETrică – ar putea fi integrate ca puncte de colectare organizate de UAT-uri în colaborare cu micii comercianți dacă softul acestora va fi adaptat la sistemul IT al ReturRO)
- La întrebarea venită din partea unui participant la conferință -„Ce soluții au comercianții cu suprafața mai mică de 200 mp dacă UAT-ul nu organizează centre de colectare în limita distanței de 500 mp și nu au în apropiere un alți comercianți care se încadrează în aceeași situație cu care să se poată asocia? Pot colabora cu un hypermarket aflat la limita a 500mp?”, dl Teodoru a precizat că asocierea se poate face doar între comercianți mici cu suprafețe sub 200 mp, deci este exclusă asocierea între un comerciant mic și hypermarket.
Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu și unul dintre acționarii RetuRO:
- Organizațiile care au mai multe puncte de lucru se înregistrează o singură dată în platformă cu CUI și restul datelor de identificare apoi înregistrează punctele de lucru în câmpurile predefinite din noul cont creat.
- Dna Leferman a precizat că în momentul de față sunt dezvoltate mai multe module ale sistemului IT și a dat asigurări că datele concurențiale ale organizațiilor implicate în SGR vor fi bine protejate
- O altă componentă din sistemul IT va fi un registru al tipurilor de ambalaje puse pe piață de producători/importatori, componentă care va urma bineînțeles, aceleași reguli de protecție a datelor concurențiale
- Firmele din sectorul HoReCa sunt obligate să se înscrie în SGR și să declare ambalajele comercializate în 2022 chiar dacă ambalajele au rămas în interiorul spațiilor de comercializare și nu au fost preluate de consumatori. Acest fapt va contribui la o estimare cât mai bună a volumelor de ambalaje puse în piață.
Însă, vor apărea unele diferențe de colaborare cu sectorul HoReCa în momentul demarării sistemului tocmai din cauza acestei particularități care îl deosebește de sectorul comercianților – faptul că ambalajele rămân în locațiile unde sunt consumate produsele, nu sunt preluate de consumatori la plecarea din locații.
- Cum va funcționa procesul de predare și colectare pe scurt: Ambalajele vor fi returnate de către consumatori în magazine și își vor recupera valoarea garanției pentru aceste ambalaje; ulterior magazinele vor primi din partea RetuRO decontul pentru valoarea garanțiilor plătite consumatorilor și un tarif de gestionare a ambalajelor care este calculat diferit în funcție de natura în care se face colectarea de către comerciant – automată (prin intermediul RVM-urilor –Reverse Vending Machines – aparate care colectează ambalajele) sau manuală; apoi ambalajele colectate de magazine sunt ridicate de operatori de transport sau colectori angajați de RetuRO (se vor face licitații în vederea contractării acestor operatori)
- Una din consecințele acestui efort de colectare a datelor din piață rezultat în urma înregistrării agenților economici în portalul RetuRO este că va permite RetuRO să dimensioneze cât mai bine rutele de transport pentru preluarea ambalajelor de la comercianți (în funcție de volumul de ambalaje estimat).
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Feliciu Paraschiv, ANCMMR
Feliciu Paraschiv vicepreședinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR)
- Dl Paraschiv a venit cu o sugestie pentru accelerarea procesului de informare și de înregistrare în baza de date SGR – Registrul Comerțului ar putea sprijini activitatea de informare a agenților economici printr-un mail/adresă multiplă transmisă agenților care au codul CAEN corespundent vânzării de băuturi sau produse care fac obiectul SGR
- Totodată, a atras atenția asupra costurilor ridicate ale RVM-urilor -care pornesc de la aproximativ 15 000 EUR+TVA, amintind că majoritatea comercianților mici și mijlocii nu vor avea posibilitatea să achiziționeze aceste aparate, optând pentru colectarea manuală a ambalajelor SGR.
- Unul din avantajele folosirii RVM-urilor: Ambalajele colectate prin intermediul RVM-urilor nu vor mai fi numărate încă o dată în centrele de numărare RetuRO fiindcă aceste RVM-uri vor fi conectate automat la sistemul IT RetuRO iar validarea se face în momentul în care ambalajul este introdus în aparat. Aparatul are capacitatea să verifice 10 caracteristici ale ambalajului, nu doar marcajul SGR (ex. gradul de umplere – sticla nu tebuie să conțină lichid mai mult de 10%, dimensiunea sticlei etc)
- A amintit care vor fi principalele provocări ale comercianților mici și mijlocii – volumul mare de amabalaje, frecvența și graficul de ridicare; în lipsa spațiului de depozitare al ambalajelor, agenții economici pot să refuze preluarea ambalajelor (conform legii) dar acest refuz reprezintă un risc de pierdere al clienților
- ANCMMR a realizat un studiu privind volumul de ambalaje gestionat de comercianții mici și mijlocii:
- un magazin cu suprafață între 150-300 mp colectează până la 6000 de ambalaje/lună
- un magazin cu suprafață între 300 și 450 mp până la 10 000 ambalaje iar
- un magazin de 500 mp ajunge la 12 000 de ambalaje/lună
Vom reveni cu un articol separat despre intervenția dl Raul Pop în cadrul conferinței.
Puteți citi și:
Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)
Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică
Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)
Sursa foto: Ecoteca
Pentru actorii din industria deșeurilor și persoanele care au urmărit subiectul implementării SGR în Romania în ultimii ani, amânarea SGR de la data inițială prevăzută în HG 1074/2021 (1 octombrie 2022) până la data de 30 noiembrie 2023 nu a reprezentat nici o surpriză.
Termenul a fost schimbat oficial abia în data de 6 octombrie când a fost publicată HG 1214/2022 pentru modificarea HG 1074/2021 privind implementarea SGR (un act normativ încălcat aproape în totalitate).
Ecoteca a realizat un tabel comparativ pentru a fi urmărite mai ușor modificările legislative aduse de HG 1214/2022. Îl puteți consulta aici.
Modificări importante aduse de HG 1214/2022
• Art. 1, alin. (3) De la data intrării în funcţiune a SGR, obligaţiile producătorilor aferente răspunderii extinse a acestora în ceea ce priveşte colectarea şi reciclarea deşeurilor provenite de la ambalajele SGR se vor îndeplini exclusiv în cadrul SGR.
• Art. 3, alin (1) Producătorii care introduc pe piaţa naţională produse ambalate prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 150 de zile înainte de data prevăzută la art. 10 alin. (1).
• Bineînteles, țintele de returnare au fost decalate – Astfel, producătorii prin intermediul administratorului SGR, sunt obligaţi să realizeze următoarele obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR:
a) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru anul 2024;
b) 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal pentru anul 2025;
c) 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal începând cu anul 2026.
• La articolul 25, după alineatul (4) se introduce alin. (6), cu următorul cuprins: În cazul prelungirii termenului de intrare în funcţiune a SGR conform alin. (5), obiectivele anuale de returnare a ambalajelor SGR pentru anul 2024, stabilite la art. 4 alin. (2) lit. a), se calculează doar pentru perioada cuprinsă între data intrării în funcţiune a SGR şi data de 31 decembrie 2024.
• La articolul 8, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5*1), cu următorul cuprins:
Operatorul punctelor de returnare prevăzute la alin. (1) şi art. 7 este obligat să ţină evidenţa numărului total al ambalajelor SGR care au fost returnate acestuia, defalcat pe tip de material şi volum, precum şi evidenţa garanţiilor plătite către consumatori la punctul de returnare, respectiv încasate de la administratorul SGR.
• Art. 10, alin. (4) Stocurile pot fi introduse pe piaţă, respectiv comercializate, după caz, cel târziu până la data de 31 decembrie 2024, dată după care introducerea acestora pe piaţa naţională, respectiv comercializarea lor este interzisă
• La art 10, alin (5) În cazul bunurilor importate sau achiziţionate intracomunitar după data intrării în funcţiune a SGR nu se aplică interdicţia prevăzută la alin. (4) dacă respectivele bunuri sunt inscripţionate înainte de prima furnizare pentru distribuire, consum sau utilizare.
Să ne reamintim de ce nu a fost demarat Sistemul Garanție – Returnare la data de 1 octombrie
Din octombrie anul trecut de când a fost publicată HG 1074/2021, lucrurile s-au mișcat mult prea greu.
Dacă inițial era stipulat că organizația care dorea să fie desemnată ca administrator SGR trebuia să depună documentația necesară în 90 de zile de la publicarea HG 1074/2021, ulterior termenul a fost prelungit pentru data de 4 martie 2022 (prin HG 165/2022 – publicată pe data de 4 februarie 2022).
Singurele activități bifate (făcute publice) au fost:
- Publicarea procedurii de selecţie a administratorului sistemului de garanţie-returnare prin Ordinul nr. 459/2022 (în vigoare de la 25 februarie 2022)
- Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.). Conform legii, RetuRO avea la dispoziție 30 de zile pentru a coopta ca acționar Statul Român, prin autoritatea publică pentru protecția mediului. Dar statul a pus bețe în roate și aici….
Ce s-a întâmplat în lunile următoare
- În data de 2 iunie Ministerul Mediului lansa în dezbatere publică un proiect de hotărâre pentru completarea și modificarea HG 1074/2021 prin care se încerca în mod abuziv naționalizarea SGR – până în prezent nu a fost prezentat nici un update legat de stadiul acestui proiect legislativ. Găsiți mai multe detalii despre proiect aici.
- În schimb, în următoarea lună, la data de 5 iulie, Ministerul Mediului publica un nou proiect de ordonanță despre …. „nimic”, adoptat în cele din urmă prin Ordonanţa nr. 13/2022.
Nici de această dată, noua ordonanță nu aducea clarificările necesare solicitate de industrie de 11 luni deja, în schimb, preciza că Ministerul Mediului poate înfiinţa sau poate participa, în numele statului, în cadrul societăţilor cu capital de stat, care au ca obiect de activitate măsuri de implementare a SGR.
Altă preocupare a Ministerului – stipularea clară în lege a folosirii veniturilor AFM pentru finanțarea capitalului Ministerului Mediului necesar în SGR.
Într-un final, după luni bune de întârzieri, pe data de 26 august a fost publicată în Monitorul Oficial HG 1059/2022 privind desemnarea administratorului sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, respectiv S.C. RetuRo Sistem Garanție Returnare – S.A.
Cerințe utopice incluse în HG 1074/2021
- Producătorii care intenţionează să introducă pe piaţa naţională produsele ambalate ulterior împlinirii termenului de 90 de zile de la data publicării pe pagina de internet a Ministerului Mediului privind desemnarea administratorului SGR au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 30 de zile înainte de introducerea pe piaţa naţională a produselor ambalate în ambalaje SGR.
- Comercianţii care se înfiinţează sau încep comercializarea de produse în ambalaje care fac obiectul SGR ulterior împlinirii termenului de 90 de zile de la data publicării pe pagina de internet a Ministerului Mediului privind desemnarea administratorului SGR au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 30 de zile înainte de comercializarea produselor în ambalaje SGR.
Aspecte care necesită clarificări legislative dar nu au fost luate în seamă până acum
- Problema stocurilor de produse neetichetate conform SGR
Din perspectiva comercianților dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție) – pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindcă nu sunt purtătoare ale marcajelor corespunzătoare care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).
În momentul de față în HG 1074 este precizat că începând cu data intrării în funcţiune a sistemului de garanţie-returnare, este interzis a se introduce sau a face disponibile pe piaţa naţională produse ambalate în ambalaje SGR care nu poartă marcajul care indică apartenenţa la SGR (articolul 22, alin 6).
În HG 1214/2022 este precizat că „Este interzisă introducerea pe piaţa naţională a produselor ambalate în ambalajele SGR dacă acestea nu sunt inscripţionate în condiţiile prevăzute la art. 22, cu excepţia produselor care se află în stocul producătorilor sau comercianţilor la data prevăzută la alin. (1)”. (n. red. 30 noiembrie 2023) – art 10, alin 3
Stocurile prevăzute la pot fi comercializate cel târziu până în data de 31 decembrie 2024, dată după care comercializarea lor este interzisă pe teritoriul naţional (articolul 10, alin. 4).
Totodată se menționează că:
Art. 10, alin (5) „În cazul bunurilor importate sau achiziţionate intracomunitar după data intrării în funcţiune a SGR nu se aplică interdicţia prevăzută la alin. (4) dacă respectivele bunuri sunt inscripţionate înainte de prima furnizare pentru distribuire, consum sau utilizare.
Sunt necesare în continuare clarificări privind acest aspect.
- Este necesar să fie elaborată și adoptată o metodologie nouă de raportare– SGR vine cu un sistem de raportare diferit la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri).
- În continuare sunt necesare clarificări fiscale, mai ales cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).
- Importanța securizării investițiilor (de 80 milioane EURO) de către statul român, proporțional obligațiiilor care îi revin ca parte din Acționariat (cu procent de 20%)
- Dacă identificarea ambalajelor se va face la nivel de sortiment (adică un singur cod de bare pentru toate sticlele dintr-un anumit produs), cum va putea SGR identifica și deconta ambalajele vândute în România dintre cele care au un singur cod de bare pentru mai multe țări (iată aici numeroase exemple). Asta înseamnă returnare de garanții pentru ambalaje pentru care aceste garanții nu au fost încasate. Va plăti producătorul român (și, mai departe, consumatorul român) garanțiile ambalajelor din statele din regiune?
- Trebuie să obțină magazinele care vor organiza punctele de returnare autorizații de construire și de mediu?
- Fiecare comerciant – mare sau mic– va avea obligația de a asigura colectarea ambalajelor incluse în sistem, măsură obligatorie atât pentru comercianții care au magazine de peste 200 mp suprafață de vânzare cât și pentru cei care sunt sub 200 mp. În fapt, însă, reglementarea spune altceva: comercianții mici ca suprafață se pot asocia și pot organiza puncte de colectare cu primăriile. Nu vor fi arondate pe regiuni sau alte criterii, fiecare comerciant va avea această obligație. Modul în care o vor îndeplini este însă neclar. Câți comercianți se vor asocia, care este criteriul de distanță până la cumpărători, cum arată o astfel de asociere, care sunt responsabilitățile fiecărui asociat, cine pe cine plătește, unde se amplasează punctele de colectare și cine le administrează? E neclar.
- Cum vor fi reglementate excepțiile existente în articolul 17 din HG 1074/2021?
Feliciu Paraschiv – vicepresedinte, Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), organizație care nu a fost inclusă în societatea RetuRO amintea câteva temeri legitime ale comercianților în cadrul Econet meetings: sistemul depozit în România” – un eveniment organizat în data de 6 iulie de Higgins și AHK Romania în cadrul Hotspot Workhub:
„Din aproximativ 88 000 de comercianți, 40 000 vor fi obligați să intre în SGR iar foarte mulți se vor alătura voluntar, (…) în principiu, estimăm că aproximativ 70 000 de comercianți vor fi angrenați în sistem…”
• Chiar dacă spațiile în care se vor depozita ambalajele nu vor mai avea nevoie de autorizații de mediu, vor fi necesare reautorizări de la DSV, DSP, ISU (având în vedere că ambalajele sunt ușor inflamabile)
• Spațiul de depozitare redus – un studiu intern al asociației a arătat că dacă se vor întoarce toate ambalajele vândute într-o săptămână în spațiul inițial de vânzare, deja 30-40 % din capacitatea acestuia ar fi acoperită; prin urmare, trebuie identificate soluții care să permită strivirea ambalajelor de către comercianții care nu au suficient spațiu de depozitare.
• Frecvența de ridicare – Reprezentanții RetuRO au în vedere preluarea ambalajelor de către distribuitorii de marfă – este o măsură bună, dar necesită negocieri cu distribuitorii și stabilirea unor atribuții clare pentru ridicarea la timp a ambalajelor
• Evidența contabilă a ambalajelor: dacă în momentul de față se ține evidența doar pentru conținut/produs, după implementarea SGR, va fi necesară o evidență separată pentru ambalajul în care este lichidul, ambalajul gol și ambalajul predat; deci pe un cod de bare vor fi necesare 4 evidențe diferite – sugestia Dlui Paraschiv – pentru a facilita modul de păstrare a acestor evidențe este nevoie ca administratorul SGR să pună la dispoziție în mod gratuit o platformă pentru micii comercianți unde vor raporta în timp real ambalajele SGR.
Și discuția poate continua la nesfârșit… Așteptăm un act normativ care să reglementeze toate aceste aspecte și să impună termene realiste pentru demararea și implementarea SGR.
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică
Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?
Sursa foto: AHK Romania – Donald McCalman, Directorul Sistemului de Garanție-Returnare din Scoția
Prezent în cadrul „Econet meetings – oportunitățile și provocările implementării sistemului garanție-returnare în România” din data de 6 iulie 2022, un eveniment organizat de Higgins și Camera de Comerț Româno-Germană – AHK Romania în cadrul Hotspot Workhub,
Donald McCalman, Directorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) din Scoția a prezentat pașii de pregătire a SGR și a anunțat că Scoția va demara sistemul în august 2023.
În 2008, parlamentul britanic adopta Climate Change Act un document ambițios care impunea măsuri pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.
Una dintre măsurile incluse în document era introducerea sistemului garanție-returnare.
În mai 2015 a fost demarat un studiu de fezabilitate privind implementarea SGR, urmat de anunțul oficial al guvernului scoțian din septembrie 2017 potrivit căruia Scoția va implementa SGR.
Etapele pregătirii SGR în Scoția
- Iunie 2018 – au fost demarate procedurile de fezabilitate și design ale SGR
- Aprilie 2019 – a fost stabilit un grup consultativ de implementare care conținea reprezentanți ai producătorilor și tuturor categoriilor de comercianți (mici, mijlocii și mari, cu ridicata, cu amănuntul)
- Mai 2019 – a fost anunțat tipul de model SGR ales
- Mai 2020 – regulamentele privind implementarea SGR au fost adoptate în Parlament; în aceeași perioadă a fost stabilit un grup de lucru al producătorilor. La această dată sistemul era prevăzut să fie demarat în iulie 2022
- Ianuarie 2021 a fost stabilită societatea „Circularity Scotland” care a fost selectată ca administrator ar sistemului în martie 2021
- Decembrie 2021 – o parte din reglementări au fost amendate în Parlament și s-a stabilit că sistemul va fi demarat în august 2023
Administratorul SGR în Scoția
Administratorul SGR în Scoția (Circularity Scotland) cuprinde: producători, comercianți cu amănuntul, angrosiști și asociații comerciale
- Producători >90% produse, comercianți cu amănuntul 85- 90% produse
- Calitatea de membru este atribuită în funcție de volumul de produse produse/vândute și numărul de puncte de returnare operate
- Asociațiile comerciale se asigură că vocea companiilor mai mici este auzită
- Consiliu (cu experiență în ceea ce privește producătorii, ospitalitate, retail, livrare) și echipă executivă
- Companie privată nonprofit operată FĂRĂ implicarea statului
Cum va arăta sistemul proiectat să deservească o populație de aproximativ 5,5 mil locuitori
- 2,85 miliarde de ambalaje de sticlă, metal, plastic de 50 ml până la 3l estimate
- 35 000 de puncte de returnare – nu există o scutire determinată de dimensiune, dar poate se aplica pentru scutiri pe baza proximității sau sănătății/siguranței
- Retailerii online trebuie să colecteze containerele goale de la domiciliu – se estimează că 10% din vânzări sunt online
- Geografie – de la magazine mici de pe o insulă la supermagazine care vând 100.000 produse pe săptămână
- 4.500 de producători vizați – 10 000 -15 000 unități de stocare (SKUs)
- Guvern descentralizat – nu poate aplica modificări etichetei
- Probabil cel mai complex DRS din lume …
Logistica si procesare
- Colectări zilnice, săptămânale, două săptămâni și la cerere pentru până la 35.000 de locații pe continent și pe insule
- 500 – 4.000 RVM-uri
- Peste 10 000 de organizații în sectorul ospitalității – se verifică metode eficiente de de ridicare a sticlei în vrac
- Este o rețea complexă de puncte de returnare – sistemul va fi proiecat pentru a eficientiza cât mai bine capacitatea punctelor de punctul de întoarcere și capacitatea/volumul, de unde nevoia de date flexibile
- 8 centre de încărcare și 3 centre de numărare
- Preluare online – trebuie stabilit cu retailerii, dar proiectarea serviciului este complexă
- Vânzarea de materiale înapoi în economia circulară a băuturilor, cu drept de prim refuz pentru producători
Dezvoltarea sistemului și implementare
Achiziții – cerințe
- Un partener cu cunoștințe despre DRS
- Nu pornind de la zero, având o platformă/arhitectură deja dezvoltată pentru DRS
Procesul de selecție
- Au selectat Reverse Logistics Group ca partener IT
- RLG avea deja în funcțiune un sistem modular cuprinzător, cu capacitatea de a dezvolta noi funcții și oferă performanța și securitatea necesare
Implementarea
- Echipa de utilizatori și analiști Circularity Scotland, echipa de proiectare și construcție RLG, comună
- Întâlniri regulate, ateliere – platformă comună de management de proiect
De reținut: diferențe în proiectarea sistemului în Scoția comparativ cu proiectarea sistemului în România
- Administratorul SGR în Scoția este o companie privată nonprofit operată FĂRĂ implicarea statului; în cazul nostru, tocmai implicarea statului în acționariatul administratorului este cauza principală pentru tergirversarea sistemului de luni bune
- Administratorul SGR în Scoția cuprinde: producători, comercianți cu amănuntul, angrosiști și asociații comerciale. Asociațiile comerciale se asigură că vocea companiilor mai mici este auzită
Feliciu Paraschiv – vicepresedinte, Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), organizație care nu a fost inclusă în societatea RetuRO a declarat în cadrul conferinței menționate la începutul articolului:
„Din aproximativ 88 000 de comercianți, 40 000 vor fi obligați să intre în SGR iar foarte mulți se vor alătura voluntar, (…) în principiu, estimăm că aproximativ 70 000 de comercianți vor fi angrenați în sistem.”
Cca 70 000 de comercianți aflați pe teritoriul național nu sunt reprezentați în cadrul societății RetuRO …
- Retailerii online trebuie să colecteze containerele goale de la domiciliu – se estimează că 10% din vânzări sunt online – în cazul nostru legea stipulează că magazinele online nu vor fi nevoite să colecteze ambalajele SGR
Sistemul DRS din Scoția va fi printre cele mai complexe din lume atunci când va fi implementat și considerăm că ar trebui să reprezinte un punct de referință în ceea ce privește pregătirea implementării SGR în România, mai ales în ceea ce privește componenta logistică a implementării sistemului.
Mai multe informații despre sistem găsiți aici.
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România
Sursa foto: prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings
Acum ceva timp scriam un articol despre riscurile SGR prezentate de Gheorghe Loloiu, Director General Reverse Logistics Group (RLG) – România în cadrul Forumului pentru mediu și soluțiile propuse de RLG pentru îmbunătățirea sistemului.
Prezent în cadrul „Econet meetings – oportunitățile și provocările implementării sistemului garanție-returnare în România” din data de 6 iulie 2022, un eveniment organizat de Higgins și Camera de Comerț Româno-Germană – AHK Romania în cadrul Hotspot Workhub, Patrick Wiedemann, CEO Reverse Logistics Group a prezentat câteva dintre provocările implementării SGR în Germania și a oferit soluții concrete pentru reducerea acestor riscuri în România.
RLG face parte din Grupul Reconomy, lider în furnizarea de tehnologie bazată pe servicii centrate pe economia circulară. RLG va dezvolta sistemul IT pentru implementarea SGR în Scoția începând cu 1 ianuarie 2023 (termenul de finalizare a soluției IT este de 18 luni). Scoția va lansa Sistemul de Garanție-Returnare pe 16 august 2023. Acesta va fi primul program de acest fel lansat în Marea Britanie.
În România, RLG (anterior denumită CCR) este prezentă din anul 2008, asigurând servicii complete privind transferul de responsabilitate pentru producătorii de echipamente electrice și electronice, precum și de baterii și acumulatori.
Având în vedere realitatea românească în ceea ce privește pregătirea SGR:
- Termenul nerealist de demarare a sistemului – 1 octombrie 2022
- Obligativitatea introducerii codului unic de identificare a ambalajelor incluse de SGR
- Conform legislației în vigoare, doar retailerii cu spațiu mai mare de 200 mp vor fi obligați să asigure colectarea ambalajelor incluse în sistem SGR
- Există peste 80.000 de mici comerciați în țară (față de un total de 3.500 supermarketuri)
- Micile magazine ar trebui integrate în rețeaua de colectare SGR deoarece acoperă 50% din piață
- Comoditatea consumatorilor impune obligativitatea ca punctele de predare să se afle în proximitate/ să fie ușor accesibile pentru consumatori
Sursa foto: Ecoteca -Patrick Wiedemann – Econet meetings
Principalele provocări ale sistemului vor fi în viziunea dl Wiedemann:
- Logistica (mai ales în ceea ce privește colectarea manuală)
- Utilizarea limitată a RVM-urilor în unele zone
- Costurile ridicate de achiziționare și gestionare a acestora
- Riscuri ridicate de fraudare a sistemului
Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings
Soluții oferite de RLG pentru reducerea fraudei în sistemul tradițional cu cod de bare
Utilizarea serviciilor IT de verificare, analiză și raportare oferite de Microsoft:
- Business Analytics
- Microsoft Power BI în combinație cu SSRS (SQL Server Reporting Services)
- Identificarea și abordarea fraudei în timp real datorită capabilităților Azure Analytics Services
Opțiune: SMART SGR pentru a preveni frauda
▪ Codul unic asigură autenticitatea produsului și protecția clienților
▪ Frauda zero (>99%) este posibilă numai cu o verificare în doi factori
(cod individual și marcaj de securitate)
▪ Codurile nu pot fi tipărite și scanate pentru a solicita rambursarea; sunt valabile doar o dată ce sunt înregistrate și puse pe piață
▪ Codarea unică asigură că sticlele pot fi returnate o singură dată
▪ Oferă un nivel de securitate ridicat împotriva unui potențial hacker: Frauda necesită nu numai manipularea datelor, ci și furtul fizic din containere cu un marcaj de securitate valabil.
▪ Depozitul este legat de un articol fizic, nu de o etichetă.
▪ Odată ce este detectată o practică necorespunzătoare, codul poate fi urmărit.
Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings
Soluții oferite pentru mini-market-uri
Dispozitiv portabil (similar cu dispozitivul de scanare a produselor din supermarket-uri)
- Scanner de înaltă calitate și bazat pe camere de viteză
- Nu este necesar un efort semnificativ de dezvoltare
- Verificarea produsului în timp real (spre deosebire de verificarea bazei de date)
- Opțional – imprimanta de bonuri/bonoane
- Posibilitate opțională de a strivi ambalajele după scanare
Aplicație mobilă B2B
- Adaptat la orice mediu
- Verificarea produsului în timp real față de baza de date
- Personalizarea aplicației este necesară
- Posibilitate opțională de a strivi ambalajele după scanare
Beneficiile pentru mini-market-uri
- Validare la punctul de întoarcere, nu la centrul de numărare
- Posibilități de compactare
- Reducerea costurilor logistice
Altă soluție pentru mini-market-uri: plasarea de RVM-uri (Reverse Vending Machines) simplificate și adaptate la spațiul redus din cadrul acestor magazine.
Sursa foto: captură prezentare Patrick Wiedemann – Econet meetings
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare
Sursa foto: Ecoteca
Ministerul Mediului a publicat în data de 2 iunie un proiect de hotărâre pentru completarea și modificarea HG 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.
După 3 ani de analize, studii de fezabilitate realizate de către industrie pentru a găsi cele mai bune soluții de implementare a SGR și dezbateri peste dezbateri, în loc să clarifice toate aspectele semnalate de industrie, autoritățile sunt preocupate să naționalizeze și SGR.
Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.). Conform legii, RetuRO avea la dispoziție 30 de zile pentru a coopta ca acționar Statul Român, prin autoritatea publică pentru protecția mediului.
Deși au început formalitățile de cooptare a statului român (formalități tergirversate de autorități până în prezent), iată ce modificare aduce noua propunere legslativă:
„Art. 19 (5.1) […] în situația în care administratorul SGR nu poate fi constituit în termen de 120 de zile […] administratorul SGR va putea fi constituit având ca unic acționar statul român, prin autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului; […] membrii Consiliului de administrație vor fi nominalizați de acționarul unic.”
Altă prevedere imposibil de realizat, în condițiile în care toți reprezentanții industriei strigă la unison de luni bune că SGR nu poate fi demarat la data de 1 octombrie 2022 și care ar fi trebuit revizuită:
Articolul 19 (9) Desemnarea administratorului SGR (…) își încetează aplicabilitatea de drept în următoarele situații:
- c) în cazul în care administratorul SGR nu realizează cel puțin jumătate din obiectivele de colectare ale producătorilor prevăzute la art. 4 alin. (2), pentru fiecare tip de material;
(2) Producătorii sunt obligații să realizeze următoarele obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR.
- a) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru perioada cuprinsă între data de 1 octombrie 2022 şi data de 31 decembrie 2022;
- b) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru anul 2023;
- c) 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal pentru anul 2024;
- d) 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal, începând cu anul 2025.
În situația miraculoasă în care SGR ar fi demarat la data de 1 octombrie 2022 sunt imposibil de atins în 3 luni țintele propuse la articolul a)
Completări relevante propuse în noua hotărâre:
Art. 3 (1) Producătorii care introduc pe piața națională produse în ambalaje primare nereutilizabile (…) au obligația să se înregistreze în SGR în termen de 90 de zile de la data publicării pe pagina de internet a autorității publice centrale pentru protecția mediului a anunțului privind desemnarea administratorului SGR.
Art. 17 (8) distanța până la punctul de returnare realizat nu poate fi mai mare de 500 m fată de fiecare structură de vânzare a comerciantului din acordul de parteneriat, pentru structurile de vânzare din mediul rural, respectiv 150 m pentru structurile de vânzare din mediul urban.
Deși au mărit distanța de la 150m la 500 m în mediul rural, amplasarea centrelor de colectare va fi în continuare o provocare; sunt situații când distanța între 2 magazine este și de 1 km iar punctele de colectare din mediul rural ar trebui organizate de primării tocmai în scopul de a deservi mai multe magazine; în această situație distanța de 500 m nu va putea fi respectată.
Art. 18 (6) Cota aferentă statului român reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prevăzută la alin. 2, din capitalul social al Administratorului Sistemului garanție-returnare, prevăzută la alin. 1, se asigură din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu.
Aspecte care necesită clarificări legislative dar nu au fost luate în seamă (din nou!) în noua propunere legislativă
- Problema stocurilor de produse neetichetate conform SGR
Din perspectiva comercianților dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție) – pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindca nu sunt purtătoare ale marcajelor corespunzătoare care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).
- Este necesar să fie elaborată și adoptată o metodologie nouă de raportare – SGR vine cu un sistem de raportare diferit la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri).
- În continuare sunt necesare clarificări fiscale, mai ales cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).
- Importanța securizării investițiilor (de 80 milioane EURO) de către statul român, proporțional obligațiiilor care îi revin ca parte din Acționariat (cu procent de 20%)
- Dacă identificarea ambalajelor se va face la nivel de sortiment (adică un singur cod de bare pentru toate sticlele dintr-un anumit produs), cum va putea SGR identifica și deconta ambalajele vândute în România dintre cele care au un singur cod de bare pentru mai multe țări (iată aici numeroase exemple). Asta înseamnă returnare de garanții pentru ambalaje pentru care aceste garanții nu au fost încasate. Va plăti producătorul român (și, mai departe, consumatorul român) garanțiile ambalajelor din statele din regiune?
- Trebuie să obțină magazinele care vor organiza punctele de returnare autorizații de construire și de mediu?
- Fiecare comerciant – mare sau mic – va avea obligația de a asigura colectarea ambalajelor incluse în sistem, măsură obligatorie atât pentru comercianții care au magazine de peste 200 mp suprafață de vânzare cât și pentru cei care sunt sub 200 mp. În fapt, însă, reglementarea spune altceva: comercianții mici ca suprafață se pot asocia și pot organiza puncte de colectare cu primăriile. Nu vor fi arondate pe regiuni sau alte criterii, fiecare comerciant va avea această obligație. Modul în care o vor îndeplini este însă neclar. Câți comercianți se vor asocia, care este criteriul de distanță până la cumpărători, cum arată o astfel de asociere, care sunt responsabilitățile fiecărui asociat, cine pe cine plătește, unde se amplasează punctele de colectare și cine le administrează? E neclar.
Cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate.
Persoanele sau organizațiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate, persoane de contact: Ion Nae Mușetoiu și Ecaterina Maria Gîldău, consilieri – , e-mail: ionut.musetoiu@mmediu.ro și ecaterina.gildau@mmediu.ro.
Puteți consulta noua propunere legislativă aici și nota de fundamentare aici.
Studiu în Brașov: Aproape jumătate din ambalajele de băuturi colectate separat în gospodăriile din Brașov sunt din plastic
Aproape jumătate din ambalajele de băuturi colectate separat în gospodăriile românilor, din mediul urban, sunt din plastic, arată o statistică realizată de compania de salubritate Brai-Cata, după centralizarea datelor înregistrate pe parcursul a nouă luni, de trei aparate inteligente de reciclare a recipientelor din plastic, aluminiu și sticlă. Conform rezultatelor furnizate de automatele de colectare, dintr-un total de 2.737.362 de unități contorizate, 44% sunt recipiente de tip PET, 34% doze din metal și 22% sticlă.
Sistemele automate de colectare a ambalajelor reciclabile au fost instalate în municipiul Brașov, în cadrul Forumului Orașelor Verzi, într-un proiect derulat de Municipalitate împreună cu partenerii privați Envipco și Brai-Cata.
Un sistem pilot care în câteva luni a colectat peste 2 milioane de bucăți de ambalaje … într-un singur oraș cu doar 3 puncte amplasate în diferite zone ale orașului, arată cât de important și eficient este SGR pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivel național.
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Prezent în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998), Gheorghe Loloiu, Director General Reverse Logistics Group (RLG) – România, a atras atenția asupra a două aspecte foarte importante care privesc Sistemul Garanție-Returnare și care nu sunt atât de des dezbătute, respectiv riscul de fraudare al sistemului și gestionarea stocurilor de produse nevândute care nu vor conține simbolurile SGR (aplicate pe etichetă) în momentul demarării sistemului.
RLG face parte din Grupul Reconomy, lider în furnizarea de tehnologie bazată pe servicii centrate pe economia circulară. RLG va dezvolta sistemul IT pentru implementarea SGR în Scoția începând cu 1 ianuarie 2023 (termenul de finalizare a soluției IT este de 18 luni). Scoția va lansa Sistemul de Garanție-Returnare pe 16 august 2023. Acesta va fi primul program de acest fel lansat în Marea Britanie.
În România, RLG (anterior denumită CCR) este prezentă din anul 2008, asigurând servicii complete privind transferul de responsabilitate pentru producătorii de echipamente electrice și electronice, precum și de baterii și acumulatori.
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Riscurile de fraudare și cum pot fi evitate
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Gheorghe Loloiu: „În spatele sistemului este o armată întreagă de IT-iști care încearcă să evite această fraudă.(…) Până la demarare va trebui ca toți care pun pe piață bunuri ambalate să aibă un cod de bare național pentru că altfel procentul de fraudare poate ajunge la 10% și ne gândim dacă sistemul mai este eficient, dacă multiplicăm valoarea fraudei.”
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Dl Loloiu a amintit și de problema stocurilor de produse neetichetate conform SGR (vezi imaginea de mai jos) care nu vor mai putea fi comercializate. La o simulare de 4 săptămâni ar fi pierderi de 62 milioane EUR pentru neîncasarea garanției neluând în calcul pierderile financiare și de mediu dacă produsele nevândute ar trebui distruse. Dl Loloiu a avertizat că industria trebuie să găsească niște soluții tehnice împreună cu legiuitorul pentru a evita această situație dezastruoasă.
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Ce soluții propune RLG pentru reducerea fraudelor și eficientizarea procesului de numărare a ambalajelor
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Gheorghe Loloiu: „În Germania am avut 45 de centre de numărare în 2003. Mai avem 20 dintre ele. Dacă inițial 85 % din ambalaje ajungeau la centrele de numărare, în momentul de față ajung doar 5% din ambalaje. E o investiție care trebuie făcută, set-up-ul este la fel și pentru România, cu centre de numărare. Trebuie să ne gândim că în timp vom reduce din ele (n.r. după construirea acestor centre de numărare și implementarea sistemului, bineînțeles) în funcție de situația de la nivel local.”
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)
Prezenți în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998), reprezentanții RetuRO SA au anunțat că nu s-a finalizat procedura de desemnare oficială a administratorului SGR. În momentul de față compania pe acțiuni se află în etapa de integrare a Statului în acționariatul RetuRO, urmând ca ulterior să fie adoptată Hotărârea de Guvern care atestă licențierea oficială a administratorului.
Amintim că Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.).
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)
Sursa foto: captura Ecoteca
Av. Dr. Maria Maxim – Președintele Asociației Retailerilor pentru Mediu a amintit că până la desemnarea oficială a administratorului SGR mai sunt necesari niște pași care nu au fost prevăzuți în HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție – returnare pentru ambalaje.
Majoritatea membrilor din Asociația Retailerilor au început analiza proiectelor de investiții iar o parte dintre ei au achiziționat şi pus deja în funcțiune aparate de tip RVM (Reverse Vending Machine).
Implementarea acestor aparate nu este atât de simplă cum pare deoarece, pe lângă procedura de achiziție, presupune și obținerea avizelor și autorizațiilor necesare (de exemplu avize ISU, branşare suplimentară etc.)
Aspecte importante semnalate de dna Maxim:
- Necesitatea amplasării aparatelor în afara spațiului de vânzare ceea ce determină o investiție suplimentară,
- Spargerea ambalajelor de sticlă în momentul colectării, de nedorit dar deocamdată necesară pentru a evita fraudarea sistemului și eficientizarea costurilor de colectare si transport,
- Acoperirea costurile operaționale ale comercianților,
- Tarife de administrare care vor face obiectul unor ordine emise de minister,
- Din perspectiva comercianților dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție) – pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindca nu sunt purtătoare ale marcajelor corespunzătoare care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).
Din HG 1074/2021 reiese că din momentul în care SGR este demarat produsele care nu sunt marcate cu aceste simboluri nu vor mai putea fi comercializate.
Dacă această perioadă de tranziție nu va fi stabilită, o eventuală distrugere a unor produse aflate în stare bună dar care nu mai pot fi comercializate din cauza etichetării ar provoca pagube uriașe pentru comercianți și producători.
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)
Sursa foto: captură Ecoteca
Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu, a declarat în cadrul Forumului de Mediu:
„Sistemul Garanție Returnare nu are un cadru legislativ complet până în acest moment iar obiectivul nostru este ca acesta să fie finalizat și în vigoare o dată cu acordarea licenței oficiale pentru administratorul SGR – RetuRO; sunt necesare modificări suplimentare în legislația primară și cea fiscală:
- Adoptarea unui pachet legislativ care să permită ca SGR să fie integrat în sistemul de colectare a deșeurilor împreună cu sistemul actual de colectare care functionează după principiul EPR – răspunderii extinse a producătorilor – prin intermediul OIREP-urilor
- Este necesar să fie elaborată și adoptată o metodologie nouă de raportare – SGR vine cu un sistem de raportare diferit la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri).
- În continuare sunt necesare clarificări fiscale, mai ales cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).
Există prevederi legislative pentru ambalajele reutilizabile pentru care există o garanție și se află în circuitul economic, dar pentru a include și ambalajele în regim SGR care sunt de unică folosință a fost solicitată Ministerului Mediului și Ministerului Finanțelor o prevedere clară că această garanție nu va include TVA.
Dna Leferman a mai amintit că timp de 3 ani au fost făcute numeroase analize și studii de fezabilitate de către industrie pentru a găsi cele mai bune soluții de implementare a sistemului, ținând cont mai ales, de unele aspecte specifice doar României, care nu se regăsesc în alte SGR-uri implementate în străinătate (spre exemplu particularități privind anumite zone geografice, privind modul de distribuție al populației în mediile urban și rural).
Sursa foto: captură Ecoteca
Alice Nichita – Președinte al Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate:
„Campania de comunicare a acestui sistem este esențială. (…) Studiile pe care le-am făcut în rândurile consumatorilor arată că oamenii așteaptă cu nerăbdare acest sistem, să poată să aibă posibilitatea să returneze ambalajele și să se implice în acest sistem.”
Ce trebuie să știe consumatorii
Pentru a fi returnate, ambalajele vor trebui să fie:
- curate,
- să nu fie turtite și
- să aibă eticheta intactă si simbolurile SGR vizibile pentru a face diferența între ambalajele incluse în SGR și cele introduse pe piață înainte de demararea sistemului (pentru a putea fi detectate de aparatele de colectare sau de casa de marcat acolo unde se va returna ambalajul). Vor beneficia de rambursarea garanției doar ambalajele comercializate în România după data lansării oficiale a SGR.
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)
De ce termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea SGR nu poate fi realist
Alice Nichita a amintit încă o dată, toate eforturile care vor fi necesare pentru pregătirea, implementarea și administrarea sistemului:
- Infrastructura logistică foarte complexă: construcții, producție, echipamente, centre de numărare, toată infrastructura de transport pentru preluarea ambalajelor (de la magazine la centrele de sortare şi numărare iar apoi la fabricile de reciclare)
- Obținerea finanțărilor pentru implementarea investițiilor
- Dezvoltarea tuturor procedurilor administrative
- Angajarea personalului care va implementa sistemul
- Înregistrarea producătorilor și semnarea contractelor cu aceștia (100 000 de contracte care trebuie semnate în 90 de zile de la acordarea licenței de administrare)
- Dezvoltarea sistemului IT care va trebui să gestioneze în timp real o bază de date impresionantă și să asigure protecția acestor date.
Când va fi demarat sistemul în România?
Alice Nechita: Am construit un calendar în funcție de toate etapele menționate și acest orizont de 18 luni ține de momentul acreditării (mențiune – termenul de 18 luni a fost propus de luni bune de reprezentanții industriei) (…), preconizăm undeva la finalul anului 2023. (un termen ambițios de altfel, având în vedere termenele foarte strânse pentru pregătirea și implementarea sistemului).
Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)
Va influența garanția unică modul de consum al consumatorilor?
Sursa foto: ecologic
Dragoș Doru, director general al Can Pack Recycling, cel mai important colector de doze de aluminiu din Romania, avertiza într-un interviu acordat revistei ecologic:
„Deşi CAN PACK susține introducerea SGR, este necesar un tratament echitabil pentru toate tipurile de ambalaje altfel riscăm să ne transformăm într-o țară a PET-urilor. Așa cum stau lucrurile acum, vom vedea la raft o taxă de 50 de bani pentru un ambalaj, indiferent de volum.
Deci un PET de 2,5 litri va avea taxa de 50 de bani, la fel ca o sticlă sau o doză de aluminiu de 0,5 sau 0,33 litri. Evident că oamenii vor prefera să plătească acei 50 de bani pentru o cantitate mai mare de bere, apă sau suc decât 2,50 sau chiar 4 lei pentru aceeaşi cantitate de bere ambalată în doze de aluminiu, ceea ce va duce la o creștere a consumului de PET în România.
Iar această creștere nu este în conformitate cu politica de reducere a consumului de plastic la nivel european sau cu spiritul directivei privind plasticul de unică folosință”.
Julia Leferman a explicat în cadrul Forumului de Mediu: „Am făcut un studiu de percepție la nivel de consumator să vedem dacă o garanție unică influențează obiceiul de consum și nu creează o migrație a consumului de la ambalajul mic la ambalajul mare sau chiar și între tipuri de ambalaje diferite iar pentru momentul actual nu am sesizat să existe un astfel de risc.(…)
Garanția unică este accesibilă pentru consumator și încurajează consumatorul să susțină sistemul (…) există sisteme în piață care au pornit cu garanții diferite pe tipuri de ambalaj și au ajuns la o garanție unică (cel mai recent exemplu, Estonia), noi susținem o valoare de garanție unică ceea ce nu exclude ca pe parcursul implementării sistemulului, la 2-3 ani după ce acesta va deveni funcțional și vom putea să analizăm ce implicații a avut, inclusiv pe zona aceasta, să poată fi avută în vedere și o altă abordare, inclusiv valoarea garanției. Ştim din experiența altor state că nu merge niciodată în jos dar ea poate crește dacă se dovedește că valoarea de 50 de bani nu încurajează suficient românii să returneze aceste ambalaje.”
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum
Sursa foto: captură Ecoteca – PRIA Environment Bulgaria Conference
Prezent la o conferință privind pregătirea introducerii SGR în Bulgaria, Borislav Sandov – Viceprim-ministru pentru Politici Climatice și Ministrul Mediului și Apelor a prezentat pe scurt, principalele probleme cu care se confruntă Bugaria în ceea ce privește managementul deșeurilor și ce măsuri s-au luat până acum pentru implementarea Sistemului Garanție-Returnare.
Provocări în gestionarea deșeurilor similare cu cele ale României
- taxa de depozitare foarte mică (creștere amânată până în 2022),
- foarte multe depozite de deșeuri neconforme nu sunt încă închise – este deschisă și o procedură de infringement în acest sens
- scheme EPR disfuncționale
- lipsa unui sistem electronic de raportare a deșeurilor
- țintele de reciclare pentru anul 2020 nu au fost atinse
- sistemul PAYT – plătești pentru cât arunci- nu a fost introdus
- o parte din directivele europene nu au fost transpuse în legislația națională
Cu toate acestea, potrivit Eurostat, Bulgaria a reciclat 61,2 % din ambalajele puse pe piață în 2019. Oare au și ei aceleași probleme privind raportarea datelor ca noi?
Ce proiecte sunt derulate pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor
- Finațarea unor stații de sortare și tratare în apropierea depozitelor de deșeuri în vederea recuperării deșeurilor organice și reciclabile
- Sprijinirea inițiativelor industriei de ambalaje pentru reducerea și reciclarea deșeurilor de ambalaje: măsuri pentru încurajararea producerii de produse 100% reciclabile, creșterea gradului de reciclare, încurajarea producătorilor pentru optimizarea proceselor de design și transport în vederea reducerii deșeurilor de ambalaje
Care e stadiul SGR
Ministrul Mediului a declarat că în momentul de față, au loc negocieri cu toți stakeholderii importanți și sunt analizate mai multe sisteme de garanție – returnare implementate cu succes la nivel european.
Obiective până la sfârșitul anului 2022:
- Alegerea unui sistem de garanție european care poate fi cel mai bine adaptat la realitatea națională
- Adoptarea legislației necesare pentru implementarea SGR
- Revizuirea strategiei de economie circulară conform noilor directive europene
Alte țări europene care vor introduce SGR în curând
Sursa foto: captură Ecoteca – conferința Pria – prezentare – Ermis Panagiotopoulos, Sustainability Director – Natural Minerals Water Europe
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.