Până în 2025 toate ghenele de gunoi de pe raza Municipiului București vor fi desființate, iar populația va fi obligată să depună deșeurile în locurile special amenajate pentru colectare, cu recipiente separate pentru fiecare tip de deșeu: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile.
Sistemele de colectare selectivă vor fi îngropate sau semiîngropate pentru a elimina furturile și vandalizarea acestora. Obiectivul este asumat în „Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București” pentru perioada 2014-2030, aprobată marți, 28 aprilie, de Consiliul General al Municipiului București.
„Va putea rămâne în folosință numai camera de la parterul blocului, care va fi amenajată corespunzător. De asemenea, această cameră va fi salubrizată, igienizată prin grija asociației de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociației deservite”, se arată în textul documentului.
De asemenea, începând cu data aprobării acestei Strategii, toate blocurile nou construite, fie că sunt clădiri de apartamente sau de birouri, vor avea prevăzută o incintă destinată colectării selective. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documentația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de Urbanism și Autorizație de Construire.
Totodată, în doi ani de la aprobarea proiectului de Strategie, sistemele îngropate sau semiîngropate privind colectarea separată a deșeurilor vor fi instalate și în zonele intens circulate pietonal, în jurul piețelor agroalimentare și de flori sau în apropierea marilor intersecții.
Strategia nu are regulament și norme de aplicare
Strategia are deocamdată unele lipsuri care o fac neaplicabilă. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că această strategie este doar o „declarație de bună intenție” atâta timp cât nu există un regulament de aplicare care să stabilească relația dintre autorități, companiile de salubritate și asociațiile de proprietari sau locatari. Regulamentul ar trebui să stabilească atât forme de recompensă, cât și amenzi.
„Deșeurile reciclabile trebuie preluate fără ca asociațiile să plătească acest serviciu, deoarece din acestea se fac bani. Taxarea trebuie calculată doar pe deșeurile nereciclabile și, totodată, să se ofere chiar reduceri în funcție de volumul de deșeuri reciclabile pe care o societate de salubritate îl ridică de la o asociație.”
Mereuță și-a declarat scepticismul față de reușita implementării acestui document. Acesta a adăugat că, atâta timp cât nu vor exista și sancțiuni clare aplicabile tuturor părților implicate, colectarea selectivă prin această metodă nu va fi o reușită.
„Este o decizie foarte bună și trebuia făcută mai demult. Costurile pentru construirea sistemelor de colectare selectivă îngropate sau semiîngropate vor fi suportate de către firmele de salubrizare. Nu avem încă o estimare a acestor costuri”, a declarat pentru Green Report Dani Năstase, șeful Departamentului Menajer al Rosal Grup București.
În urmă cu doi ani, compania a demarat în sectorul 3 al Capitalei un proiect pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere. Pe raza sectorului 3, în zonele cu blocuri de patru etaje, au fost instalate 100 de sisteme de colectare selectivă, pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile). „Nu avem o statistică a volumelor colectate din aceste sisteme, însă, în general, oamenii aruncă gunoiul tot la grămadă. Dacă nu se vor institui și amenzi, nu vom reuși să impunem colectarea selectivă”, a adăugat acesta.
Bucureștenii „produc” anual aproximativ 318 kilograme de deșeuri menajere pe cap de locuitor
Strategia Primăriei Capitalei urmărește îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.
Conform studiilor efectuate la nivelul Bucureștiului, colectarea separată este determinată și influențată de:
În 2013, cantitatea de deșeuri menajere colectată la nivelul Bucureștiului a fost de 599.704 tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultate este de aproximativ 318 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kilograme/cap de locuitor/zi.
Articol preluat de pe green-report.ro. Găsiți documentul integral al strategiei aici.
Sperăm că această strategie va fi pusă în aplicare și nu va fi „agățată în cui”, ca multe alte strategii și planuri adoptate de-a lungul anilor. Implementarea ei reprezintă un pas firesc și important, adoptat de ani buni de statele occidentale și cerut în mod expres de directivele europene.
Sistemul de colectare selectivă trebuie să fie implementat la nivel național din acest an. În plus, să nu uităm că până în 2020 România trebuie să ajungă la un grad de reciclare de 50% a deșeurilor municipale, iar acest lucru nu se poate realiza doar cu ajutorul „clopotelor” colorate, insuficiente și uneori, de ce să nu recunoaștem, „aproape” inutile.
- Doar jumătate dintre români sunt dispuși să colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni
- Slovenia „campioana” Europei la reciclare, România în continuare printre codași
- Reciclarea în România – o radiografie făcută de principalii „actori” din domeniu
- România – în continuare pe ultimele locuri în UE la reciclarea deșeurilor municipale
- Colectarea selectivă în România – între fraudă și incompetență
