Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Sursa foto: pixabay

După adoptarea OUG 38/2022 care introduce noi măsuri pentru eficientizarea gestionării deşeurilor, reducerea arderilor și depozitărilor ilegale, la data de 7 aprilie Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri.

Proiectul de lege propus de MMAP va actualiza Hotărârea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri.

HG 788/2007 fost actualizată și la 20 decembrie 2021 prin HG1265/2021, însă nu conținea la vremea respectivă Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri:

Art. 101. – Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri vor fi aprobate prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.”

 Amintim că la data intrării in vigoare a HG 788/2007 era stipulat că se abrogă conform articolului 11, lit. b din prezenta lege:

OM 1.371/2.225/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare, şi 6 ale Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontieră al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 12 ianuarie 2007.

Totodată, amintim că la data de 7 februarie 2022, Ministerul Afacerilor Interne anunța că a fost lansat în dezbatere publică un Ordin comun al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului afacerilor interne privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deșeuri, mărfuri/ bunuri second hand.

Actul normativ va limita numărul de puncte de trecere a frontierei care vor putea fi tranzitate de mijloacele de transport încărcate cu deşeuri reciclabile la 15, stabilind și trasabilitatea obligatorie de la graniţă până la locul unde se va face reciclarea, pentru a elimina posibilitatea ca autocamioanele să se poată deplasa fără GPS. (vezi imaginea de mai jos).

Sursa foto: udmr.ro

Principalele prevederi ale proiectului de lege

Art. 3  (1) „Importul/transferul oricăror tipuri sau cantități de deșeuri în Romania se poate realiza numai către instalații de valorificare, astfel cum sunt definite în prezentele norme metodologice, exclusiv pentru sine,  fără a putea transfera dreptul de proprietate al acestora, către alte entități, care ar putea de asemenea să deruleze operațiuni de valorificare, înainte de a fi derulate operațiuni de valorificare obligatorii”.

(2) Importul/transferul deşeurilor de orice natură în România, în scopul eliminării acestora, este interzis.

Art 4. Amestecul diferitelor tipuri de deșeuri pe timpul transportului este interzis

Art. 5 Descărcarea deșeurilor în alte locuri față de destinația menționată în documentele ce însoțesc transportul este interzisă.

Art. 8 – Transferul deșeurilor se efectuează numai după ce se certifică faptul că instalația de valorificare are capabilitățile tehnice în raport cu tipurile, categoriile, precum și cantitățile de deșeuri pentru care se planifică un transport, în conformitate cu actele de reglementare  din punct de vedere al protecției mediului și cu declarațiile depuse în registrul R.O.A.F.M.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării proiectului de lege, la Garda Nationala de Mediu – Comisariatul General aici.

Peste 14.000 de tone de deşeuri, oprite în 2021 la intrarea în România

Potrivit Poliției de Frontieră „în anul 2021 au fost identificate peste 224 cazuri de transport ilegal de deşeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar şi din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) şi America de Nord (S.U.A., Canada).

În urma verificărilor efectuate de autorităţi (Garda Naţională de Mediu, Direcţia Generală a Vămilor etc.), s-a stabilit faptul că peste 14.000 de tone de deşeuri nu corespundeau cu datele declarate şi cuprinse în documentele prezentate autorităţii vamale, respectiv nu îndeplineau condiţiile legale de intrare din punct de vedere al legislaţiei de mediu.

Ulterior, deşeurile, constând în metal și hârtie, aluminiu, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, sticlă, material feros, componente de vehicule scoase din uz, aparate de uz casnic, echipamente electrice şi electronice etc. au fost înapoiate pe teritoriul statului vecin (la frontiera terestră), respectiv firmelor exportatoare (la frontiera maritimă) și au fost întocmite 22 de dosare penale.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Sursa foto: pexels.com

Guvernul a adoptat miercuri, 6 aprilie, OUG 38/2022 care introduce noi măsuri pentru eficientizarea gestionării deşeurilor, reducerea arderilor și depozitărilor ilegale și modifică astfel, 4 acte normative.

1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.92/2021

Noua OUG modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr.92/2021 astfel:

Abandonarea deșeurilor va fi sancționată cu amenzi mai mari – de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice (articolul 62 alineatul (1), litera b)).

Acestea rămân în vigoare și pentru incendierea deșeurilor așa cum era stipulat în articolul 62, lit. b.

Incendierea, îngroparea deșeurilor și eliminarea acestora în afara spațiilor autorizate devin infracțiuni și se pedepsesc cu  închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art 66, alin (1), literele e), f), g)).

 

2.Legea nr. 99/2014 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006

În vederea reducerii fenomenelor de abandonare și depozitare ilegală a deșeurilor, autorităţile deliberative ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot prelua competenţele unităţii administrativ-teritoriale a municipiului Bucureşti de organizare a sistemului de gestionare a deșeurilor. (articolul IV, alineatul (2).

La articolul IV, după alineatul (2), se introduc două alineate noi, alin. (3) și alin. (4) cu următorul cuprins:

3) Competențele autorităţilor deliberative ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prevăzute la art. 4, alin.(2), se preiau prin hotărâre a consiliului local și se notifică Consiliului General al Municipiului București în termen de 15 zile de la data adoptării acestora.

(4) – Preluarea competențelor conform alin. (3), se aplică pe o perioadă determinată, stipulată în hotărârea consiliului local, fără a depăși termenul din Planul de Gestionare al Deșeurilor din Municipiul București, aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr.260/01.09.2021.

 

3.Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului

Dacă înainte miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă puteau fi incendiate cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, noua lege interzice înlătură această posibilitate, astfel incendierea acestor tipuri de vegetație devine strict interzisă (articolul 94 alineatul (1), litera n).

Astfel, arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase devin contravenții și se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice.

În același timp rămâne în vigoare art. 98. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală: a) arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice;

Totodată, ca urmare a modificării articolului 94, alin. 1, la articolul 96 alineatul (1), punctul 9 se abrogă.

(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:

9.obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.                                                                                                                                                                                

4. Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local

La articolul 2 alineatul (1), În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări:

după litera t) se introduce o nouă literă, lit. ț), cu următorul cuprins:

„ț) lucrările realizate în cadrul sistemelor de gestionare a deșeurilor efectuate de stat și unitățile administrativ-teritoriale și care vor rămâne în proprietatea acestora.”

(3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de:

„b1) Unitățile administrativ-teritoriale prin autoritățile administrației publice locale, pentru lucrările realizate în cadrul sistemelor de gestionare a deșeurilor efectuate de stat și unitățile administrativ-teritoriale prevăzute la alin.(1) lit.ț)”.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Piața reciclării este blocată din cauza OUG 74/2018 (L. 31/2019)

Aceasta este concluzia la care au ajuns cei mai importanti reprezentanti din industria deseurilor ieri, in cadrul unei conferinte organizate de Coalitia pentru Economia Circulară.

Am participat si noi la conferinta „Mecanisme de raportari si decontari – OUG 74/2018 (L31/2019) … am asistat si de aceasta data la strigatul disperat al reprezentantilor industriei de reciclare si ca de fiecare data, am ascultat raspunsurile evazive ale reprezentanților autoritatilor de mediu.

Dupa toate criticile aduse Ordonantei de Urgenta 74/2018 (aprobata pe data de 17 iulie 2018), in data de 10 ianuarie 2019 a fost adoptata Legea 31/2019 care aproba toate modificarile OUG 74/2018 cu „mici” completari.

Legea vine ca o „binecuvantare” după recentul cadou de Crăciun acordat de Ministerul Mediului Organizațiilor de Transfer de Responsabilitate.(Ordinul 1362/2018 privind aprobarea Procedurii de autorizare, avizare anuală şi de retragere a dreptului de operare a organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului adoptat pe 28 decembrie 2018, care a intrat in vigoare la 15 ianuarie 2018).

Legea 31/2019 a intrat in vigoare oficial pe 17 ianuarie si a creat haos in toata industria de reciclare. In momentul de fata gradul de colectare a deșeurilor a scazut, sunt numeroși colectori care au in stocuri tone de deseuri și nu stiu cum sa procedeze cu ele, organizatiile de transfer de responsabilitate se pregatesc sa se reautorizeze dar nu se stie sigur cand va fi posibil acest lucru, asta in timp ce multe UAT-uri si ADI-uri nu cunosc inca noile prevederi legislative si nu au inceput nici o formalitate …

Stim cu totii ca in ultimii ani industria reciclarii a functionat in mare parte datorita eforturilor organizatiilor private (generatori, producatori, organizatii de transfer de responsabilitate a producatorilor – OTR, colectori, firme de reciclare, cateva firme de salubrizare).

In timp ce majoritatea tintelor impuse producatorilor pentru deseurile de ambalaje au fost atinse in ultimii ani, autoritatile publice locale au preferat, cu mici exceptii, „sa stea de-o parte” si sa trimita deseurile municipale, generate de populatie, direct la groapa.

Desi au contractat in exercitiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene proiectele pentru realizarea celor 32 de Sisteme de Management Integrat al Deseurilor, doar cateva sunt functionale in prezent.

Reprezentantii industriei sunt de acord ca nu avem cum sa atingem tintele de reciclare din 2020 fara cresterea gradului de colectare separata a deseurilor municipale generate de populatie (administrate de primarii prin delegarea firmelor de salubrizare) insa modalitatile propuse de legiuitor in OUG 74/2018,  L. 31/20 si OM 1362/2018 sunt considerate incorecte.

Ele  duc la o nationalizare a pietii deseurilor, oferind un monopol nejustificat autoritatilor publice locale  – Unitatilor Administrativ Teritoriale -UAT si Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitară, in detrimentul celorlalti actori de pe piata (care au demonstrat competenta in acest sector).

Amintim ca Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) sunt forme de asociere pe care localitățile și județele au fost obligate să le construiască, aceasta fiind în lipsa regionalizării o condiție esențială pentru accesarea fondurilor de mediu de la Uniunea Europeană. Pe baza acestei organizări s-au finanțat cele 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor-SMID.

In conditiile in care mare parte din ADI-uri nu au dovedit pana acum ca pot administra corespunzator SMID-urile ce garantie pot oferi pentru administrarea corespunzatoare a deseurilor de acum incolo?!

In mod cert UAT-urile si ADI-urile au nevoie de sprijinul operatorilor privati pentru a deveni performante dar sunt necesare conditii echitabile pentru ambele parti ….

Care sunt principalele probleme ridicate de reprezentantii industriei

OTR-urile:

  • vor trece printr-o procedură de reautorizare care impune o serie de condiții greu de îndeplinit pentru unele, ceea ce va duce în mod inevitabil la scăderea numărului acestora
  • pentru a fi autorizate, organizațiile vor fi obligate să constituie o garanție de două milioane lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară sau a altui instrument de garantare emis de o societate bancară, valabil pentru întreaga perioadă de autorizare.

OTR-urile nu stiu insa ce se intampla in cazul in care eventualele penalitati primite depasesc garantia de 2 milioane lei … A cui este raspunderea in acest caz?

  • Ordinul 1362 anuleaza dreptul OTR-urilor de a oferi bonificatii colectorilor care colecteaza deseuri de la persoane fizice (drept existent in OUG 74/2018)
  • OTR-urile sunt obligate sa aiba acelasi tarif pentru toti producatorii
  • Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitară si Primariile vor avea dreptul sa solicite si sa incaseze de la organizatiile colective care indeplinesc obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului (OTR) sumele reprezentand costurile de gestionare pentru deseurile municipale care fac obiectul raspunderii extinse a producatorului; astfel, producatorii de deseuri avertizeaza ca vor ajunge prin sumele acordate OTR-urilor sa finanteze doua sisteme, cel tip „depozit” si pe cel municipal.

Colectorii:

  • In conditiile in care preturile ambalajelor au scazut foarte mult iar procesul de colectare este destul de costisitor (infrastructura, transport, sortare), colectorii afirma ca reuseau sa supravietuiasca datorita bonificatiilor primite de la OTR-uri; in lipsa acestor bonificatii activitatea lor este in pericol
  • In aceasi situatie sunt si unii reciclatori care nu vor sa mai primeasca deseuri in lipsa bonificatiilor

Pe scurt, reprezentantii industriei afirma ca ADI-urile si UAT-urile vor fi sprijinite de producatori, OTR-uri si colectori in vederea implementarii sistemului de colectare separata la „sursa” (populatie) si cresterii gradului de reciclare a deseurilor municipale, insa doar primele 2 entitati vor avea beneficii economice in acest „parteneriat”.

Ce asigurari au dat reprezentantii autoritatilor publice in cadrul Conferintei

  • Penalitatile catre AFM pentru tintele neindeplinite din noua lege se vor aplica din 2020; astfel in 2019 se vor plati penalitatile din vechea OUG 196/2005.
  • Din iunie 2019 va fi obligatoriu sa se raporteze cantitatile de deseuri in softul AFM
  • Saptamana viitoare va fi publicat Ordinul pentru infiintarea Comisiei de Supraveghere a OTR-urilor

Ce se va intampla in perioada urmatoare

Reprezentantii Coalitiei pentru Economia Circulara au invitat toti reprezentantii industriei, participanti in cadrul intalnirii, sa se alature in formularea unei pozitii comune cu privire la neregulile prezentei legi si sa solicite amendamentele necesare prin toate mijloacele posibile, astfel incat noile modificari legislative sa aduca solutii echitabile pentru toti actorii din industria deseurilor.

Puteti urmari inregistrarea conferintei aici.

 

Puteti citi si:

Deseuri: plateste pentru cat arunci (Pay-As-You-Throw)

Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?

Deseuri – Schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii

 

Taxa de depozitare amanata, din nou, pana in 2019!

Sursa foto: Statie de sortare deseuri municipale amestecate aflata in apropierea Bucurestiului

Desi de ani de zile ne tot racim gura de pomana impreuna cu majoritatea reprezentantilor industriei deseurilor pe la conferinte, intalniri cu reprezentantii autoritatilor de mediu, consultari pentru modificarea legislatiei din domeniu, prin petitii si scrisori oficiale, sustinand ca Romania are nevoie de o taxa de depozitare pentru stimularea valorificarii deseurilor, guvernantii nostri prefera, ca de obicei, sa ignore cerintele industriei si sa faca tot ce e mai convenabil pentru ei.

Dupa ce au anuntat-o de nenumarate de ori, au amanat-o in decembrie 2015 si au promis-o aproape la inceputul oricarui mandat, iata ca au amanat INCA O DATA, taxa de depozitare, mai exact, pana in 2019 printr-o ordonanta de urgenta de modificare a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Noul Guvern al României a publicat noua ordonanta în seara zilei de 30 iunie, orele 22.00, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 506/30.06.2017…

V-a surprins vestea? Pe noi nu …

Ne asteptam mai devreme sau mai tarziu sa se intample acest lucru, atata timp cat la sfarsitul lunii ianuarie, la nici o luna de la intrarea in vigoare, proiectul de ordonanta pentru modificarea ei intrase in dezbatere publica.

La vremea respectiva realizam o analiza a situatiei in Europa si aratam care sunt tarifele de depozitare in majoritatea tarilor europene, lasand la latitudinea dvs. sa decideti daca este echitabila sau nu valoarea ei comparativ cu celelalte state europene …

Am auzit pareri ca aparitia taxei ar fi fost o miscare prea brusca care ar destabiliza industria deseurilor. Cum poate fi prea brusca in conditiile in care Uniunea Europeana a recomandat implementarea ei de acum 6 ani ?!?!?!

Nu mai conteaza faptul ca foarte multe firme de salubrizare si-au schimbat tarifele pentru acoperirea taxei, unele autoritati publice (de exemplu, autoritatile din Prahova) si-au facut numeroase strategii si au anuntat deja populatia … fiecare se descurca dupa posibilitati…

Sa ne amintim ca taxa de depozitare a fost introdusa prima data de Legea 384 din 2013 care reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 și 120 lei/tonă din 2016, ulterior a fost amanata in decembrie 2013, anuntata in 2015 si reintrodusa prin OUG 39/2016 pentru modificarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu cu valoarea de 80 de lei/tona de deseuri depozitata la gropile de gunoi (~18 euro/t) de la 1 ianuarie 2017, urmand să crească la 120 de lei/tona (~27 Euro/tona) în 2018.

Noua modificare a OUG 196/2005 prevede cresterea taxei de depozitare pentru deseurile inerte si nepericuloase (deseurile municipale colectate de la populatie) la 80 de lei/tonă din 2019, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2020!

Probabil ca pana in 2020 vom ajunge la 50% grad de reciclare cum prevede Uniunea Europeana si ca prin magie, nu vom mai avea nevoie deloc de taxa de depozitare. Sa fim “optimisti” si sa propunem de pe acum anularea ei pe perioada nedeterminata. Hai ca avem timp suficient sa crestem gradul de reciclare cu 45% in 2 ani si jumatate! (ca sa nu existe urme de interpretari, suntem bineinteles, ironici!)

Motivatiile fabuloase pentru amanarea taxei a “n” –a oara

Ministrul desemnat pentru Mediu, Grațiela Gavrilescu ne-a pregatit temeinic pentru minunata schimbare, inca de joia trecuta, în cadrul audierii sale din Comisiile reunite pentru Mediu din Parlament.

Pana sa trecem la colectarea selectiva pentru cele 4 categorii de ambalaje, avem posibilitatea sa colectam pe doua categorii, umeda si ambalaje, sa platim doar partea umeda pe care o ducem la groapa. Despre taxa la groapa, pe noi ne intereseaza ca cetateanul sa nu plateasca daca nu a fost informat si stie ce sa faca, Comisia Europeana a fost de acord ca Romania nu este pregatita pentru implementarea ei. Am obtinut o derogare pana la 1 ianuarie 2019. Am obtinut si masuri penalizatoare doar pe diferenta pe care nu vom reusi sa o indeplinim la finalul anului 2017“, a  declarat ministrul desemnat pentru Mediu.
Aceasta a mai declarat ca se analizeaza infiintarea unei agentii pentru preluarea depozitelor deseuri de catre stat si reintroducerea in circuitul economic.

Asta in conditiile in care Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu…

Principalele prevederi ale noii ordonante

• Taxa de încasare pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare se anulează începând cu 1 iulie 2017 și va reveni, conform Ordonanței, cu anul 2019 și va fi de 80 lei/tonă pentru anul respectiv, iar începând cu anul 2020 va fi de 120 lei/tonă.

• Obiectivul anual de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare va fi pentru anul 2017 (cât a mai rămas) 25%, pentru 2018 – 35% și începând cu 2019 – 45%.

Acesta a crescut de la 15% cat era prevazut initial. Superb!

• Taxa de 100 lei/tonă, datorată de unitățile administrativ-teritoriale, sau, după caz, subdiviziunile administrativ- teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a procentului cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare din deșeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare (plata făcându-se pentru diferența dintre cantitatea corespunzatoare obiectivului anual de diminuare și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare) s-a redus la 50 lei/tonă.

Cunoasteti vreo primarie care a platit taxa de 100 lei pe tona, pentru neindeplinirea tintei de reducere cu 15% a deseurilor depozitate anual? Daca stiti, spuneti-ne si noua!Lasa ca vor fi motivati sa plateasca acum fiindca s-a injumatatit!

Asteptam cu interes sa vedem cum va responsabiliza noua masura toti operatorii economici si primariile care „uita” an de an sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor si sa transmita rapoartele de evidenta la autoritatile de mediu, daramite sa mai plateasca vreo penalitate …

• S-au modificat și cheltuielile curente și de capital ale Administrației Fondului ce se asigurau din Fondul de mediu, în limita a 5%, iar noua O.U.G. aduce o majorare de încă 5% adică, de la 1 iulie cheltuielile vor fi de 10% la acest capitol.

Puteti vedea varianta noii ordonante publicata in Monitorul Oficial aici .

Puteti citi si:

Taxa la groapa se modifica. Proiectul de ordonanta de urgenta, in dezbatere publica

Avem, in sfarsit, taxa la groapa! Este valoarea ei echitabila comparativ cu celelalte state europene?

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

Cresteti, domnilor si doamnelor, taxarea la depozitarea deseurilor!

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

Depozitarea deseurilor, o solutie cu viitor incert

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”

dscn1349Inca din luna aprilie a acestui an au fost facute presiuni pentru modificarea legii 249/2015 privind gestionarea deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu in favoarea marilor producatori.

Noua propunere legislativa (420/27.06. 2016) initiata de 10 senatori PSD, PNL si UNPR solicita reducerea penalităţilor aplicate producătorilor care nu ating ţintele anuale de colectare de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg, masura dezastruoasa care ar bloca indeplinirea tintelor anuale de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje.

Noile propuneri vizeaza pe langa deseurile de ambalaje si deseurile de anvelope.

Acţiunea senatorilor a trecut de comisiile de specialitate, cu modificarea penalităţii de la 0,3 lei/kg, cât au cerut iniţiatorii, la 0,7 lei/kg. Legea 420/2016 a fost pusă marţi pe ordinea de zi a Senatului însă nu a fost votată din lipsă de cvorum, fiind amanata pentru data de luni, 24 octombrie 2016.

Daca nu vom actiona rapid legea va fi aprobata tacit in data de 15.11.2016!

Salutam demersul de-clic.ro pentru blocarea propunerii legislative si solicitam societatii civile sa sprijine initiativa prin transmiterea de scrisori de respingere a propunerii legislative catre Comisia de Mediu din Camera Deputatilor!

Toate eforturile depuse pana acum de autoritati pentru imbunatatirea performantelor de colectare si valorificare a deseurilor (OUG nr. 38/2016  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, OUG nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, OUG pentru completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor) risca sa fie boicotate de noua lege.

Din fericire, respingerea legii este sustinuta si de Ministerul Mediului:
Ministerul Mediului cere respingerea acestui proiect de lege, deoarece creează prejudicii financiare grave autorităţilor publice locale, precum şi colectorilor şi reciclatorilor de ambalaje. În ultimă instanţă cetăţenii vor trebui să suporte aceste costuri suplimentare prin taxe şi impozite locale mărite semnificativ. Se pun în pericol programe de succes precum Rabla şi Casa Verde“, a declarat Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru capital.

Potrivit ecologic, pana in prezent s-au încasat aproximativ 60 de milioane de euro din penalităţile pentru neatingerea ţintelor de reciclare a deşeurile de ambalaje. Daca propunerea legislativa va fi aprobata penalitatile vor scadea iar producatorii nu vor mai avea nici o motivatie pentru colectarea si reciclarea ambalajelor puse pe piata, cu atat mai putin in gasirea unor solutii pentru reducerea acestora (vanzari la vrac, investitii in eco-design, campanii de constientizare privind reciclarea ambalajelor).

Sa ne aducem aminte ca aceeasi discutie a fost si in 2013 cand s-a decis sa se renunte la taxa de 2 lei/kg pentru neindeplinirea tintelor de valorificare a uleiurile minerale in favoarea unei taxe de 0,3 lei/kg aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse.

La vremea respectiva Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu a sustinut in nenumarate randuri mentinerea taxei de 2 lei/kg.

Ne aflam in aceeasi situatie de boicotare a unor obligatii de colectare si reciclare a deseurilor, dar speram ca de aceasta data, nu se va repeta greaseala facuta in urma cu 3 ani.

Sa nu uitam ca aceasta criza a reciclarii ambalajelor dateaza inca din octombrie anul trecut, cand controalele AFM au depistat fraude in valoare totala de 54 mil. EURO pe piata deseurilor de ambalaje.

Autoritatile au rezistat presiunilor producatorilor pana in prezent, trebuie sa le solicitam sa nu cedeze si sa respecte cerintele europene privind colectarea si reciclarea deseurilor!

Puteti citi si:

Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

 

 

Legea 249/2015 – O nouă lege în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje

wp

Sursa: regimuldeseurilor.ro

La inceputul lunii iulie va anuntam ca Guvernul a aprobat un proiect de lege privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.

Este vorba de Legea nr. 249/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 809 din 30 octombrie 2015 și a intrat în vigoare ieri; noua lege abrogă prevederile HG 621/2005.

Legea are ca obiect crearea cadrului legal unitar privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor provenit din ambalaje. În prezent, legislația națională a rămas în urma în ceea ce privește adaptarea la reglementările europene din domeniu. România a depășit termenul de transpunere în legislația națională a Directivei 2013/2/UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Prevederile noii legi privind ambalajele și deșeurile de ambalaje vizeazătoate ambalajele introduse pe piață, indiferent de materialul din care au fost realizate și de modul lor de utilizare în activitățile economice, comerciale, în gospodăriile populației sau în orice alte activități, precum și toate deșeurile de ambalaje, indiferent de modul de generare” și vor trebui respectate de persoanele fizice, cele juridice, precum și de instituțiile publice.

Actul normativ proaspăt intrat în vigoare stabilește măsurile destinate refolosirii sau a reciclării ambalajelor, normează cerințele necesare introducerii pe piață a ambalajelor, introduce cerințe de standardizare care trebuie respectate și obligațiile care trebuie îndeplinite de către operatorii economici care produc ambalaje, le gestionează și le comercializează.

Această lege reformulează politica națională privind implementarea Directivei 94/62/CE și aduce clarificări în anumite aspecte.

Cel mai important subiect este legat de obiectivele anuale de valorificare sau incinerare respectiv reciclare, așa cum sunt prezentate în art. 14, precum și modalitățile în care aceste obiective sunt împărțite spre îndeplinire către operatorii economici care introduc sub o formă sau alta ambalajele în piața națională. Indeplinirea obiectivelor se poate face in continuare, în mod individual sau prin transfer de responsabilitate, către operatori economici autorizați.

Legea 249/2015 la art. 14. – (1) prevede că: obiectivele anuale privind valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel naţional, sunt următoarele:

a) valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje;

b) reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje.

(2) Valorile obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt următoarele:
a) 60% din greutate pentru sticlă;
b) 60% din greutate pentru hârtie/carton;
c) 50% din greutate pentru metal;
d) 15% din greutate pentru lemn;
e) 22,5% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic.

In plus, operatorii economici care comercializează către consumatorii/utilizatorii finali produse în structuri de vânzare cu suprafaţă medie şi mare, prevăzute la art. 4 lit. m) şi n) din OG nr. 99/2000, au obligaţia să asigure pentru aceştia posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumpărate, fără a le solicita plată. (Art. 16. (7)).

Se interzice condiţionarea, sub orice formă, a drepturilor legale ale consumatorilor referitoare la produsul cumpărat de păstrare a ambalajului.

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie se face prin:
a) sistemele de colectare selectivă, pe tipuri de materiale a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale, de către operatorii prevăzuţi în Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată;
b) sistemele de colectare distinctă a deşeurilor de ambalaje înfiinţate de operatorii economici care deţin autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea acestei activităţi.

Autorităţile executive ale unităţilor administrativ- teritoriale au obligaţia să încheie contracte/parteneriate sau alte forme de colaborare, în condiţiile legii, cu toţi operatorii economici interesaţi prevăzuţi la alin. (2) lit. b) pentru a asigura valorificarea deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie, astfel încât contribuţia acestora să fie direct proporţională cu cantitatea de ambalaje primare preluată de la operatorii economici prevăzuţi la alin. (1).

Legea 249/2015 reglementează de asemenea regimul ambalajelor reuilizabile. Sunt multe prevederi și în acest domeniu. Unul este important de cunoscut: „Art. 11. – Operatorii economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să marcheze sau să înscrie pe ambalaj ori pe etichetă sintagma “ambalaj reutilizabil“.

Inițiatorii noii legi, care a dus la abrogarea HG nr. 621/2005, au menționat în expunerea de motive depusă la momentul înscrierii proiectului de act normativ la Senat, în vara acestui an, că, în prezent, există un dezechilibru între gradul de colectare a deșeurilor de ambalaje menajere și cel corespunzător deșeurilor de ambalaje. „Dacă în cel de-al doilea caz se obțin procente de reciclare de peste 80%, în cazul deșeurilor de ambalaje care se regăsesc în deșeurile municipale acest procent este sub 15%”, au explicat acestia.

25.000 de lei, cea mai mare amendă prevăzută de noua legislație

Nerespectarea dispozițiilor legii privind ambalajele și deșeurile de ambalaje va fi sancționată cu amenzi care pornesc de la 400 de lei și pot ajunge la 25.000 de lei.

Mai exact, persoanele fizice vor fi amendate cu o sumă între 400 și 800 de lei dacă nu vor depune deșeurile de ambalaje ale produselor cumpărate în spațiile special destinate acestora din cadrul spațiilor comerciale, în timp ce operatorii economici vor fi sancționați cu o amendă între 10.000 de lei și 20.000 de lei dacă nu vor asigura clienților, fără niciun cost, posibilitatea de a se debarasa de ambalaje.

Cu o amendă de la 2.000 de lei la 4.000 de lei vor fi sancționați operatorii economici care nu marchează sau înscriu pe ambalaj faptul că acesta poate fi reutilizat. În plus, aceștia trebuie să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile încă șase luni de la data încetării utilizării lor.

O amendă între 10.000 de lei și 20.000 de lei va fi plătită în cazul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu va primi, anual, informații cu privire la gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje de la operatorii economici.

Nerespectarea prevederii care impune colectarea selectivă de la populație prin sisteme de colectare selectivă, pe tipuri de materiale, de către operatorii de salubritate publică, precum și cele înființate de operatori economici care au o autorizație de mediu pentru desfășurarea acestei activități va fi sancționată tot cu o amendă între 15.000 și 25.000 de lei. De asemenea, aceeași sancțiune se aplică și în cazul amestecării ambalajelorcolectate selectiv.

Mai multe informatii despre sanctiuni gasiti aici.

Ca orice lege din domeniul gestionarii ambalajelor si legea 249/2015 are „obiective” mari …asteptam sa vedem cum va fi aplicata si daca vor exista schimbari reale in gestionarea ambalajelor generate de operatorii economici si mai ales, in cazul celor generate de populatie.

Gasiti textul integral al legii aici.

Sursele articolului: regimuldeseurilor.ro,  avocatnet.ro

Puteti citi si:

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Draftul proiectului de lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

amenzi-mai-mari-pentru-firmele-care-intarzie-declaratia-la-fondul-de-mediu_29679000

Sursa foto: Obiectiv.info

In cursul acestei saptamani reprezentantii Administratiei Fondului pentru Mediu au derulat consultarile publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu.

La dezbateri sunt invitati reprezentanti ai asociatiilor patronale, autoritatilor publice, firmelor de salubrizare, asociatiilor colective de preluare a responsabilitatii producatorilor si ai ONG-urilor de mediu.

Proiectul de Ordonanta a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) in data de 16 iulie. Cetatenii si organizatiile interesate au avut un termen de 10 zile de la data publicarii pe site pentru a transmite opinii/propuneri, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Administratia Fondului pentru Mediu.

In urma „valului” de propuneri de modificare venite din partea reprezentantilor industriilor si societatii civile, reprezentantii AFM au decis sa prelungeasca perioada de dezbatere publica prin organizarea unor intalniri punctuale cu contestatarii proiectului de lege.

Coalitia pentru Mediu din Romania (formata din peste 70 de ONG-uri de mediu, inclusiv Ecoteca) a elaborat si depus la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor si Administratia Fondului pentru Mediu in data de 26 iulie o SCRISOARE DE POZITIE prin care aduce cateva amendamente importante proiectului de modificare a OUG 196/2005. Varianta .pdf a documentului poate fi consultata aici.

Prezent in cadrul sesiunii de consultari de marti si de astazi, Raul Pop, Manager Programe Ecoteca a reiterat si sustinut masurile propuse in Scrisoarea trimisa de Coalitia pentru Mediu in data de 26.07 cu privire la modificarea OUG 196/2005, printre care amintim:
• a salutat propunerea de devansare pentru 1 ianuarie 2016 a termenului de aplicare a „taxarii la groapa”, singura moalitate reala si sistemica de incurajare a valorificarii deseurilor,
• a readus in discutie lipsa obligatiilor procentuale de valorificare pentru deseurile din uleiuri minerale uzate si a oricaror obligatii pentru substantele periculoase din gospodarii (medicamente expirate, uleiuri, vopsele si lacuri, solventi, detergenti si ambalaje de detergenti, etc).
• a propus eliminarea sintagmei “autorizati/licentiate” din cadrul art. 9 lit v) (din OUG 196) intrucat formularea curenta exclude de la plata contributiei acele organizatii colective carora le-a expirat licenta si continua sa functioneze fiind in curs de relicentiere.
• a primit confirmarea din partea AFM ca agentii economici inscrisi intr-o organizatie colectiva nu vor fi taxati de doua ori pentru neindeplinirea tintelor lor (prin taxarea asociatiei colective), asa cum se poate interpreta din art. 9 lit w) si lit x).
• a atras atentia ca in cadrul proiectului de lege, AFM isi propune sa incaseze doar jumatate din taxele datorate pentru depozitarea deseurilor (adica 228 mil lei aferent 2,8 milioane tone, in loc de 400 mil lei aferent 5 milioane tone – generate conform statisticilor). AFM a luat act de eroare si o va corecta.

Pe langa controversele aparute – din nou! – in jurul introducerii taxei de depozitare de la 1 ianuarie 2016, au aparut numeroase contestatii cu privire la introducerea impozitului de 2% pentru substantele si preparatele periculoase pentru mediu (art. 9, alin. 1, lit. e) si a noilor taxe impuse pentru emisii (detaliate in Anexa 1 a proiectului de lege).

Reprezentantii AFM au dat asigurari ca vor lua in calcul propunerile transmise dar anumite amendamente au nevoie de aprobarea Consiliului Concurentei pentru a putea fi introduse in proiectul de lege. Contestatarii au termen de aproximativ 2 saptamani pentru a trimite catre AFM calcule de impact (asupra mediului, asupra pretului final al produselor etc) in sprijinul propunerilor facute.

Intenția AFM este de a transmite spre aprobare Ordonanța în ultima ședință guvernamentală a lunii august.

Puteti consulta aici proiectul de lege pentru modificarea si completarea OUG 196/2005, Anexa nr. 1 la proiectul de lege si Nota de fundamentare.

Puteti citi si:

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

image-2009-04-21-5616597-41-problema-deseurilor-poate-rezolva-fie-prin-coercitie-fie-prin-recompensa

Sursa: Hot News

Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.

Sa ne amintim ca la sfarsitul lunii aprilie Comisia Europeană trimitea România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) tocmai pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern aceasta directiva.

Proiectul de lege adoptat miercuri de Guvern stabileste urmatoarele obiective anuale privind valorificarea sau incinerarea in instalatii si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel national:

 Valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deseurilor de ambalaje;

 Reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje, cu realizarea urmatoarelor valori minime pentru reciclarea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaje:
60% din greutate pentru sticla;
60% din greutate pentru hartie/carton;
50% din greutate pentru metal;
15% din greutate pentru lemn;
22,5% din greutate pentru plastic, considerandu-se numai materialul reciclat sub forma de plastic.

Guvernul aminteste ca pentru indeplinirea acestor obiective, operatorii economici sunt responsabili sa asigure gestionarea ambalajelor devenite deseuri pe teritoriul national fie individual (pentru deseurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piata nationala), fie prin intermediul unui operator economic autorizat.

Operatorii economici care comercializeaza catre consumatorii/utilizatorii finali produse in structuri de vanzare cu suprafata medie si mare (definite potrivit legii) au obligatia sa le asigure gratuit posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumparate. De asemenea, se interzice conditionarea, sub orice forma, a drepturilor legale ale consumatorilor (inclusiv acordarea garantiei) referitoare la produsul cumparat de pastrare a ambalajului.

Spre deosebire de legislatia in vigoare, proiectul de lege defineste mai clar, oferind exemple, cu privire la definirea ambalajelor.

Astfel, constituie ambalaje: cutiile pentru dulciuri; foliile care invelesc carcasele de compact discuri; pungile in care se expediaza cataloage si reviste, cu o revista inauntru; servetele dantelate pentru prajituri, vandute impreuna cu prajiturile; rolele, tuburile si cilindrii in jurul carora este infasurat un material flexibil ca de exemplu, folie de plastic, folie de aluminiu, hartie, cu exceptia rolelor, tuburilor si cilindrilor destinati a fi parti ale unor echipamente de productie si care nu se utilizeaza cu scopul de a prezenta un produs ca unitate de vanzare; ghivecele pentru flori destinate exclusiv vanzarii si transportarii plantelor si care nu sunt destinate pastrarii impreuna cu planta pe parcursul vietii acesteia; flacoanele din sticla pentru solutii injectabile; suporturile pentru compact discuri, vandute impreuna cu compact discurile si care nu sunt destinate utilizarii ca mijloc de depozitare; umerasele pentru haine, vandute impreuna cu un articol de imbracaminte; cutiile de chibrituri; sistemele de izolare sterila de exemplu: pungi, tavi si materiale necesare mentinerii sterilitatii produsului; capsulele pentru bauturi de exemplu: cafea, cacao, lapte, care raman goale dupa utilizare; buteliile din otel reincarcabile, utilizate pentru diferite tipuri de gaz, cu exceptia extinctoarelor.

De asemenea, constituie ambalaje, daca au fost concepute pentru a fi umplute la punctul de vanzare: pungile din plastic sau din hartie; farfuriile si paharele de unica folosinta; folia alimentara aderenta; pungile pentru sandviciuri; folia de aluminiu, husele din folie de plastic pentru protejarea hainelor curatate in curatatorii. Lista detaliata a acestor exemple a fost introdusa in legislatia nationala prin preluarea Directivei europene in domeniu, document comunitar modificat la solicitarea operatorilor economici.

Produsele obtinute din materiale reciclate prioritare in achizitiile publice

Proiectul de lege include, totodata, o prevedere conform careia achizitiile de produse din fonduri publice se fac cu acordarea de prioritate pentru produsele obtinute din materiale reciclate sau ale caror ambalaje sunt obtinute din materiale reciclate.

Proiectul de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje preia legislatia aflata in prezent in vigoare (Hotararea de Guvern 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare).

Bineinteles, datele despre cantitatile de ambalaje si deseurile de ambalaje reciclate trebuie raportate in continuare anual de fiecare operator economic catre autoritatile de mediu.

Ca si pana acum, ambalajele reutilizabile vor fi marcate special cu sintagma “ambalaj reutilizabil” si trebuie produse din materiale care corespund unor reutilizari multiple.

Operatorii care produc si/sau comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile vor fi obligati sa aplice sistemul depozit in vederea asigurarii unui numar optim de cicluri de utilizare a acestora. De asemenea, operatorii economici vor fi in continuare obligati sa organizeze un sistem de colectare in vederea reutilizarii multiple a ambalajelor.

Sistemul de colectare poate fi organizat fie prin operatorii economici care comercializeaza aceste produse, fie prin centrele specializate de colectare a acestor tipuri de ambalaje. In plus, operatorii economici vor avea in continuare obligativitatea sa informeze consumatorii asupra sistemului depozit si asupra sistemului de colectare a ambalajelor reutilizabile in vederea asigurarii reutilizarii multiple. Firmele care comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile sunt obligate sa primeasca ambalaje reutilizabile la schimb sau sa ramburseze, la solicitarea cumparatorului, valoarea depozitului.

Noul proiect de lege va mentine nivelul sanctiunilor aflat in vigoare pentru nerespectarea prevederilor legale, respectiv intre 600 de lei si 25.000 de lei, in functie de infractiunea savarsita.

Cum mai stam la „capitolul” statistici

Daca in cazul deseurilor de ambalaje care se regasesc in deseurile municipale gradul de reciclare este sub 15%, in cel al deseurilor rezultate din circuite comerciale sau industriale autoritatile „se lauda” cu procente de peste 80% (asa sa fie?). De asemenea, potrivit datelor raportate de operatorii economici care preiau obligatiile producatorilor de ambalaje si produse ambalate s-a observat o stagnare a procentelor de valorificare, inclusiv prin reciclarea deseurilor de ambalaje.

La intrarea in vigoare a actului normativ adoptat miercuri, va fi abrogata Hotararea de Guvern 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare.

Puteti citi si:

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

 

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

 

Sursa: Digi 24

De ani de zile tot auzim ca România, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei stă de departe, cel mai prost la reutilizarea resurselor.

Vecinii noştri, bulgarii şi maghiarii, au o rată de reciclare de 6 ori mai mare decât noi, arată datele Comisiei Europene.

Raul Pop, manager de programe in Ecoteca a fost invitat vineri in cadrul emisiunii Business Club (Digi 24), pentru a discuta despre problemele care plaseaza Romania de ani buni la coada Europei in ceea ce priveste managementul deseurilor:

Romania are probleme mari pe partea de reciclare si de asemenea are niste avantaje pe care nu le realizeaza din cauza asta. Spuneati in reportaj ca este vorba de materie prima care nu se recupereaza, este vorba de consum de energie, este vorba de locuri de munca, este vorba de bani, este vorba de sanatate publica s.a.m.d. Problema deseurilor nu este simpla, nimeni nu spune ca se poate rezolva peste noapte si intr-un mod facil. Si asta ne dovedeste insasi faptul ca exista atata legislatie, toata aliniata in directia potrivita dar care se aplica foarte slab la nivel de teritoriu.

Avem legi, avem penalizari, avem amenzi si ele nu se incaseaza, fie ca nu se aplica, fie ca nu se incaseaza efectiv (…) Contactul cetateanului cu deseul se transforma intr-o sarcina pentru primarie, care trebuie mai departe s-o indeplineasca cu ajutorul firmei de salubritate. Acest lucru nu se intampla dupa cum ne arata cifrele si problema este acolo. Nu se poate rezolva din cabinetul unui ministru din Bucuresti”.(…)

Pierderi anuale intre 1 miliard si 2 miliarde de euro

Estimarile sunt undeva intre 1 miliard si 2 miliarde de euro pe an pierderi financiare datorate faptului ca aceste resurse in loc sa genereze o activitate economica si o materie prima in final ajung intr-o groapa de gunoi si genereaza poluare.(…) Avem o problema majora pe raportari. Nu se pot verifica iar cei care le raporteaza nu au nici un fel de interes sa raporteze cat mai jos, dimpotriva”, explica Raul Pop.

Exista de un an si ceva in functiune la Ministerul Mediului, mai precis la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului un sistem de raportare national care este inca in faza de maturizare, are inca scapari, dar este pe calea potrivita. Este acel sistem de raportare care ne poate permite sa vedem foarte rapid, respectiv organul de control sa vada foarte rapid care dintre primarii nu-si face treaba, care valorificator raporteaza diferit fata de colectorii care spun ca i-au dus deseuri pentru valorificare pentru a se vedea automat unde sunt discrepante in sistem si ca sa se poata face reglaje in timp real. Asta este un pas extrem de important.(…)

Al doilea pas foarte important este acel „pay as you throw”, adica plateste proportional cu ceea ce arunci la gunoi, pe care l-am vazut in functiune in alte tari (…)”.

Cantitati semnificative de aur si argint aruncate la gunoi

În vreme ce electronicele vechi zac în gropi de gunoi, vest-europenii câştigă bani din ele. Cu o strategie de colectare bine pusă la punct, nemţii, francezii şi suedezii reuşesc să recupereze dintr-o sută de mii de aparate mai bine de două kilograme de aur. Datele Uniunii Europene arată că pe lângă aur se mai pot extrage alte 25 de kilograme de argint şi aproape o tonă de cupru din 100 de mii de electronice vechi.

România însă colectează mai puţin de un kilogram de componente pe cap de locuitor, de aproape 30 de ori mai puţin decât Suedia. Pe lângă deşeurile electronice, mai risipim şi plasticul, hârtia, aluminiul, sticla si alte deseuri reciclabile.

Gunoiul în sine poate fi o sursă importantă de energie. Din resturile alimentare, la rampa de gunoi se poate face energie din biomasă şi biogaz, dar în România această resursă este practic nevalorificată deși 10% din mâncarea cumpărată în ţară ajunge la gunoi…

Puteti urmari interviul aici.

Pe aceeasi tema:

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

646x404

Sursa foto: Adevarul

La inceputul acestei luni va anuntam ca Guvernul a aprobat prin Ordonanță de Urgență, o serie de masuri prin care se transpun în legislaţia națională (ce-i drept dupa un an de intarzieri!) prevederile Directivei 2012/19/UE a Parlamentului și a Consiliului European, privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

Va propun sa parcurgem principalele obligatii si sanctiuni prevazute de Ordonanta de urgenta nr. 5/2015, proaspat intrata in vigoare la inceputul acestei saptamani:

O prima masura, foarte importanta este modificarea țintelor de reciclare a echipamentelor electrice, electronice și electrocasnice aferente anilor 2016-2021.

Ratele anuale minime de colectare care trebuie atinse de către producători sunt:
pentru anul 2016 –40%
pentru perioada 2017-2020 – 45%
• începând cu anul 2021 – 65%

Procentele enumerate mai sus se determină ca pondere cantitativă kilogram deșeuri electrice reciclate în total kilograme echipamente puse în piață.

Operatorii economici pot efectua reciclarea fie în nume propriu, înființând puncte de reciclare la nivelul țării, lucru foarte puțin probabil de realizat datorită infrastructurii specifice și costurilor mari cu autorizațiile de mediu, fie prin aderarea la o organizație de profil ce preia responsabilitatea colectării.

Ordonanța are desigur și câteva precizări tehnice și prezintă câteva obligații ce trebuie analizate împreună cu departamentul specializat.

Principalele sanctiuni prevazute de noua lege

amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice, pentru:

• nerespectarea obligației unităţilor administrativ-teritoriale de a asigura fie centre fixe de colectare, cel puţin unul la 50.000 de locuitori, dar nu mai puţin de un centru în fiecare unitate administrativ-teritorială, fie puncte de colectare mobile în măsura în care acestea sunt accesibile populaţiei ca amplasament şi perioadă de timp disponibilă ori de a colecta periodic, cu operatori desemnaţi, cel puţin o dată pe trimestru.

• nerespectarea obligației deţinătorului de DEEE de a preda DEEE împreună cu procesul-verbal direct la centrele de colectare organizate de operatori economici autorizați ori la serviciul public de colectare DEEE.

• nerespectarea obligației de separare la punctul de colectare a DEEE care urmează să fie pregătite pentru reutilizare de alte DEEE colectate separat, împreună cu personalul din unităţile specializate având ca domeniu de activitate şi reutilizarea DEEE precum și a obligației de a asigura predarea componentelor şi a materialelor rezultate de la DEEE care nu pot fi reutilizate.

• nerespectarea obligației au obligaţia de a preda DEEE către sistemele de colectare de către persoanele fizice şi juridice care deţin DEEE, inclusiv cele provenite de la EEE importate pentru folosinţa proprie.

amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru:

• nerespectarea obligației producătorilor care introduc în fabricaţie EEE de a aplica cerinţele de proiectare ecologicăce facilitează reutilizarea şi tratarea DEEE precum și încercarea de a împiedica reutilizarea DEEE prin caracteristici specifice de proiectare sau prin procedee specifice de fabricare, cu excepţia cazului în care aceste caracteristici specifice de proiectare sau procedee specifice de fabricare prezintă avantaje determinante, de exemplu, în ceea ce priveşte protecţia mediului şi/sau cerinţele de siguranţă.

• nerespectarea de către centrele de colectare a obligaţiei de a prelua toate DEEE de la deţinători şi distribuitori, în mod gratuit, şi de a asigura evidenţa DEEE intrate şi ieşite din centrele de colectare, inclusiv a DEEE încredinţate în vederea pregătirii pentru reutilizare unităţilor specializate pentru desfăşurarea acestei activităţi;

• eliminarea DEEE sub formă de deşeuri municipale nesortate precum şi predarea DEEE către, respectiv, preluarea DEEE de către alţi operatori economici autorizați pentru astfel de activități.

• nerespectarea obligației distribuitorilor de a prelua DEEE în sistem „unul la unul“, în mod gratuit, în aceleaşi condiţii precum cele de livrare a produsului nou, dacă echipamentul este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca echipamentul nou furnizat şi să informeze cumpărătorul despre această posibilitate înainte de achiziţionarea produsului, la solicitarea cumpărătorului.

• nerespectarea obligației producătorilor de a asigura colectarea pentru alte tipuri de DEEE decât cele provenite de la gospodării particulare.

• nerespectarea obligației producătorilor de EEE de a furniza în mod gratuit informaţiile referitoare la reutilizare şi tratare, pentru fiecare tip nou de EEE introdus pentru prima dată pe piaţa Uniunii Europene, în termen de un an de la introducerea pe piaţă a echipamentului.

amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei pentru:

• nerespectarea obligației distribuitorilor de a preda DEEE colectate către centrele de colectare organizate de operatori economici autorizaţi pentru colectarea DEEE.

• nerespectarea obligației distribuitorilor care au spaţii de vânzare în domeniul EEE de cel puţin 400 mp de a asigura colectarea cu titlu gratuit a DEEE de dimensiuni foarte mici de la utilizatorii finali, în cadrul magazinelor sau în imediata apropiere a acestora, fără obligaţia de a cumpăra EEE de un tip echivalent.

• nerespectarea obligației producătorilor de EEE, începând cu data de 1 ianuarie 2016, de a realiza ratele de colectare minime.

• nerespectarea obligației producătorului de a asigura o garanţie la introducerea unui EEE pe piaţă, care să demonstreze că va fi finanţată gestionarea tuturor DEEE provenite de la EEE respective.

• nerespectarea obligației unei organizaţii colective care acţionează în numele producătorilor, de a constitui o garanţie de finanţare a colectării, tratării, valorificării şi eliminării în condiţii de protecţie a mediului a DEEE provenite de la produsele aflate încă în perioada de garantare introduse pe piaţa naţională de către producătorii care au aderat la organizaţia colectivă şi care au încetat activitatea. Garanţia se constituie anual, până la data de 31 martie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau poliţe de asigurare de garanţie pentru reciclare la valoarea corespunzătoare sumelor plătite pentru EEE în cauză de către operatorii economici respectivi către organizaţia colectivă, corectate cu dobânda ROBOR la an la dispoziţia AFM.

• nerespectarea obligației producătorilor şi distribuitorilor de a informa cumpărătorii, în momentul vânzării de EEE, cu privire la costurile colectării, tratării şi eliminării în condiţii de protecţie a mediului, prin evidenţierea separată a acestor costuri ori de a furniza utilizatorilor de EEE din gospodăriile particulare informaţiile necesare în legătură cu procesul obligatoriu de colectare a DEEE.

• nerespectarea obligației producătorilor de a se înscrie în registrul naţional al producătorilor, primind un număr de înregistrare care va fi comunicat de aceştia tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute EEE.

Articol preluat de pe legestart.ro.

Puteti consulta varianta integrala a noii legi aici.

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

plasti

Sursa foto: Think Outside The Box

Spre deosebire de generatori si colectori, producatorii au de cele mai multe ori o activitate mai complexa iar acest lucru implica mai multe responsabilitati in gestionarea deseurilor.

Potrivit legii 211/2011, Anexa 1, „producatorul de deseuri” reprezinta orice „persoana ale carei activitati genereaza deseuri, producator de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni
de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri”.

Aceasta definitie este destul de ambigua si poate determina o confuzie intre producator si generator. Ordinul de Ministru 192/2014(art. 21) defineste in schimb producatorul ca fiind „operatorul economic care prezinta una sau mai multe dintre caracteristicile urmatoare:

a) introduce pe piata nationala produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare si tertiare folosite pentru ambalarea produselor lor;
b) ambaleaza produse ambalate, pentru ambalajele secundare si tertiare pe care le introduce pe piata nationala;
c) distribuie pentru prima data pe piata nationala ambalaje de desfacere, pentru respectivele ambalaje distribuite pe piata nationala;
d) da spre inchiriere, sub orice forma, cu titlu profesional, ambalaje, pentru respectivele ambalaje introduse pe piata nationala.

O alta definitie mai succinta a producatorului – insa mai ambigua – este data in Legea 211, art 12, alin 1: „persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse”.

Sa presupunem ca ati stabilit in urma consultarii legislatiei ca sunteti producatori! Care este urmatorul pas?
Raspunsul – Prima „intalnire” cu Autoritatile de Mediu!

In calitate de producator este obligatoriu sa va inscrieti in Registrul National al Producatorilor si Importatorilor de bunuri ambalate, conform Art. 27, alin. 2 din OM 192/2014, art. 10 alin 7 din OUG 196/2005 si art 16, alin 3 din HG 621/2005.

Pentru a va inscrie trebuie sa redactati o cerere catre Administratia Fondului pentru Mediu (AFM). Cererea poate fi depusa online sau personal la Registratura AFM. Dupa inscriere este obligatoriu sa depuneti rapoartele legale de la momentul deschiderii firmei si sa platiti contributiile aferente ambalajelor puse pe piata. Abia dupa ce depuneti toate documentele si efectuati platile (documentele pot fi transmise prin posta – cu confirmare de primire sau depuse la Registratura AFM), veti fi intregistrata ca producator in baza de date nationala.

Mai pe scurt, nu este suficient doar sa depuneti o cerere de inscriere, sunteti obligat sa faceti toate raportarile pentru a fi inregistrat ca producator! Dar pana sa jungem la raportari si contributii, sa ne amintim principalele obligatii ale producatorilor!

Intrucat orice PRODUCATOR este in acelasi timp si un GENERATOR de deseuri lui i se aplica – atentie: separat si distinct! – toate prevederile legale aferente acestei calitati, asa cum sunt ele detaliate mai jos.

Principalele obligatii ale producatorului, conform legislatiei in vigoare, sunt urmatoarele:

 In calitate de GENERATOR de deseuri:

• sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla (Legea 211/2011, art. 14, alin. 1)neindeplinirea acestei obligatii se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• are obligatia valorificarii deseurilor generate, respectand prevederile legale (Legea 211/2011, art. 13)amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze operatiunile de tratare a deseurilor sau sa transfere aceste operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor, in conformitate cu prevederile legale (Legea 211/2011, art. 22, alin. 1) amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• desemnarea unei persoane (angajat sau tert) care sa urmareasca si sa indeplineasca obligatiile legislative legate de gestionarea deseurilor (Legea 211/2011, art. 22, alin 3). Persoanele desemnate trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate (Legea 211/2011, art. 22, alin 4);

• sa incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in lista deseurilor prevazuta in HG 856/2002 , Anexa 2. (Legea 211, art. 8, alin.1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora. (Legea 211, art. 8, alin 4) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei (Legea 211, art. 26, alin. 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa tina evidenta gestiunii deseurilor proprii (HG 856/2002, art. 1, alin. 1) si sa raporteze anual aceste deseuri catre Agentia Judeteana de Protectia Mediului corespunzatoare locatiei de desfasurare a activitatii. (Legea 211/2011, art. 49, alin 1) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

• sa pastreze buletinele de analiza care caracterizeaza deseurile periculoase generate din propria activitate si sa le transmita, la cerere, autoritatilor competente pentru protectia mediului. (Legea 211/2011, art. 49, alin 2) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

• trebuie sa asigure predarea separata a deseurilor din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG.1132/2008, art. 7.18)amenda de la 5.000 la 7.500 RON;

• trebuie sa asigure colectarea separata, stocarea si predarea, in vederea reciclarii, a uleiurilor uzate (HG. 235/2007, art. 5.1)amenda de la 7.500 la 10.000 RON.

In calitate de PRODUCATOR:

• In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului (Legea 211/2011, art 12, alin. 1)

Responsabilitatea extinsa a producatorului include, fara a se limita la acestea, urmatoarele masuri: incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor solutii care sa reduca impactul asupra mediului si generarea de deseuri in procesul de fabricatie si pe perioada de utilizare a produselor, incurajarea productiei si comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic si care, dupa ce devin deseuri, pot fi valorificate in mod corespunzator si a caror eliminare este compatibila cu principiile de protectie a mediului; acceptarea produselor returnate si a deseurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite si asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanatatii populatiei, precum si asumarea raspunderii financiare, punerea la dispozitia publicului a informatiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil si reciclabil al produselor (Legea 211/2011, art 12, alin. 2)

• are obligatia sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere (Legea 211/2011, art. 17, alin. 2)amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari (Legea 211/2011, art. 17, alin. 2)amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, costurile operatiunilor de gestionare a deseurilor se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor. (Legea 211/2011, art 21, alin 1);

• sa se asigure ca pe durata efectuarii operatiunilor de colectare, transport si stocare a deseurilor periculoase acestea sunt ambalate si etichetate corespunzator (Legea 211/2011, art. 28, alin. 1)amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa asigure reciclarea si valorificarea deseurilor generate de ambalajele pe care le introduce pe piata fie individual fie prin intermediul unui operator economic autorizat de catre o comisie constituita la nivelul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (HG 621/2005, art 16)

• Obiectivele privind valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje ce trebuie atinse la nivel national sunt urmatoarele (cf. OG 31/2013):

  • pentru hartie/cartonminimum 60% 
  • pentru plasticminimum 22.5%, cu exceptia materialelor PET – 55%
  • pentru sticlaminimum 60% 
  • pentru metalminimum 50%, cu exceptia aluminiului – 21%
  • pentru lemnminimum 15% 
  • obiectiv global de valorificare prin reciclare – minimum 55%
  • obiectiv global de valorificare prin incinerare – minimum 60%

• Producatorii care isi indeplinesc in mod individual obiectivele de reciclare si valorificare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje gestionate, trebuie sa asigure evidenta si sa raporteze aceste deseuri agentiei judetene/regionale de protectia mediului. (OM 794/2012, art.1, alin 1.)

• Producatorii care au transferat obligatiile de gestionare a deseurilor de ambalaje pentru care sunt responsabili, sunt obligati sa comunice operatorului economic autorizat toate datele necesare raportarii. (OM 794/2012, art.1, alin 2.)

Producatorii de deseuri au, de asemenea, interdictii privind:

abandonarea deseurilor (L.211/2011, art. 19.3)amenda de la 20.000 la 40.000 RON;

eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1)amenda de la 25.000 la 30.000 RON;

eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2)amenda de la 5.000 la 10.000 RON.

Vom reveni pe viitor si cu alte aspecte care dau „batai de cap” producatorilor, legate de contributiile datorate Administratiei Fondului pentru Mediu si nu numai!

Daca sunteti producator si aveti nelamuriri sau intrebari in legatura cu raportarea deseurilor, nu ezitati sa ne contactati!

Puteti citi si:

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Photo-0461

Sursa: Regimuldeseurilor.ro

Ce trebuie să știm atunci când aplicăm Legea 211/2011. Chiar dacă este o lege dedicată celor care fac lucruri cu deșeurile sau la acest lucru ne gândim, aceeași lege impune o serie de obligații celor care produc sau dețin deșeuri. Aceștia din urmă se numesc producători de deșeuri și deținători de deșeuri.

Cele mai importante obligații stabilite prin Legea 211/2011 pentru producătorii și deținătorii de deșeuri sunt:

(A) Cu privire la păstrarea evidenței deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase:

• să asigure evidenţa gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 şi să o transmită anual agenţiei judeţene pentru protecţia mediului;
• să păstreze buletinele de analiză care caracterizează deşeurile periculoase generate din propria activitate şi să le transmită, la cerere, autorităţilor competente pentru protecţia mediului.
• (pentru deșeurile periculoase) să ţină o evidenţă cronologică a cantităţii, naturii, originii şi, după caz, a destinaţiei, a frecvenţei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum şi a operaţiunilor de valorificare / eliminare şi să o pună la dispoziţia autorităţilor competente, la cererea acestora.
• să păstreze evidenţa gestiunii deşeurilor cel puţin 3 ani.
• să furnizate la cererea autorităţilor competente sau a unui deţinător anterior documentele justificative conform cărora operaţiunile de gestionare au fost efectuate.

(B) Cu privire la deșeurile periculoase:

• să colecteze, să transporte şi să stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu, incluzând asigurarea trasabilităţii de la locul de generare la destinaţia finală, potrivit prevederilor art. 49 şi 60.
• Transportul deşeurilor periculoase pe teritoriul României este reglementat prin hotărârea de Guvern nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 30 septembrie 2008.
• să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe ori materiale. Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase.
• să se asigure că pe durata efectuării operaţiunilor de colectare, transport şi stocare a deşeurilor periculoase acestea sunt ambalate şi etichetate potrivit prevederilor legale. Transferul deşeurilor periculoase pe teritoriul naţional trebuie să fie însoţit de documentul de identificare prevăzut în anexa IB la Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006.

(C) Cu privire la uleiurile uzate:

• să respecte prevederile hotărârii de Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

(D) Cu privire la programele de prevenire a generării deşeurilor:

• persoana juridică ce exercită o activitate de natură comercială sau industrială, având în vedere rezultatele unui audit de deşeuri, este obligată să întocmească şi să implementeze, începând cu anul 2012, un program de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate din activitatea proprie sau, după caz, de la orice produs fabricat, inclusiv măsuri care respectă un anumit design al produselor, şi să adopte măsuri de reducere a periculozităţii deşeurilor.

(E) Cu privire la valorificarea deșeurilor:

• să valorifice deșeurile, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20.
• să colecteze separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

(F) Cu privire la reutilizare și reciclare:

• să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;
• să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

(G) Cu privire la eliminarea deșeurilor:

• să supună deşeurile care nu au fost valorificate unei operaţiuni de eliminare în condiţii de siguranţă. Abandonarea deşeurilor este interzisă. Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.

(H) Cu privire la costuri:

• în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte”, costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor se suportă de către producătorul de deşeuri sau, după caz, de deţinătorul actual ori anterior al deşeurilor.

(I) Cu privire la responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor:

• de a efectua operaţiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20 sau de a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deşeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20.
• să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe persoane. Persoanele desemnate trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.
• Producătorul sau deţinătorul care transferă deşeuri către una dintre persoanele fizice ori juridice prevăzute la art. 22 alin. (1) în vederea efectuării unor operaţiuni de tratare preliminară operaţiunilor de valorificare sau de eliminare completă nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operaţiunilor de valorificare ori de eliminare completă.
• În cazul în care împărţirea responsabilităţii privind tratarea deşeurilor implică transportul deşeurilor peste frontiera României, acesta se poate realiza numai cu respectarea prevederilor comunitare referitoare la transferurile de deşeuri.

Ce nu ne obligă legea 211/2011
Legea 211/2011 nu ne obligă să încheiem un contract/contracte pentru a ne debarasa de deșeurile proprii. Acest „instrument” este util pentru a rezolva o serie de aspecte precum cele comerciale, juridice etc., chiar și de mediu, sănătate și securitate în muncă. Totuși, este de reținut că Legea 211/2011 nu obligă la utilizarea acestui instrument și, prin consecință, nu prevede sancțiuni dacă „nu ai încheiat un contract cu firma care îți ia deșeurile”.

Material preluat integral de pe regimuldeseurilor.ro.