Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sursa foto: Pixabay

Acum 2 ani, la 20 august 2020 era publicată Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile.

Legea trebuia să intre in vigoare după 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, iar în acest interval ar fi trebuit elaborate Normele tehnice privind activitatea de compostare şi digestie anaerobă, emise prin ordin comun de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Potrivit articolului 1, alin. (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci” şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Totodată,  în articolul  2 (1) este precizat că „Este obligatorie colectarea separată a deşeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din uşă în uşă, denumită în continuare U-U, sau prin aport voluntar, denumită în continuare AP”.

Reglementarea se regăsește și în OUG 92/2021, articolul 33Autorităţile publice locale vor asigura până la 31 decembrie 2023 colectarea separată și reciclarea la sursă a biodeșeurilor sau colectarea separată a acestora fără a le amesteca cu alte tipuri de deșeuri.

Din nou o neconcordanță între două legi care impun aceeași obligație la date diferite. Credeți că vom îndeplini obiectivul măcar până în 2023?

Ce s-a schimbat după 2 ani de la publicare

Foarte puține autorități publice locale au implementat un sistem de colectare separată a deșeurilor biodegradabile „din ușă în ușă”, fie au distribuit compostoare pentru realizarea unei compostări individuale în zonele rurale (exemplu zone din județul Bihor, Arad, Argeș etc.)

Având în vedere că nu avem implementat la nivel național un sistem funcțional de colectare separată a deșeurilor municipale deși există obligativitatea colectării separate a deșeurilor pe minimum 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) de 10 ani, era de așteptat că nu o să se întâmple o minune nici în cazul colectării deșeurilor biodegradabile.

Dar ne așteptam ca reprezentanții Ministerului Mediului și Agriculturii să depună un efort măcar pentru eleborarea normelor tehnice care ar fi impulsionat mulți actori privați din domeniu să construiască platforme de compostare sau instalații de producerea a biogazului și să găsească astfel soluții acolo unde autoritățile publice locale nu le oferă, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor deșeuri reciclabile care nu reușesc să fie recuperate prin sistemele publice de colectare.

După 2 ani reprezentanții Ministerelor știu doar să răspundă sec că normele tehnice sunt în curs de elaborare și vor fi făcute publice în curând.

În tot acest timp operatorii economici care dețin stații de compostare sau instalații de producere a biogazului se luptă să obțină certificări în statele vecine care au foarte bine reglementată gestionarea deșeurilor biodegradabile, să distribuie în piață materiile prime obținute și să supraviețuiască într-un sistem care nu este nici bine reglementat, nici susținut de stat.

Ce se întâmplă cu deșeurile biodegradabile în București

În apropierea Bucureștiului nu există nici o stație de compostare sau de producere a biogazului.

În lipsa unor astfel de facilități care ar fi trebuit implementate de autoritățile publice locale au apărut diverse proiecte dezvoltate Grupuri de inițiativă civică sau diverse asociații care au reușit să implementeze câteva puncte de colectare și compostare a deșeurilor biodegradabile generare de populație. Câteva dintre aceste inițiative:

  • Magazinul Zero Waste din București (sector 1) colectează deșeuri biodegradabile și le predă către Grădina MOLCOM – Moara Vlasiei, jud. Ilfov (sat aflat la 35 km de București)
  • Livada comunitară urbană este un proiect al grupului de inițiativă Acțiunea Comunitară Tineretului (sector 4) – zona de colectare și compostare se află în livada din spatele Casei Memoriale Tudor Arghezi, cunoscută ca „Mărțisor”
  • Urban Cultor – au amenajat o zonă de compostare pe strada Grigore Romniceanu, nr. 17-21 (sector 5) in cadrul proiectului Cotroceni, cartier circular 
  • Centrul pentru Compostare Comunitară Floreasca (strada Ludwing van Beethoven, sector 2) proiect pilot implementat pentru 30 de familii de către Food for Earth Bulgaria în parteneriat cu Urban Cultor.

Cei de la Livada Comunitară urbană au lansat și un concurs pentru București – 1 premiu pentru încă o comunitate implicată (bloc, școală, companie, instituție publică sau privată): o ministație de compostare resturi vegetale din bucătărie și din grădină. Găsiți formularul cu aplicația aici.

În sectorul 3 există Colțul de compostare din curtea școlii – o acțiune pilot a Primăriei Sectorului 3, finanțată în cadrul proiectului Resourceful Cities (Programul URBACT).

Deși apreciem inițiativa Primăriei sectorului 3 așteptăm o implicare reală în asigurarea unui sistem de colectare separată „din ușă în ușă” a deșeurilor reciclabile și compostabile atât la nivelul sectorului 3, la nivelul celorlalte sectoare și bineînțeles, la nivel național.

Alte inițiative comunitare de compostare

  • Baimarenii composteaza implementat de Fundația Comunitară Oradea, Banca pentru alimente Maramureș și Explorania – In jurul inițiativei s-au strâns 80 familii care colectează peste 300 kg de deșeuri vegetal din gospodării, în fiecare lună și le depozitează în cele 3 zone de compostare urbană
  • Compost in Cluj – grup de persoane fizice din Cluj care compostează individual sau colectiv în diverse zone din Cluj (în prezent grupul are 1100 de membri)

Având în vedere că deșeurile biodegradabile reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea deșeurilor municipale generate de populație, implementarea unui sistem național de colectare al acestora ar contribui la obiectivul anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare care este începând din anul 2022 de 60% (Reciclare – minimum 50%, Alte forme de valorificare – 10%) și ar ajuta unitățile administrativ teritoriale să nu mai plătească taxa de 50 lei pe tonă pentru deșeurile eliminate prin depozitare.

Articol scris in colaborare ECOTECAwww.ExpertDeseuri.ro

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

adidas_ocean_shoes_news_featured

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea  …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

1be0e8c8-e8c2-455e-a289-2d13523c4a89-620x372

Sursa: The Guardian

In urma cu un an va povesteam de un proiect de lege initiat de un grup de parlamentari francezi menit sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute.

Adunarea Nationala a Frantei a votat in unanimitate joia trecuta pentru adoptarea acestei legi, in conditiile in care Franta se confrunta cu o risipa alimentara fara precedent.

Astfel, supermarketurile franceze vor fi obligate sa doneze alimentele nevandute asociatiilor de caritate, fermelor  sau centrelor care produc compost.

Potrivit noii legi, orice magazin cu o suprafata de peste 400 de metri pătrați trebuie să semneze un contract cu o organizație caritabilă pentru donarea alimentelor pana in luna iulie a anului viitor. Cei care nu se vor conforma noii legislatii vor fi sanctionati cu amenzi de pana la 75 000 € sau doi ani de inchisoare.

Unele supermarketuri stropesc cu clor alimentele aruncate pentru a indeparta „cautatorii de gunoaie”

In ultimii ani, media franceza a prezentat pe larg cum familiile sarace, studentii, somerii sau oamenii fara adapost cauta frecvent in cosurile supermarketurilor pentru hrana, reusind sa recupereze alimente aruncate aproape de data expirarii.

Unele supermarketuri au ales sa arunce clor peste alimente pentru a preveni, spun reprezentantii acestora, potentialele intoxicatii prin consumul de alimente din containere. Altii decid sa pastreze containerele in depozite inchise, ferite de potentialii vizitatori.

Este scandalos sa vezi inalbitor turnat peste alimentele comestibile in cosurile supermarketurilor”, a declarat deputatul socialist Guillaume Garot, care a propus proiectul de lege.

Legea va introduce de asemenea, un program educational despre risipa alimentara in scoli si organizatii. Aceasta urmeaza o masura impusa in februarie, de eliminare a datelor de expirare de pe alimentele proaspete.

In medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate

Masurile fac parte din strategia Frantei de reducere a cantitatii de deseuri alimentare cu 50% pana in 2025. Potrivit estimarilor oficiale, in medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate. Costul national al acestei risipe ajunge pana la 20 de miliarde de €.

Din cele 7,1 milioane de tone de produse alimentare irosite in Franta in fiecare an, 67% sunt aruncate de consumatori, 15% de restaurante si 11% de magazine. In fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în întreaga lume.

Noua legislatie franceza urmeaza modelul practicat de statul american Massachusetts si Marea Britanie, cu mentiunea ca guvernul englez are un acord voluntar cu sectorul alimentar și cel de retail pentru a reduce atât produsele alimentare cat și deșeurile de ambalaje în lanțul de aprovizionare, dar nu crede in obiective obligatorii.

Un raport emis la inceputul acestui an a aratat ca in Marea Britanie, gospodăriile au aruncat 7 milioane de tone de alimente în 2012, suficient pentru a umple stadionul Wembley din Londra, de nouă ori. Deșeurile alimentare menajere din Marea Britanie sunt asociate cu 17 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Dupa deschiderea unor supermarketuri Zero Waste in Franta si Germania a venit randul restaurantelor care promoveaza acest concept – de aceasta data in Marea Britanie.

20141202TSMF

Sursa: Cleaning Matters

Bucatarul-sef Douglas McMaster, foarte cunoscut si apreciat in Marea Britanie a deschis prima cantina Zero Waste si spera ca proiectul lui sa inspire cat mai multe companii sa urmeze exemplul.

Motivat de dorința de a schimba atitudinea oamenilor fata de deșeuri și de a încuraja un sistem alimentar mai “conștient”, tânărul bucătar a deschis în luna octombrie Silo, o brutărie/cafenea /restaurant într-un depozit monocromatic in Brighton. Cantina, care reciclează toată deșeurile sale, se bazează pe un prototip mai mic configurat cu succes de McMaster in Melbourne.

Ingredientele de bază în forma lor cea mai pură sunt livrate fara ambalaje direct de la fermieri si producatori (majoritatea locali) in containere reutilizabile. In plus Silo genereaza propriile produse ca unt, branza, paine si alcool.”Eu îl numesc un sistem alimentar cu un stil pre-industrial…Este un mod de a produce si a aproviziona respectand alimentele cum faceam in urma cu 100 de ani”, declara McMaster.

Acest sistem reduce tone de alimente prin propunerea unui meniu mai restrans – avand in vedere ca “mai multe optiuni creeaza mai multe deseuri”, dupa cum marturiseste bucatarul sef, atentionand ca meniul este strict sezonier si servit pe farfurii realizate din pungi de plastic reciclate.

Nici un rest alimentar nu este irosit datorita unei masini de compostare in valoare de £22,000, care este capabila sa obtina 60kg de compost peste noapte – prima de acest tip folosita intr-o bucatarie comerciala Marea Britanie, potrivit lui McMaster.

Acumulam toate deșeurile naturale într-o găleată și la sfârșitul zilei merg direct in masina de compostare “, spune el. “Nu trebuie să faci nimic si nu apesi pe niciun buton – poti uita de ea. De fapt ne ajuta sa economisim timpul pentru ca nu trebuie sa scoatem containerele la sfarsitul zilei, sa le golim si sa plasam altele”.

În prezent, compostul este luat de cineva care are nevoie de el în schimbul unor plante gratuite. În timp ce acest lucru poate suna idealist, McMaster este conștient de importanța transformarii acestui risc intr-o actiune sustenabila atat financiar cat si din punct de vedere etic.

Composterul nu este ieftin pentru că este un design nou și foloseste noi tehnologii, dar afacerile locale pot partaja costurile unei astfel de mașini și să lucreze împreună pentru a face aceasta afacere viabila atat din punct de vedere financiar cat și ecologic. Noi impartim masina noastră cu alte cinci întreprinderi.

“Minuni” in lucrul cu apa

Silo nu vizeaza doar reducerea risipei alimentare. Apa reziduala produsa de masinile de cafea este filtrata prin osmoză inversă – un proces care separă moleculele de apă pură din apa gri. Apa pura este refolosita în mașinile de cafea, care potrivit lui McMaster ajută la crearea unui gust “curat” care reprezintă aroma adevărată a cafelei, în timp ce apa gri este folosita pentru a spăla toaletele.

O altă inovație este data de refuzul lui McMaster de a folosi produse chimice pentru a menține curățenia și igiena la fața locului. În schimb, foloseste EOwater –apa acida electrolizata și alcalinizata care a fost inițial creata în Japonia pentru curățarea rănilor deschise. Mașina de £30.000 transforma apa intr-un dezinfectant antibacterian non-toxic si natural care se pretinde a fi mai eficace decât săpunul si înălbitorul.

Apa electrolizata este naturala și este creata la fața locului, astfel încât nu sunt folosite ambalaje si nu implica alte deseuri sau consum de energie”, explica McMaster.

Provocări culinare

Toate aceste procese l-au ajutat pe Silo sa recicleze aproximativ 95% din deseuri, dar McMaster spune restul de 5% a fost un “coșmar”.

Curatarea cuptoarelor:Anumite cuptoare sunt fabricate pentru a fi curățate cu aceste produse speciale chimice care vin în ambalaje foarte risipitoare Asta nu e ceea ce ne dorim, dar este modul în care cuptoarele sunt construite și, din păcate, avem nevoie de ele pentru a crea ceea ce dorim să creăm.

A încerca sa schimbi lucrul asta e foarte dificil. Deci, ceea ce facem noi este o curățare de mână într-un fel de spălare fierbinte. Dar când ai un pui, iar grăsimea este scurge pe cealalta parte și el este copt la 250 de grade, nu este foarte usor sa cureti.

Cea mai mare provocare pentru McMaster ramane schimbarea atitudinii oamenilor fata de deșeuri – și nu doar a potentialilor clienti. Recent, un nou furnizor a adus un ambalaj care nu era în conformitate cu politica-zero deșeuri promovata de Silo chiar după ce bucătarul-șef i-a explicat întregul concept. Dar McMaster, un fost BBC Young Chef of the Year, nu se lasa cu una cu doua.

Este vorba despre încercarea de a schimba procesele de gândire ale oamenilor în rutina de zi cu zi și de a-i încuraja să-si insuseasca aceste idei în loc de a accepta lucrurile pur si simplu fara sa-ti pui niste intrebari”, spune el. “Nu e ușor pentru că nu toată lumea crede ca mine, dar trebuie sa incepem de undeva!

Puteti citi si:

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

comm-food-waste

Sursa: sustainablebrands.com

In 2012, jumatate din alimentele produse la nivel mondial au devenit deseuri, potrivit British Institution of Mechanical Engineers (IME), in timp ce peste un miliard de oameni sufera de foame la nivel global.

In tarile slab dezvoltate, cele mai multe pierderi au loc in timpul productiei, in timp ce in tarile dezvoltate, cea mai mare cantitate de produse alimentare – aproximativ 100 kg/persoana/an – este pierduta in faza de consum.

Deseurile alimentare au devenit in ultimii ani, o problema importanta si pentru americani. Impactul economic al risipei alimentare este echivalent cu 197,7 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Barilla Center for Food & Nutrition (BCFN).

Statul Massachusetts este pe cale de pune in aplicare o lege care sa se ocupe de aceasta problema. In luna ianuarie, guvernul a anuntat ca va impune la data de 1 octombrie 2014, o interdictie asupra depozitarii deseurilor alimentare.

Reglementata de Departamentul de Protectie a Mediului din Massachusetts (MassDEP), legea impune oricarei entitati care elimina cel putin o tona de material organic pe saptamana, sa doneze sau sa gaseasca noi modalitati de folosire a alimentelor utilizabile. Alimentele ramase care nu mai pot fi folosite vor fi trimise fie catre statiile de compostare anaeroba si transformate in energie fie catre statii de compostare aeroba si centre furajere.

Deseurile alimentare municipale din intreprinderile mici nu sunt incluse in aceasta masura, care afecteaza aproximativ 1.700 de intreprinderi si institutii de stat (scoli, spitale etc).

25% din deseurile generate in Massachusetts sunt alimentare

Masura de prevenire a risipei de alimente va ajuta statul Massachusetts sa isi atinga obiectivele de reducere a deseurilor cu 30% pana in 2020 si cu 80% pana in 2050. Deseurile alimentare reprezinta 25% din totalul deseurilor generate in statul american; peste un 1 milion de tone de deseuri alimentare sunt generate anual in Massachusetts, potrivit estimarilor MassDEP.

In prezent, exista aproximativ 30 de statii de compostare aeroba si anaeroba in Massachusetts, care accepta deseuri alimentare, cu o capacitate de aproximativ 150.000 de tone de material organic/an.

Agentia pentru Protectia Mediului si MassDEP estimeaza ca, mai putin de 10% din deseurile alimentare sunt valorificate. Cu toate acestea, unele afaceri din Massachusetts au deja programe de separare a deseurilor alimentare, inclusiv 300 de supermarketuri, care economisesc pana la 20.000 de dolari/an/magazin, potrivit MassDEP.

Guvernul de stat a furnizat pana acum asistenta tehnica si granturi, in valoare de 1 milion de dolari, pentru operatiunile de compostare aeroba si anaeroba.

Massachusetts este al treilea stat din SUA care va pune in aplicare o interdictie a depozitarii deseurilor alimentare, dupa Vermont si Connecticut – desi legislatia lor se aplică numai pentru institutiile care genereaza mai mult de doua tone pe saptamana si se afla la 20 de kilometri distanta de o unitate de valorificare a deseurilor alimentare.

 

Compostarea deseurilor – aspecte esentiale

compost-mulchIn articolele anterioare, va spuneam de ce este importanta compostarea deseurilor si cat este de utilizata aceasta metoda in Romania. In plus, am vazut cat de profitabile sunt afacerile dezvoltate pe aceasta metoda.

Mai departe, vom parcurge cateva aspecte esentiale legate de acest proces.

Cum este definita compostarea?

Compostarea reprezinta procesul de descompunere si transformare a substantelor organice solide de catre microorganisme (in principal bacterii si fungi) intr-un material stabil, care poate fi valorificat (in functie de caracteristici) in agricultura, in locul ingrasamintelor chimice sau in lucrari de imbunatatiri funciare (ameliorarea solului).

Categorii de deseuri compostabile

Principalele categorii de deseuri care pot fi compostate sunt: deseurile provenite din gradini si parcuri, fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile (resturi de fructe si legume, coji de oua si alte resturi alimentare), deseurile provenite din piete si complexe alimentare; resturile biodegradabile din industria alimentara; namolul rezultat din statiile de epurare orasenesti (respectiv, cele care nu sunt poluate cu metale grele sau alti agenti chimici nepermisi); deseurile provenite din complexele zootehnice.

Metode de compostare

Compostarea se poate face in cadrul gospodariilor, in gramada deschisa, in lazi de compost speciale din plastic sau in alte recipente. In cazul fermelor si statiilor de compostare, compostarea se poate realiza pe platforme special amenajate, materialul pentru compostat fiind dispus in randuri lungi (brazde) si intors periodic (folosind echipamente speciale de remaniere a brazdelor), in sisteme de gramezi statice aerate folosind conducte perforate sau in containere speciale.

Etapele compostarii

Procesul de compostare presupune doua etape: tratarea mecanica si descompunerea (fermentarea). In cazul tratarii mecanice deseurile sunt maruntite, omogenizate si pregatite pentru tratarea biologica/fermentare.
Etapa de fermentare cuprinde trei faze principale:
prima faza, stadiul de fermentare mezofila, la temperaturi cuprinse intre 25 si 40 grade Celsius;
a doua faza, stadiul termofil, consta intr-o degradare aeroba intensa. Materia organica se descompune la temperaturi de 50 pana la 70 °C, sub actiunea bacteriilor. Datorita temperaturilor inalte, materialul se pasteurizează, microbii sunt distrusi precum si semintele de buruieni.
a treia faza, constituie stadiul de maturizare, in care temperaturile se stabilizeaza (35-45 °C) si se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat in humus; ultimul obiectiv este de a produce un material stabil.
Durata fermentarii este de minimum 3 luni in sezonul cald si 4-5 luni in sezonul rece. In
acest timp se practica remanieri din 30 in 30 de zile. Remanierea se executa manual sau in cazul unor cantitati mari de compost, cu ajutorul unor utilaje specializate.

Conditii optime pentru realizarea unui compost de calitate

O compostare buna consta in asigurarea unor conditii ambientale adecvate pentru viata microbiana. Organismele responsabile de compostare au nevoie de trei elemente pentru a trai:

`hrana echilibrata`, compusa dintr-un amestec de ingrediente bogate in carbon (brune-dure-uscate, cum sunt paiele, crengile copacilor, rumegusul) si de ingrediente bogate in azot (verzi-moi-umede cum sunt buruienile, frunzele, resturile de fructe si legume). Este important ca in procesul de compostare sa fie utilizate atat deseuri uscate cat si deseuri verzi, pentru obtinerea unui compost de calitate superioara.

umiditate, prezenta indeosebi in ingredientele azotate, sau provenita din apa adaugata separat; umiditatea asigura un mediu propice inmultirii bacteriilor aerobe si accelereaza procesul de compostare.

aer, a carui circulatie este favorizata de ingredientele carbonate dure. Microbii implicati in procesul de compostare sunt aerobi, au nevoie de aer pentru a se dezvolta si descompune deseurile.

In lipsa unei aerisiri corespunzatoare a amestecului se formeaza compostul putrezit (anaerob), un ingrasamant organic de slaba calitate si periculos pentru mediu. Acesta genereaza mirosuri neplacute si gaz metan, in timp ce levigatul rezultat in urma putrezirii se scurge in sol si ajunge ulterior in panza freatica.

Din pacate, in tara noastra, cele mai multe gospodarii din mediul rural realizeaza compostarea anaeroba folosind in principal dejectiile animaliere, `mari` generatoare de gaz metan.

In schimb, compostul format aerob nu genereaza gaz metan; carbonul din deseurile biodegradabile se regaseste in humus iar levigatul se recircula, o parte a lui integrandu-se in compost iar cea mai mare parte se transforma in vapori de apa (datorita temperaturilor ridicate din procesul de compostare); in acest fel panza freatica este protejata.

Pentru obtinerea unui compost de calitate buna este important ca mestecul de deseuri sa fie in permanenta aerisit si omogenizat, fie manual, fie mecanizat.

In timp ce in tara noastra, cea mai raspandita metoda de compostare este cea de tip `gramada deschisa`, realizata manual, in gospodarii, in strainatate este utilizata preponderent compostarea mecanizata, pe platforma, in siruri si gramezi. Puteti urmari procesul de compostare mecanizata in materialul de mai jos.

Cum sta Romania la capitolul compostare deseuri?

IMG_2022In articolul anterior, va spuneam de cateva exemple din strainatate de afaceri profitabile bazate pe compostarea deseurilor. Spuneam si ca aceasta metoda nu prezinta prea mult interes in Romania. Iata mai jos cateva statistici.

Este evident ca vorbim despre o metoda de valorificare care nu este foarte utilizata si cu atat mai putin, promovata. Ultimele statistici referitoare la compostarea deseurilor dateaza din 2011.

Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, in 2011 cantitatea de deseuri municipale colectata prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau ale firmelor de salubritate a fost de peste 5 milioane tone.

Din cantitatea totala de deseuri municipale colectata, 76,6% a fost reprezentata de deseurile menajere si asimilabile. De remarcat faptul ca, mai mult de jumatate din deseurile menajere colectate de municipalitati in 2011 (57,82% ) au fost biodegradabile.

Insa, trebuie mentionat ca statisticile nu includ deseurile municipale care nu au fost colectate. Potrivit ANPM, in 2011 gradul de conectare al populatiei la serviciul de salubritate era de 76%. Astfel, daca luam in calcul faptul ca in medie sunt generate 0,9 kg deseuri/loc/zi in mediul urban și 0,4 kg/loc/zi in mediul rural, rezulta o cantitate de 0,858 milioane tone de deseuri menajere care nu au fost colectate si tratate.

Statistici romanesti versus statistici europene

In timp ce autoritatile `se laudau` ca au reusit sa depaseasca tinta de 25% impusa de UE, de reducere a depozitarii deseurilor biodegradabile, cu 12 procente, statisticile Eurostat  au aratat ca, in 2011, Romania a reciclat doar 1% din deseurile municipale, mai putin de 0,5 % dintre acestea fiind compostate sau incinerate. In plus, sa ne amintim ca cea mai recenta statistica publicata de Eurostat in data de 25 martie 2014, a aratat ca situatia deseurilor din Romania a ramas aceeasi si in 2012.

In acest caz, exista doua posibilitati: fie raportarile trimise catre UE au fost gresite, fie statisticile transmise la nivel national au fost false. Ce varianta vi se pare mai plauzibila?

Conform raportului anual publicat de ANPM, in 2012 la nivel naţional, erau autorizate circa 70 de instalatii si platforme pentru compostarea deseurilor biodegradabile municipale, iar 50 erau in diferite stadii de realizare si de reglementare. In mod evident, aceste instalatii nu sunt suficiente, multe zone ramanand neacoperite. Spre exemplu, in judetul Ialomita functioneaza 24 de platforme de compostare in timp ce in multe dintre judete ca de exemplu Botosani, Maramures, Harghita nu exista nici macar una.

In aceste conditii, pare aproape imposibil de crezut ca in 2011 au fost compostate 37% din deseurile biodegradabile.

Singura certitudine in privinta deseurilor compostabile ramane contributia catre Fondul de Mediu de 100 de lei/tona [care ar trebui] aplicata unitatilor administrativ teritoriale care nu reusesc sa reduca anual depozitarea deseurilor municipale cu 15%, sume platite tot din banii contribuabililor.

In concluzie, daca vor fi mentinute conditiile actuale, obiectivul de reducere a depozitarii deseurilor biodegradabile cu 65% pana in 2016 (stabilit in cadrul Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, publicata in data de 17 aprilie 2012), va fi imposibil de indeplinit.

Compostarea deseurilor- o solutie ignorata

BC1000XL_Action6De obicei cand auzim sintagma `deseuri biodegradabile`, ne vine in gand ideea ca acestea nu reprezinta un pericol pentru mediu. Insa daca nu sunt tratate, ele devin la fel de periculoase ca deseurile nedegradabile.

Deseurile biodegradabile reprezinta o sursa importanta de emisii de metan, un puternic gaz cu efect de sera, ce contribuie la schimbarile climatice. In plus, scurgerile provenite din degradarea acestor deseuri contamineaza apele subterane si solul, care afecteaza ulterior lantul alimentar.

Cea mai buna solutie de valorificare a acestora o reprezinta compostarea. Printre beneficiile acestui proces mentionam: eliminarea surselor de raspandire a microbilor si infestare a  solului, a apei si a aerului; solul imbunatatit cu compost devine mai afanat si mai penetrant (astfel, in cazul ploilor abundente, acest sol absoarbe o mare cantitate de apa, in timp ce alte soluri se comporta ca un acoperis de tablă, facilitand inundatiile); plantele de pe solul fertilizat organic suporta mai bine seceta si alimentele rezultate in final sunt mai sanatoase; se pot crea soluri fertile pe terenuri complet nefertile.

Afaceri de milioane de dolari din `mizerie`

In timp ce in Romania deseurile biodegradabile sunt tratate cu superficialitate, alte tari au reusit sa valorifice potentialul acestora. Spre exemplu, in Statele Unite trei tineri din Utah au pornit o afacere din colectarea resturilor menajere provenite de la restaurantele din localitate. Fondata in 2010, compania EcoScraps colecteaza astazi 20 de tone de deseuri alimentare de la peste 70 de bacanii, diversi angrosisti si magazine din Utah si Arizona. Apoi, din compostarea deseurilor produce ingramasamant pentru flori, pe care il vinde cu 8,5 dolari sacul, in pepiniere si magazinele din vestul Statelor Unite.

O alta companie din SUA la fel de cunoscuta este Peninsula Compost Company, cel mai mare producator de compost comercial de pe Coasta de Est a Statelor Unite. In fiecare zi, la punctele de procesare sunt exportate circa 400 de tone de deseuri alimentare de la companii si municipalitati, ingrijorate de reducerea costurilor de eliminare si controlul emisiilor de metan.

Autoritatile si companiile private din SUA si din alte state au inteles importanta compostului in dezvoltarea agriculturii si au luat masuri pentru dezvoltarea acestui proces. Romania ca de obicei, mai are de recuperat si la acest capitol.

Risipim si suferim. De foame. In era lui iPad si Cloud Computing.

Parlamentul European ne avertiza, in noiembrie 2011, ca europenii arunca jumatate din mancare (180 Kg/persoana/an), in timp ce 80 milioane de europeni traiesc sub limita de saracie (16% din total) iar 16 milioane de europeni depind de mancarea primita de la organizatii caritabile…

Tot Parlamentul European recomanda: regandirea modului de ambalare al alimentelor, educatia anti-risipa, etichetarea suplimentara (cu data pana la care produsul poate fi consumat sau utilizat, chair daca este expirat) si, ceea ce noua ni se pare cel mai eficace: includerea obligatiei contractuale pentru furnizorii de mancare gatita (firma de catering, restaurante, hoteluri, organizatori de evenimente) ca alimentele ramase sa fie donate catre organizatii caritabile sau banci de alimente, organizarea de “last minute markets” pentru alimente nevandute si aflate in prag de expirare… (apropo: stiti ca la Kaufland legumele si fructele se ieftinesc semnificativ inainte cu 30′ de ora de inchidere?)

Totusi, exista si alimente alterate, iar acestea nu ar trebui omise din intraga dezbatere. Pentru marea lor majoritate, obligatia de-a le preda intr-un centru de compostare le-ar transforma – pana la urma – in sol fertil, cu impact tot in ceea ce priveste securitatea alimentara (si estetica urbana si peri-urbana).

Iar daca deocamdata infrastructura pentru compostare este insuficienta, adoptarea unei astfel de porevederi legislative nu ar face nimic altceva decat sa stimuleze si accelereze introducerea compostarii, pe scara larga, in economie. Si daca apar si niste mici intreprinderi familiale, un pic de compostare la domiciliu pe ici pe colo…incepem si noi sa vedem zorii civilizatiei… :)

A, mai multe detalii despre compostare… aici. Si nu va mai ascudeti dupa deget: se poate, e la indemana si deja exista recipienti pentru compostare prin magazinele de bricolaj (Praktiker, Bricostore, Mr. Bricolage, Dedeman, Hornbach, Obi, Baumax, etc…).

Happy composting!