Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Sursa foto: Ecoteca

Potrivit Eurostat, rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 74% în 2018.

Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:

  • foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
  • nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
  • majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
  • stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)

Măsurile europene versus realitatea românească

Deșeurile din construcții și demolări (CDW) reprezintă mai mult de o treime din toate deșeurile generate în UE. Conțin o mare varietate de materiale precum beton, cărămizi, lemn, sticlă, metale și plastic. Includ toate deșeurile produse din construcția și demolarea clădirilor și infrastructurii, precum și planificarea și întreținerea drumurilor.

Dacă avem în vedere volumul, deșeurile din construcții și demolări (C&D) reprezintă cel mai mare flux de deșeuri din UE.

În conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile, deșeurile din construcții și demolări reprezintă un flux de deșeuri prioritar pentru Comisia Europeană. Aceasta stabilește următoarele obiective:

  • până în 2020, pregătirea pentru reutilizare, reciclare și recuperarea altor materiale a deșeurilor nepericuloase din construcții și demolări (cu excepția materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 din lista deșeurilor) trebuia să ajungă la minimum 70% cu greutate
  • să promoveze demolările selective pentru a permite îndepărtarea și manipularea în siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor și stabilirea de sisteme de sortare
  • prevenirea generării de deșeuri

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia Europeană a elaborat mai multe documente și instrumente care să vină în sprijinul statelor membre:

Cu toate aceste instrumente oferite de Uniunea Europeană și eforturi depuse încă din anul 2008 pentru realizarea unui cadru legislativ complex care să stimuleze recuperarea și valorificarea deșeurilor de construcții, în România acest sector nu este încă suficient reglementat, de ținta de 70% pentru anul 2020 nici nu are rost să mai discutăm.

Principalele reglementări legate de acest sector se găsesc în OUG 92/2021:

  • Art 17 (4) – Titularul autorizaţiei de construire/desfiinţare are obligaţia de a avea un plan de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire şi/sau desfiinţare, după caz, prin care se instituie sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţare, cel puţin pentru lemn, materiale minerale – beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic şi ghipspentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic, nu afectează mediul înconjurător şi siguranţa în construcţii 
  • Articolul 17 (7) – constructorii au obligația să gestioneze deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări.
  • Articolul 13 (6) Operatorii economici generatori de deșeuri iau măsuri pentru:                                                                                              b) reducerea generării de deșeuri în cadrul proceselor legate de producția industrială, extracția mineralelor, fabricare, construcții și desființări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile.

Pe lângă lacunele legislative, Cosmin Teodoru, Director General al Direcției Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Chimice Periculoase din cadrul Ministerului Mediului  a amintit în cadrul unei conferințe de profil și alte probleme în gestionarea deșeurilor de construcții:

  • lipsa de implicare a autorităților publice locale (atât primării cât și consilii județene) în gestionarea acestor deșeuri și asigurarea infrastructurii necesare de colectare și tratare; din discuție nu puteau lipsi Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor – SMID implementate de autoritățile publice locale (cu dificultățile majore pe care le cunoaștem de ani buni) care nu au avut în vedere (cu mici excepții) și gestionarea acestor tipuri de deșeuri
  • lipsa evidenței cantităților generate și valorificate
  • problema agrementelor tehnice – în lipsa emiterii acestor agremente tehnice de către o instituție de stat majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor
  • lipsa unor măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor)

Ce măsuri urmează în viitorul apropiat pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor de construcții

Ultima încercare de a transpune un act normativ care să conțină și normele tehnice a fost în 2019, draftul a avut în vedere prevederile din actele germane și austriace.

Dl Teodoru a anunțat în cadrul aceleiași conferințe că luna aceasta vor fi reluate dezbaterile pentru aprobarea draftului de lege și a invitat actorii interesați din domeniu să participe la grupurile de lucru.

Este necesară emiterea unui ghid de finanțare pentru construirea celor 15 centre regionale de colectare a deșeurilor de construcții prevăzute în PNNR dar și pentru cele 565 de platforme de colectare prin aport voluntar care pot conține si zone de depozitare deșeuri de construcții și vor primi și ele deșeurile de construcții de la persoane fizice.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

 

 

 

Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?

Photo by Paweł Czerwiński on Unsplash

Dupa cum scriam intr-un articol anterior, autoritatile publice locale au obligatia legala a “asigurarii unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie”. Aceasta obligatie vine atat din Legea 211/2011 (republicata), cat si din diverse acte normative ulterioare, dintre care cel mai recent este OUG 74/2018.

Colectarea selectiva – sau, mai corect spus, separata – a deseurilor generate de institutii sau persoane fizice este un termen bine cunoscut sau cel putin vehiculat intensiv. Aplicarea, insa, este dificila sau cel putin asa este perceputa. Intr-adevar, rezultatele nu apar peste noapte, iar consecventa si rabdarea sunt extrem de importante.

Primariile sunt obligate sa colecteze separat deseurile generate in cadrul institutiei, dar sunt direct raspunzatoare si de gestionarea deseurilor municipale, provenite de la populatie, ceea ce conduce la o serie de confuzii si neintelegeri pe care vom incerca sa le clarificam in continuare.

Ce deseuri colectam selectiv?

Conform normelor legislative, Primariile au obligatia de a pune la dispozitie sisteme de colectare selectiva cel putin a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla. Implicit, fractia de deseuri reziduale (sau amestecate, mixte, menajere, umede) constituie a cincea categorie care se va colecta separat. Interdictia de-a elimina amestecat deseuri din echipamentele lectrice sau deseuri cu continut periculos (de exemplu baterii, becuri fluorescente, chimicale, etc) complica lucrurile si mai mult: teoretic, primaria ar trebui sa asigure servicii de colectare separata si a acestor categorii de deseuri.

Tinta de reducere a cantitatilor depozitate, atat de discutata, s-a pastrat neschimbata: cel putin jumatate din cantitatea totala de deseuri municipale generate trebuie deviata de la depozitare, pana la sfarsitul anului 2020. Pana una-alta, Romania nu are o situatie clara cu privire la cate deseuri genereaza, cantitatile raportate de 270 kg/cap de locuitor sunt grosier subestimate (sub 60% fata de  media celorlalte tari din Europa de Est).

Cum colectam selectiv deseuri?

Pentru a evita sanctiuni cuprinse intre 5.000 lei si 15.000 lei (Legea 211/2011, cu modificari si completari ulterioare), Primaria trebuie sa asigure si sa raspunda de colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a celor menajere periculoase. De asemenea, tot Primaria pune la dispozitie spatii necesare si containere pentru colectarea separata a deseurilor, pe fluxuri de materiale, si asigura functionalitatea acestora. Nu este obiectul acestui articol discutarea costurilor de natura fiscala pe care UAT-ul le acumuleaza catre Fondul pentru mediu, pe considerente de natura similara, insa vom reveni asupra acestora intr-un articol viitor.

Unde anume colectam selectiv?

Implementarea sistemelor de colectare in mod selectiv a deseurilor municipale se realizeaza la sursa, adica in locul in care acestea se genereaza: la domiciliu sau, respectiv, la locul de derulare a activitatii economice din care rezulta deseurile respective. Spre exemplu, containerele de culori diferite se vor atribui fiecarui generator de deseuri sau beneficiar al serviciilor de salubrizare. Preluarea deseurilor (golirea) se poate realiza in intervale temporale diferite, in containere sau alte capacitati de manipulare departajate, separat, pe tipuri de deseu, de catre colectorul de deseuri, de preferat in baza unor contracte clare, cu clauze explicite in acest sens.

Colectarea separata a deseurilor este un proces continuu, urmat de reciclare, proceduri de valorificare energetica sau alte forme de valorificare si in ultimul rand eliminare. Deseurile destinate eliminarii sunt acelea care nu se pot supune nici unei forme de valorificare sau reciclare, conform legislatiei nationale in vigoare si, adeseori, conform viabilitatii economice a acestor operatiuni. Lipsa instrumentelor financiare, insa, este cel mai comun motiv pentru care operatorii aleg sa incalce legea, ducand la depozitare deseuri a caror eliminare prin depozitare este explicit interzisa de legislatie.

Definirea legala a unor termeni specifici

  • deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce
  • producator de deseuri – producatorul initial de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de preprocesare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri
  • gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusive supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;
  • reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt reprocesate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică si reprocesarea in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de rambleiere
  • eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie

NOU!!! prin OUG 74/2018, apar noi precizari in ceea ce priveste subclasificarea deseurilor municipale:

  1. deseuri amestecate si deseuri colectate separat de la gospodarii, inclusiv hartia si cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, biodeseurile, lemnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electronice, deseurile de baterii si acumulatori si deseurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobila;
  2. deseuri amestecate si deseuri colectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si compozitie cu deseurile menajere. Deseurile municipale nu includ deseurile de productie, agricultura, silvicultura, pescuit, fose septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namolul de epurare, vehiculele scoase din uz si deseurile provenite din activitati de constructie si desfiintari

Articol in colaborare www.ecoteca.ro  si www.raportare-mediu.ro

Bucurestiul, in continuare, cel mai poluat oras din Europa

image-2009-04-5-5551713-56-poluarea-din-bucuresti

Sursa: hotnews.ro

De cativa ani, Bucurestiul detine titulatura de cel mai poluat oras din Europa. Statisticile recente confirma in continuare, acest statut.

„Vara avem temperaturi de 30, 40 de grade. Din cauza aceasta se formeaza o zona de joasa altitudine, adica gazele generate de transportul rutier sub efectul soarelui si al caldurii se transforma intr-un ozon foarte periculos de joasa altitudine”, spune Cornel Belciug, de la Asociatia Green Revolution.

Conform acestui calcul, cel putin 90 de zile anual, in oras sunt depasite limitele acceptate de poluare. Spre comparatie, media europeana este de doar 35 de zile pe an. In Bucuresti se gasesc 38 de micrograme de particule de poluare pe metru patrat de aer, ceea ce inseamna de patru ori mai mult decat limita maxima admisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Santierele de constructii si depozitele de deseuri – surse importante de poluare a aerului

Pe langa emisiile cauzate de transport si industrie, nu trebuie sa uitam ca, o `contributie` importanta in mentinerea situatiei actuale o au sutele de santiere care nu respecta normele de mediu dar si depozitele de deseuri `conforme` din jurul capitalei.

Un studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, in 2011, asupra a 5 santiere din Bucuresti, a relevat faptul ca 4 din cele 5 santiere urmarite, incalcau normele de mediu: nu se luau masurile necesare pentru reducerea prafului (emisiile de pulberi produse depaseau limitele admise, drumurile de santier nu erau intretinute corespunzator prin nivelare si stropire, lipseau rampele de spalare a rotilor autovehiculelor la iesirea din santier) iar materialele de constructii si deseurile de pe santier nu erau gestionate corespunzator (deseurile erau descarcate in canalizarea orasului, materialele de constructii nu erau depozitate in locuri special amenajate, deseurile industriale nu erau colectate corespunzator, apele uzate tehnologice nu erau epurate inainte de deversarea in reteaua oraseneasca).

In ceea ce priveste, depozitele de deseuri `conforme` din apropierea Bucurestiului, aerul irespirabil din aceste zone si deseurile purtate de vant pe zeci de kilometri sunt dovezi clare ca situatia nu este tocmai `conforma` cu standardele de mediu, in aceste zone.

Ce masuri se iau pentru imbunatatirea problemei

„S-au instalat niste instrumente de masura si de informare. Majoritatea nu functioneaza. In felul acesta, Agentia de Protectia Mediului raporteaza date mai mult din exteriorul Capitalei si asa datele arata mai bine decat in realitate”, spune Nicusor Dan, presedintele Asociatiei `Salvati Bucurestiul`.

In timp ce autoritatile romane trateaza cu superficialitate aceasta problema, organizatiile europene de mediu desfasoara campanii de informare si constientizare privind gravitatea situatiei si cauta solutii pentru imbunatatirea ei. O astfel de campanie, `Every breath we take` a fost derulata de Agentia Europeana de Mediu, in 2013. Campania a cuprins numeroase statistici, analize, propuneri legislative dar si proiecte pentru reducerea poluarii aerului la nivel european.

Colegii de la Centrul de Excelenta pentru Dezvoltare Durabila ofera mai multe informatii legate de campania `Every breath we take`, aici.

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii

Philip-Ross-Mycotecture-1-537x393

Sursa: Inhabitat

Philip Ross, un american pasionat de studiul ciupercilor a dezvoltat o tehnica de folosire a acestora ca materiale de constructii.

Sub suprafata solului, ciupercile formeaza o retea larga de radacini subtiri, numite micelii. Ross a descoperit ca atunci cand se usuca, acestea pot fi folosite in combinatie cu apa pentru a forma un mucegai; mucegaiul format devine un material de constructie foarte puternic, rezistent la foc. Miceliul uscat poate fi crescut in orice forma si are o consistenta remarcabila care il face mai puternic decat betonul.

Materialul organic si compostabil 100% a starnit interesul organizatiei non-profit MoMa PS1 din New York, care promoveaza arta experimentala. Cu sprijinul acestei organizatii se construieste la momentul actual Hy-Fi Mushroom Tower Pavillion o cladire cu trei turnuri construita din caramizi formate din micelii si coceni de porumb.

Cladirea va fi amplasata in fata Muzeului de Arta Moderna din New York pe perioada verii, pentru a promova utilizarea materialelor de constructie alternative.

Avandajul folosirii acestor caramizi il reprezinta reducerea consumului de energie, reducerea emisiilor de carbon si posibilitatea de a fi compostate dupa demolarea cladirii.
In imaginea de mai sus gasiti o structura construita din caramizi din ciuperci Ganoderma. Acestea au fost crescute la o ferma din California si stivuite in arcuri. O varietate de lacuri si finisaje pot fi aplicate pe stratul exterior al caramizilor pentru a le etansa si a le da un aspect lucios.

Ross a brevetat deja aceasta procedura numita de el Mycotecture si intentioneaza sa o introduca in productia regionala de biomateriale. In prezent, diverse obiecte construite prin aceasta procedura se afla la mai multe muzee din intreaga lume.

O solutie pentru reducerea deseurilor din constructii din Romania

Aceasta procedura ar putea reprezenta o solutie si pentru reducerea deseurilor din constructii din Romania, unde foarte putine dintre aceste deseuri sunt valorificate. Potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM) numai in 2011 au fost colectate 531,78 mii de tone de deseuri provenite din constructii/demolari (150,69 mii de tone au fost colectate numai in zona Bucuresti-Ilfov).

ANPM precizeaza ca `o mare parte din cantitatea de deseuri din constructii si demolari generata de agenti economici, a fost utilizata la umplerea gropilor sau predata agentilor economici din domeniul constructiilor pentru valorificare`.

Nu stim cat reprezinta `o mare parte` in procente, insa atata timp cat nu exista reglementari clare referitoare la deseurile din constructii, cele mai multe dintre acestea vor ajunge in continuare la gropile de gunoi.