Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Sursa foto: Ecoteca

Ministerul Mediului a publicat în data de 2 iunie un proiect de hotărâre pentru completarea și modificarea HG 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

După 3 ani de analize, studii de fezabilitate realizate de către industrie pentru a găsi cele mai bune soluții de implementare a SGR și dezbateri peste dezbateri, în loc să clarifice toate aspectele semnalate de industrie, autoritățile sunt preocupate să naționalizeze și SGR.

Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.). Conform legii, RetuRO avea la dispoziție 30 de zile pentru a coopta ca acționar Statul Român, prin autoritatea publică pentru protecția mediului.

Deși au început formalitățile de cooptare a statului român (formalități tergirversate de autorități până în prezent), iată ce modificare aduce noua propunere legslativă:

„Art. 19 (5.1) […] în situația în care administratorul SGR nu poate fi constituit în termen de 120 de zile […] administratorul SGR va putea fi constituit având ca unic acționar statul român, prin autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului; […] membrii Consiliului de administrație vor fi nominalizați de acționarul unic.”

Altă prevedere imposibil de realizat, în condițiile în care toți reprezentanții industriei strigă la unison de luni bune că SGR nu poate fi demarat la data de 1 octombrie 2022 și care ar fi trebuit revizuită:

Articolul 19 (9) Desemnarea administratorului SGR (…) își încetează aplicabilitatea de drept în următoarele situații:

  1. c) în cazul în care administratorul SGR nu realizează cel puțin jumătate din obiectivele de colectare ale producătorilor prevăzute la art. 4 alin. (2), pentru fiecare tip de material;

(2) Producătorii sunt obligații să realizeze următoarele obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR.

  1. a) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru perioada cuprinsă între data de 1 octombrie 2022 şi data de 31 decembrie 2022;
  2. b) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru anul 2023;
  3. c) 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal pentru anul 2024;
  4. d) 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal, începând cu anul 2025.

În situația miraculoasă în care SGR ar fi demarat la data de 1 octombrie 2022 sunt imposibil de atins în 3 luni țintele propuse la articolul a)

Completări relevante propuse în noua hotărâre:

Art. 3 (1) Producătorii care introduc pe piața națională produse în ambalaje primare nereutilizabile (…) au obligația să se înregistreze în SGR în termen de 90 de zile de la data publicării pe pagina de internet a autorității publice centrale pentru protecția mediului a anunțului privind desemnarea administratorului SGR.

Art. 17 (8) distanța până la punctul de returnare realizat nu poate fi mai mare de 500 m fată de fiecare structură de vânzare a comerciantului din acordul de parteneriat, pentru structurile de vânzare din mediul rural, respectiv 150 m pentru structurile de vânzare din mediul urban.

Deși au mărit distanța de la 150m la 500 m în mediul rural, amplasarea centrelor de colectare va fi în continuare o provocare; sunt situații când distanța între 2 magazine este și de 1 km iar punctele de colectare din mediul rural ar trebui organizate de primării tocmai în scopul de a deservi mai multe magazine; în această situație distanța de 500 m nu va putea fi respectată.

Art. 18 (6) Cota aferentă statului român reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prevăzută la alin. 2, din capitalul social al Administratorului Sistemului garanție-returnare, prevăzută la alin. 1, se asigură din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu.

Aspecte care necesită clarificări legislative dar nu au fost luate în seamă (din nou!) în noua propunere legislativă

 

  • Problema stocurilor de produse neetichetate conform SGR

Din perspectiva comercianților dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție) – pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindca nu sunt purtătoare ale marcajelor corespunzătoare care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).

  • Este necesar să fie elaborată și adoptată o metodologie nouă de raportare – SGR vine cu un sistem de raportare diferit la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri).
  • În continuare sunt necesare clarificări fiscale, mai ales cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).
  • Importanța securizării investițiilor (de 80 milioane EURO) de către statul român, proporțional obligațiiilor care îi revin ca parte din Acționariat (cu procent de 20%)
  • Dacă identificarea ambalajelor se va face la nivel de sortiment (adică un singur cod de bare pentru toate sticlele dintr-un anumit produs), cum va putea SGR identifica și deconta ambalajele vândute în România dintre cele care au un singur cod de bare pentru mai multe țări (iată aici numeroase exemple). Asta înseamnă returnare de garanții pentru ambalaje pentru care aceste garanții nu au fost încasate. Va plăti producătorul român (și, mai departe, consumatorul român) garanțiile ambalajelor din statele din regiune?
  • Trebuie să obțină magazinele care vor organiza punctele de returnare autorizații de construire și de mediu?
  • Fiecare comerciant – mare sau mic – va avea obligația de a asigura colectarea ambalajelor incluse în sistem, măsură obligatorie atât pentru comercianții care au magazine de peste 200 mp suprafață de vânzare cât și pentru cei care sunt sub 200 mp. În fapt, însă, reglementarea spune altceva: comercianții mici ca suprafață se pot asocia și pot organiza puncte de colectare cu primăriile. Nu vor fi arondate pe regiuni sau alte criterii, fiecare comerciant va avea această obligație. Modul în care o vor îndeplini este însă neclar. Câți comercianți se vor asocia, care este criteriul de distanță până la cumpărători, cum arată o astfel de asociere, care sunt responsabilitățile fiecărui asociat, cine pe cine plătește, unde se amplasează punctele de colectare și cine le administrează? E neclar.

Cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate.

Persoanele sau organizațiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate, persoane de contact: Ion Nae Mușetoiu și Ecaterina Maria Gîldău, consilieri – , e-mail:  ionut.musetoiu@mmediu.ro și  ecaterina.gildau@mmediu.ro.

Puteți consulta noua propunere legislativă aici și nota de fundamentare aici.

Studiu în Brașov: Aproape jumătate din ambalajele de băuturi colectate separat în gospodăriile din Brașov sunt din plastic

Aproape jumătate din ambalajele de băuturi colectate separat în gospodăriile românilor, din mediul urban, sunt din plastic, arată o statistică realizată de compania de salubritate Brai-Cata, după centralizarea datelor înregistrate pe parcursul a nouă luni, de trei aparate inteligente de reciclare a recipientelor din plastic, aluminiu și sticlă. Conform rezultatelor furnizate de automatele de colectare, dintr-un total de 2.737.362 de unități contorizate, 44% sunt recipiente de tip PET, 34% doze din metal și 22% sticlă.

Sistemele automate de colectare a ambalajelor reciclabile au fost instalate în municipiul Brașov, în cadrul Forumului Orașelor Verzi, într-un proiect derulat de Municipalitate împreună cu partenerii privați Envipco și Brai-Cata.

Un sistem pilot care în câteva luni a colectat peste 2 milioane de bucăți de ambalaje … într-un singur oraș cu doar 3 puncte amplasate în diferite zone ale orașului, arată cât de important și eficient este SGR pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivel național.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Prezent în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din BucurestiOrganizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998), Gheorghe Loloiu, Director General Reverse Logistics Group (RLG) – România, a atras atenția asupra a două aspecte foarte importante care privesc Sistemul Garanție-Returnare și care nu sunt atât de des dezbătute, respectiv riscul de fraudare al sistemului și gestionarea stocurilor de produse nevândute care nu vor conține simbolurile SGR (aplicate pe etichetă) în momentul demarării sistemului.

RLG face parte din Grupul Reconomy, lider în furnizarea de tehnologie bazată pe servicii centrate pe economia circulară. RLG va dezvolta sistemul IT pentru implementarea SGR în Scoția începând cu 1 ianuarie 2023 (termenul de finalizare a soluției IT este de 18 luni). Scoția va lansa Sistemul de Garanție-Returnare pe 16 august 2023. Acesta va fi primul program de acest fel lansat în Marea Britanie.

În România, RLG (anterior denumită CCR) este prezentă din anul 2008, asigurând servicii complete privind transferul de responsabilitate pentru producătorii de echipamente electrice și electronice, precum și de baterii și acumulatori.

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Riscurile de fraudare și cum pot fi evitate

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Gheorghe Loloiu: „În spatele sistemului este o armată întreagă de IT-iști care încearcă să evite această fraudă.(…) Până la demarare va trebui ca toți care pun pe piață bunuri ambalate să aibă un cod de bare național pentru că altfel procentul de fraudare poate ajunge la 10% și ne gândim dacă sistemul mai este eficient, dacă multiplicăm valoarea fraudei.”

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Dl Loloiu a amintit și de problema stocurilor de produse neetichetate conform SGR (vezi imaginea de mai jos) care nu vor mai putea fi comercializate. La o simulare de 4 săptămâni ar fi pierderi de 62 milioane EUR pentru neîncasarea garanției neluând în calcul pierderile financiare și de mediu dacă produsele nevândute ar trebui distruse. Dl Loloiu a avertizat că industria trebuie să găsească niște soluții tehnice împreună cu legiuitorul pentru a evita această situație dezastruoasă.

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Ce soluții propune RLG pentru reducerea fraudelor și eficientizarea procesului de numărare a ambalajelor

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Gheorghe Loloiu: „În Germania am avut 45 de centre de numărare în 2003. Mai avem 20 dintre ele. Dacă inițial 85 % din ambalaje ajungeau la centrele de numărare, în momentul de față ajung doar 5% din ambalaje. E o investiție care trebuie făcută, set-up-ul este la fel și pentru România, cu centre de numărare. Trebuie să ne gândim că în timp vom reduce din ele (n.r. după construirea acestor centre de numărare și implementarea  sistemului, bineînțeles) în funcție de situația de la nivel local.”

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RLG)

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

 

 

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)

Prezenți în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998), reprezentanții RetuRO SA au anunțat că nu s-a finalizat procedura de desemnare oficială a administratorului SGR. În momentul de față compania pe acțiuni se află în etapa de integrare a Statului în acționariatul RetuRO, urmând ca ulterior să fie adoptată Hotărârea de Guvern care atestă licențierea oficială a administratorului.

Amintim că Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.).

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)

Sursa foto: captura Ecoteca

Av. Dr. Maria Maxim – Președintele Asociației Retailerilor pentru Mediu a amintit că până la desemnarea oficială a administratorului SGR mai sunt necesari niște pași  care nu au fost prevăzuți în HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție – returnare pentru ambalaje.

Majoritatea membrilor din Asociația Retailerilor au început analiza proiectelor de investiții iar o parte dintre ei au achiziționat şi pus deja în funcțiune aparate de tip RVM (Reverse Vending Machine).

Implementarea acestor aparate nu este atât de simplă cum pare deoarece, pe lângă procedura de achiziție, presupune și obținerea avizelor și autorizațiilor necesare (de exemplu avize ISU, branşare suplimentară etc.)

Aspecte importante semnalate de dna Maxim:

  • Necesitatea amplasării aparatelor în afara spațiului de vânzare ceea ce determină o investiție suplimentară,
  • Spargerea ambalajelor de sticlă în momentul colectării, de nedorit dar deocamdată necesară pentru a evita fraudarea sistemului și eficientizarea costurilor de colectare si transport,
  • Acoperirea costurile operaționale ale comercianților,
  • Tarife de administrare care vor face obiectul unor ordine emise de minister,
  • Din perspectiva comercianților dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție) – pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindca nu sunt purtătoare ale marcajelor corespunzătoare care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).

Din HG 1074/2021 reiese că din momentul în care SGR este demarat produsele care nu sunt marcate cu aceste simboluri nu vor mai putea fi comercializate.

Dacă această perioadă de tranziție nu va fi stabilită, o eventuală distrugere a unor produse aflate în stare bună dar care nu mai pot fi comercializate din cauza etichetării ar provoca pagube uriașe pentru comercianți și producători.

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)

Sursa foto: captură Ecoteca

Julia Leferman, Director General al Asociației Berarii României pentru Mediu, a declarat în cadrul Forumului de Mediu:

„Sistemul Garanție Returnare nu are un cadru legislativ complet până în acest moment iar obiectivul nostru este ca acesta să fie finalizat și în vigoare o dată cu acordarea licenței oficiale pentru administratorul SGR – RetuRO; sunt necesare modificări suplimentare în legislația primară și cea fiscală:

  • Adoptarea unui pachet legislativ care să permită ca SGR să fie integrat în sistemul de colectare a deșeurilor împreună cu sistemul actual de colectare care functionează după principiul EPR – răspunderii extinse a producătorilor – prin intermediul OIREP-urilor
  • Este necesar să fie elaborată și adoptată o metodologie nouă de raportare – SGR vine cu un sistem de raportare diferit la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri).
  • În continuare sunt necesare clarificări fiscale, mai ales cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).

Există prevederi legislative pentru ambalajele reutilizabile pentru care există o garanție și se află în circuitul economic, dar pentru a include și ambalajele în regim SGR care sunt de unică folosință a fost solicitată Ministerului Mediului și Ministerului Finanțelor o prevedere clară că această garanție nu va include TVA.

Dna Leferman a mai amintit că timp de 3 ani au fost făcute numeroase analize și studii de fezabilitate de către industrie pentru a găsi cele mai bune soluții de implementare a sistemului, ținând cont mai ales, de unele aspecte specifice doar României, care nu se regăsesc în alte SGR-uri implementate în străinătate (spre exemplu particularități privind anumite zone geografice, privind modul de distribuție al populației în mediile urban și rural).

Sursa foto: captură Ecoteca

Alice Nichita – Președinte al Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate: 

„Campania de comunicare a acestui sistem este esențială. (…) Studiile pe care le-am făcut în rândurile consumatorilor arată că oamenii așteaptă cu nerăbdare acest sistem, să poată să aibă posibilitatea să returneze ambalajele și să se implice în acest sistem.”

Ce trebuie să știe consumatorii

Pentru a fi returnate, ambalajele vor trebui să fie:

  • curate,
  • să nu fie turtite și
  • să aibă eticheta intactă si simbolurile SGR vizibile pentru a face diferența între ambalajele incluse în SGR și cele introduse pe piață înainte de demararea sistemului (pentru a putea fi detectate de aparatele de colectare sau de casa de marcat acolo unde se va returna ambalajul). Vor beneficia de rambursarea garanției  doar ambalajele comercializate în România după data lansării oficiale a SGR.

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)

De ce termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea SGR nu poate fi realist

Alice Nichita a amintit încă o dată, toate eforturile care vor fi necesare pentru pregătirea, implementarea și administrarea sistemului:

  • Infrastructura logistică foarte complexă: construcții, producție, echipamente, centre de numărare, toată infrastructura de transport pentru preluarea ambalajelor (de la magazine la centrele de sortare şi numărare iar apoi la fabricile de reciclare)
  • Obținerea finanțărilor pentru implementarea investițiilor
  • Dezvoltarea tuturor procedurilor administrative
  • Angajarea personalului care va implementa sistemul
  • Înregistrarea producătorilor și semnarea contractelor cu aceștia (100 000 de contracte care trebuie semnate în 90 de zile de la acordarea licenței de administrare)
  • Dezvoltarea sistemului IT care va trebui să gestioneze în timp real o bază de date impresionantă și să asigure protecția acestor date.

Când va fi demarat sistemul în România?

Alice Nechita: Am construit un calendar în funcție de toate etapele menționate și acest orizont de 18 luni ține de momentul acreditării (mențiune – termenul de 18 luni a fost propus de luni bune de reprezentanții industriei) (…), preconizăm undeva la finalul anului 2023. (un termen ambițios de altfel, având în vedere termenele foarte strânse pentru pregătirea și implementarea sistemului).

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca (prezentare oferită de RetuRO)

Va influența garanția unică modul de consum al consumatorilor?

Sursa foto: ecologic

Dragoș Doru, director general al Can Pack Recycling, cel mai important colector de doze de aluminiu din Romania, avertiza într-un interviu acordat revistei ecologic:

„Deşi CAN PACK susține introducerea SGR, este necesar un tratament echitabil pentru toate tipurile de ambalaje altfel riscăm să ne transformăm într-o țară a PET-urilor. Așa cum stau lucrurile acum, vom vedea la raft o taxă de 50 de bani pentru un ambalaj, indiferent de volum.

Deci un PET de 2,5 litri va avea taxa de 50 de bani, la fel ca o sticlă sau o doză de aluminiu de 0,5 sau 0,33 litri. Evident că oamenii vor prefera să plătească acei 50 de bani pentru o cantitate mai mare de bere, apă sau suc decât 2,50 sau chiar 4 lei pentru aceeaşi cantitate de bere ambalată în doze de aluminiu, ceea ce va duce la o creștere a consumului de PET în România.

Iar această creștere nu este în conformitate cu politica de reducere a consumului de plastic la nivel european sau cu spiritul directivei privind plasticul de unică folosință”.

Julia Leferman a explicat în cadrul Forumului de Mediu: „Am făcut un studiu de percepție la nivel de consumator să vedem dacă o garanție unică influențează obiceiul de consum și nu creează o migrație a consumului de la ambalajul mic la ambalajul mare sau chiar și între tipuri de ambalaje diferite iar pentru momentul actual nu am sesizat să existe un astfel de risc.(…)  

Garanția unică este accesibilă pentru consumator și încurajează consumatorul să susțină sistemul (…) există sisteme în piață care au pornit cu garanții diferite pe tipuri de ambalaj și au ajuns la o garanție unică (cel mai recent exemplu, Estonia), noi susținem o valoare de garanție unică ceea ce nu exclude ca pe parcursul implementării sistemulului, la 2-3 ani după ce acesta va deveni funcțional și vom putea să analizăm ce implicații a avut, inclusiv pe zona aceasta, să poată fi avută în vedere și o altă abordare, inclusiv valoarea garanției. Ştim din experiența altor state că nu merge niciodată în jos dar ea poate crește dacă se dovedește că valoarea de 50 de bani nu încurajează suficient românii să returneze aceste ambalaje.”

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

 

 

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Sursa foto: captură Ecoteca – PRIA Environment Bulgaria Conference

Prezent la o conferință privind pregătirea introducerii SGR în Bulgaria, Borislav Sandov – Viceprim-ministru pentru Politici Climatice și Ministrul Mediului și Apelor a prezentat pe scurt, principalele probleme cu care se confruntă Bugaria în ceea ce privește managementul deșeurilor și ce măsuri s-au luat până acum pentru implementarea Sistemului Garanție-Returnare.

Provocări în gestionarea deșeurilor similare cu cele ale României

  • taxa de depozitare foarte mică (creștere amânată până în 2022),
  • foarte multe depozite de deșeuri neconforme nu sunt încă închise – este deschisă și o procedură de infringement în acest sens
  • scheme EPR disfuncționale
  • lipsa unui sistem electronic de raportare a deșeurilor
  • țintele de reciclare pentru anul 2020 nu au fost atinse
  • sistemul PAYT – plătești pentru cât arunci- nu a fost introdus
  • o parte din directivele europene nu au fost transpuse în legislația națională

Cu toate acestea, potrivit Eurostat, Bulgaria a reciclat 61,2 % din ambalajele puse pe piață în 2019. Oare au și ei aceleași probleme privind raportarea datelor ca noi?

Ce proiecte sunt derulate pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor

  • Finațarea unor stații de sortare și tratare în apropierea depozitelor de deșeuri în vederea recuperării deșeurilor organice și reciclabile
  • Sprijinirea inițiativelor industriei de ambalaje pentru reducerea și reciclarea deșeurilor de ambalaje: măsuri pentru încurajararea producerii de produse 100% reciclabile, creșterea gradului de reciclare, încurajarea producătorilor pentru optimizarea proceselor de design și transport în vederea reducerii deșeurilor de ambalaje

Care e stadiul SGR

Ministrul Mediului  a declarat că în momentul de față, au loc negocieri cu toți stakeholderii importanți și sunt analizate mai multe sisteme de garanție – returnare implementate cu succes la nivel european.

Obiective până la sfârșitul anului 2022:

  • Alegerea unui sistem de garanție european care poate fi cel mai bine adaptat la realitatea națională
  • Adoptarea legislației necesare pentru implementarea SGR
  • Revizuirea strategiei de economie circulară conform noilor directive europene

Alte țări europene care vor introduce SGR în curând

Sursa foto: captură Ecoteca – conferința Pria – prezentare – Ermis Panagiotopoulos, Sustainability Director – Natural Minerals Water Europe

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Sursa foto: Ecoteca

Prezent ieri la o conferință privind pregătirea introducerii SGR în Bulgaria, Saulius Galadauskas, Președintele USAD, administratorul sistemului de garanție-returnare din Lituania și Președintele Asociației Berarilor din Lituania a prezentat pe scurt rezultatele la 6 ani de la extinderea SGR pentru ambalajele de băuturi de unică folosință:

  • rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
  • rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
  • aproximativ 90% din ambalaje returnate folosind RVM-uri (23.000 de tone în 2018)
  • în prezent rata de returnare a ajuns la 92%
  • în 2006 când a fost implementat un sistem de garantie returnare doar pentru ambalajele reutilizabile (de sticlă) consumul de băuturi în ambalaje de sticlă a scăzut de la 214 milioane de sticle la 16 milioane de sticle până în 2016.
  • în 2016, introducerea SGR și pentru ambalaje de unică folosință din plastic și metal, a „salvat” consumul de sticle reutilizabile de sticlă. În prezent acesta a rămas la aproximativ 16 milioane sticle/an.
  • 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar
  • investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3.200 de puncte de colectare

Cum funcționează SGR în Lituania

Sistemul Garanție Returnare (SGR) în Lituania a început în 2006 cu ambalaje reutilizabile (sticlă) și numai prin colectarea manuală în magazine.

În 2013 rata de reciclare a ambalajelor era de 53.8%, deși ținta de reciclare era de 60%. Pentru a atinge țintele de reciclare, la mijlocul lui 2014 legislația pentru introducerea SGR era pregătită. În 18 luni de la adoptarea legislației administratorul sistemului era creat și sistemul a fost pregătit.

Administratorul SGR este format din 3 organizațiiAsociația Berarilor, Asociația Producătorilor de Ape minerale îmbuteliate (aceste 2 sectoare introduc reprezintă producătorii care introduc 70% din ambalajele puse pe piață în Lituania) și Asociația Retailerilor (acesta include aproximativ 90% din retailerii incluși în sistem).

În 2016 SGR a fost extins la ambalaje de unică folosință și în prezent are o rată de returnare de 90%.

Principalele prevederi legale, precum responsabilitățile, sunt stabilite prin lege; obiectivele de reciclare de către Guvern și alte detalii prin ordinele ministrului – rate de depozit, plan de organizare a sistemului, schema de finanțare și programul public de conștientizare.

SGR în Lituania se aplică plasticului (PET), sticlei și metalului, pentru recipientele de la 100 ml la 3 litri. Sistemul este voluntar pentru magazinele mici și obligatoriu pentru cele mai mari (de la 300 de mp în intravilan si 50 mp în mediul rural).

Pentru a facilita returnarea pentru clienți, Guvernul a ales un sistem de „returnare la vânzare cu amănuntul”, ceea ce înseamnă că magazinele care vând recipiente pentru băuturi trebuie să primească și containere folosite înapoi pentru reciclare. Depozitul se aplică ca reducere în magazin sau se returnează numerar.

Responsabilitățile pentru organizarea sistemului au fost repartizate astfel:

  1. Producători și importatorii de băuturi au obligația:
  • de a marca ambalajul cu codul de bare și semnul de depozit
  • să colecteze și să contabilizeze depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
  • organizează și finanțează SGR prin administrator
  • păstrează evidența și raportează ambalajele pe care le pun pe piață
  1. Comercianții de băuturi:
  • colectează și contabilizează depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
  • informează consumatorii asupra condițiilor de returnare a ambalajului
  1. Administratorul sistemului – entitate publică nonprofit:
  • Funcționează numai cu planul organizatoric, schema de finanțare și programul de conștientizare a publicului agreat și cu un acord cu producătorii și importatorii de băuturi și vânzătorii de ambalaje
  • Organizează returnarea ambalajelor și gestionarea acestora
  • Oferă echipamentul necesar comercianților pentru punctele de colectare
  • Selectează colectorii și reciclatorii de ambalaje prin proceduri de licitație publică
  • Asigură îndeplinirea obiectivelor de colectare și reciclare în numele producătorilor și importatorilor de băuturi
  • Organizează programele de conștientizare a publicului (cel puțin 1% din cifra de afaceri anuală)

Rezultate

  • Investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3 200 de puncte de colectare
  • Locuri de muncă create– aproximativ 1.200
  • Costul sistemului estimat per cetățean – 4-5 EUR/an
  • Retailerii nu au vrut să investească în aparate de colectare automată (Reverse Vending Machines –RVM) prin urmare investițiile au fost asigurate de Administratorul SGR -Automate de ambalaje amplasate– aproximativ 1.100
  • În primul an de la implementare sistemului, administratorul SGR a prevăzut ca vor fi colectate 60% din ambalaje, ținta impusă de Guvern a fost de 50%, în realitate au fost colectate 74% din ambalajele incluse in sistem
  • Sistemul are sprijinul populației, 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar, 93% au recunoscut că introducerea unui astfel de sistem i-a încurajat să-și trateze deșeurile în mod mai responsabil (în fiecare an are loc o cercetare care verifică gradul de satisfacție al consumatorilor privind SGR)

Beneficii

  • Scăderea deșeurilor de ambalaje pentru băuturi în spații publice, gropi de gunoi, promovarea sortării
  • Investițiile vor fi recuperate după cinci ani
  • Aproximativ 70% din garanție este cheltuită în același magazin, se creează astfel loialitate pentru magazinul respectiv
  • Permite returnarea a până la 95% din ambalaje, ambalaje mult mai curate și de o calitate superioară care reduc costurile de manipulare, sortare, spălare înainte de a fi reciclate
  • Fără investiții publice, fără fonduri necesare; doar investiții private
  • Creare de noi locuri de muncă

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sursa foto: istockphoto

În urmă cu 2 luni reluam discuția despre Sistemul Garanție – Returnare SGR și vă prezentam care sunt principalele provocări si ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional.

Ce măsuri au fost implementate până acum

Structura acționariatului este formată din 2 asociații ale producătorilor, Asociația Producătorilor de Bauturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociația Berarilor României pentru Mediu și Asociația Retailerilor pentru Mediu. Toate aceste asociații au fost create special pentru a deveni acționari în companie.

Conform legii, în condițiile în care este o singură solicitare de desemnare, RetuRO avea la dispoziție 30 de zile pentru a coopta ca acționar Statul Român, prin autoritatea publică pentru protecția mediului, iar Ministerul Mediului are 60 de zile la dispoziție pentru a desemna viitorul operator al sistemului.

  • Deși statul trebuia să fie cooptat în sistem ca acționar până la data de 4 aprilie, procedura nu s-a finalizat în prezent (14 aprilie).

Ce urmează în perioada următoare:

„În momentul de față avem toate condițiile îndeplinite pentru a desemna oficial prin Hotărâre de Guvern Societatea pe acțiuni pentru organizarea sistemului SGR. Hotărârea de Guvern este în elaborare, va intra în circuitul de avizare interministerial și va intra în ședința de Guvern”. Va urma un pachet de acte normative care să vină în sprijinul acestui sistem și care va aduce completările necesare care nu au fost incluse în Hotărârea de Guvern de înființare a SGR, măsuri care vor sprijini Societatea RetuRO să demareze implementarea planului de afaceri.

  • Potrivit Ministrului Mediului, „Deși o mare parte a pieței de desfacere reprezentată în special prin micii comercianți nu face parte din Returo, poate fi cooptată ulterior, nu există o interdicție în acest sens, toate organizațiile au avut posibilitatea să adere la acest proces în perioada stabilită prin Hotărâre de Guvern.
  • Alice Nichita, Președinte al Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, cel de-al doilea acționar al RetuRO, a declarat în cadrul aceleiași conferințe: „Ne dorim ca sistemul să intre în vigoare în momentul în care avem operațională toată infrastructura necesară atât de colectare la nivelul comercianților cât și infrastructura de sortare, de numărare a ambalajelor și de transport către reciclare, pentru a închide cercul.

Urmează foarte multe etape după desemnarea administratorului, înregistrarea tuturor producătorilor și comercianților în sistem, ulterior semnare de contracte cu fiecare dintre aceștia (…) și multe alte operațiuni administrative care trebuie îndeplinite, pornind de la construcția centrelor de numărare, setarea infrastructurii logistice  și infrastructurii IT.”

 Ce mai e de făcut

  • Sunt necesare 2 tipuri de investiții după licențierea oficială a administratorului SGR:

o O investiție inițială (înainte de implementarea sistemului), estimată la 80 milioane EUR care va fi susținută prin contractarea unor credite bancare – aceasta va acoperi zona de infrastructură și logistică pentru colectarea, sortarea, numărarea și transportul ambalajelor incluse în sistem.

o O investiție pentru asigurarea costurilor de operare a sistemului (aceasta va fi susținută de tariful de gestionare, pe care administratorul SGR îl încasează de la producătorii de băuturi, proporțional cu numărul și tipul de ambalaje returnabile puse pe piață.

  • Nu mai puțin important, cel puțin în primele luni de funcționare, administratorul sistemului trebuie să constituie un fond de rulaj care să poată asigura returnarea „garanției ambalajelor” revendicată de consumatorii cărora li s-a perceput această garanție la cumpărarea băuturii în ambalaj returnabil.
  • Comercianții au obligația de a asigura punctele de colectare fie într-un sistem de colectare manual (în zona rurală și în spațiile comerciale mici) fie într-unul automat (prin intermediul echipamentelor de colectare ambalaje – Reverse Vending Machines –RVM- ) în magazinele mari iar tarifele pentru cele 2 tipuri de colectare vor fi plătite comercianților pentru a asigura acoperirea costurilor de manipulare a ambalajelor și de amortizare a investițiilor derulate pentru SGR.
  • Stabilirea tarifului final care să acopere costurile de gestionare a sistemului și a cuantumului plății unitare către comercianți, prin intermediul cărora sunt acoperite costurile acestora.
  • Stabilirea metodologiilor de raportare a SGR către producătorii individuali și către autorități.
  • Structurarea oficială a organismelor de direcție și de management ale societății administrator, inclusiv a structurilor interne anti-fraudă.

În cadrul aceleiași conferinte, Raul Pop, Manager Programe ECOTECA și Cofondator Coaliția pentru Economie Circulară a atras încă o dată atenția asupra a 2 provocări majore ale sistemului:

  • Importanța securizării investițiilor (de 80 milioane EURO) de către statul român, proporțional obligațiiilor care îi revin ca parte din Acționariat (cu procent de 20%)
  • Sunt estimate 80 000 de magazine care trebuie să fie incluse în sistemul SGR – trebuie găsite soluții rapide pentru a instrui corespunzător și a include și aceste magazine, preponderent de dimensiuni mici, în sistemul SGR.

 Mai avem 5 luni și jumătate până la demararea sistemului – Este acest termen realist?

Încă de la începutul anului reprezentanții producătorilor avertizau că un termen realist pentru implementarea sistemului de la data licențierii administratorului ar fi cel de 18 luni.

Aceștia ofereau exemple ca Slovacia sau Letonia care au avut un termen de 12 luni într-un stat mult mai mic decât România și în circumstanțe total diferite.

În condițiile în care nu avem licențierea administratorului stabilită oficial printr-o Hotărâre de Guvern până în acest moment, credeți că va putea fi setată întreaga infrastructură de colectare și IT astfel încât la 1 octombrie 2022 sistemul să fie complet funcțional?

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău