Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Sursa foto: Ecoteca

Prezent ieri la o conferință privind pregătirea introducerii SGR în Bulgaria, Saulius Galadauskas, Președintele USAD, administratorul sistemului de garanție-returnare din Lituania și Președintele Asociației Berarilor din Lituania a prezentat pe scurt rezultatele la 6 ani de la extinderea SGR pentru ambalajele de băuturi de unică folosință:

  • rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
  • rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
  • aproximativ 90% din ambalaje returnate folosind RVM-uri (23.000 de tone în 2018)
  • în prezent rata de returnare a ajuns la 92%
  • în 2006 când a fost implementat un sistem de garantie returnare doar pentru ambalajele reutilizabile (de sticlă) consumul de băuturi în ambalaje de sticlă a scăzut de la 214 milioane de sticle la 16 milioane de sticle până în 2016.
  • în 2016, introducerea SGR și pentru ambalaje de unică folosință din plastic și metal, a „salvat” consumul de sticle reutilizabile de sticlă. În prezent acesta a rămas la aproximativ 16 milioane sticle/an.
  • 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar
  • investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3.200 de puncte de colectare

Cum funcționează SGR în Lituania

Sistemul Garanție Returnare (SGR) în Lituania a început în 2006 cu ambalaje reutilizabile (sticlă) și numai prin colectarea manuală în magazine.

În 2013 rata de reciclare a ambalajelor era de 53.8%, deși ținta de reciclare era de 60%. Pentru a atinge țintele de reciclare, la mijlocul lui 2014 legislația pentru introducerea SGR era pregătită. În 18 luni de la adoptarea legislației administratorul sistemului era creat și sistemul a fost pregătit.

Administratorul SGR este format din 3 organizațiiAsociația Berarilor, Asociația Producătorilor de Ape minerale îmbuteliate (aceste 2 sectoare introduc reprezintă producătorii care introduc 70% din ambalajele puse pe piață în Lituania) și Asociația Retailerilor (acesta include aproximativ 90% din retailerii incluși în sistem).

În 2016 SGR a fost extins la ambalaje de unică folosință și în prezent are o rată de returnare de 90%.

Principalele prevederi legale, precum responsabilitățile, sunt stabilite prin lege; obiectivele de reciclare de către Guvern și alte detalii prin ordinele ministrului – rate de depozit, plan de organizare a sistemului, schema de finanțare și programul public de conștientizare.

SGR în Lituania se aplică plasticului (PET), sticlei și metalului, pentru recipientele de la 100 ml la 3 litri. Sistemul este voluntar pentru magazinele mici și obligatoriu pentru cele mai mari (de la 300 de mp în intravilan si 50 mp în mediul rural).

Pentru a facilita returnarea pentru clienți, Guvernul a ales un sistem de „returnare la vânzare cu amănuntul”, ceea ce înseamnă că magazinele care vând recipiente pentru băuturi trebuie să primească și containere folosite înapoi pentru reciclare. Depozitul se aplică ca reducere în magazin sau se returnează numerar.

Responsabilitățile pentru organizarea sistemului au fost repartizate astfel:

  1. Producători și importatorii de băuturi au obligația:
  • de a marca ambalajul cu codul de bare și semnul de depozit
  • să colecteze și să contabilizeze depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
  • organizează și finanțează SGR prin administrator
  • păstrează evidența și raportează ambalajele pe care le pun pe piață
  1. Comercianții de băuturi:
  • colectează și contabilizează depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
  • informează consumatorii asupra condițiilor de returnare a ambalajului
  1. Administratorul sistemului – entitate publică nonprofit:
  • Funcționează numai cu planul organizatoric, schema de finanțare și programul de conștientizare a publicului agreat și cu un acord cu producătorii și importatorii de băuturi și vânzătorii de ambalaje
  • Organizează returnarea ambalajelor și gestionarea acestora
  • Oferă echipamentul necesar comercianților pentru punctele de colectare
  • Selectează colectorii și reciclatorii de ambalaje prin proceduri de licitație publică
  • Asigură îndeplinirea obiectivelor de colectare și reciclare în numele producătorilor și importatorilor de băuturi
  • Organizează programele de conștientizare a publicului (cel puțin 1% din cifra de afaceri anuală)

Rezultate

  • Investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3 200 de puncte de colectare
  • Locuri de muncă create– aproximativ 1.200
  • Costul sistemului estimat per cetățean – 4-5 EUR/an
  • Retailerii nu au vrut să investească în aparate de colectare automată (Reverse Vending Machines –RVM) prin urmare investițiile au fost asigurate de Administratorul SGR -Automate de ambalaje amplasate– aproximativ 1.100
  • În primul an de la implementare sistemului, administratorul SGR a prevăzut ca vor fi colectate 60% din ambalaje, ținta impusă de Guvern a fost de 50%, în realitate au fost colectate 74% din ambalajele incluse in sistem
  • Sistemul are sprijinul populației, 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar, 93% au recunoscut că introducerea unui astfel de sistem i-a încurajat să-și trateze deșeurile în mod mai responsabil (în fiecare an are loc o cercetare care verifică gradul de satisfacție al consumatorilor privind SGR)

Beneficii

  • Scăderea deșeurilor de ambalaje pentru băuturi în spații publice, gropi de gunoi, promovarea sortării
  • Investițiile vor fi recuperate după cinci ani
  • Aproximativ 70% din garanție este cheltuită în același magazin, se creează astfel loialitate pentru magazinul respectiv
  • Permite returnarea a până la 95% din ambalaje, ambalaje mult mai curate și de o calitate superioară care reduc costurile de manipulare, sortare, spălare înainte de a fi reciclate
  • Fără investiții publice, fără fonduri necesare; doar investiții private
  • Creare de noi locuri de muncă

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% - de ce se colectează atât de greu în România

Sursa foto: Pixabay

În media, în majoritatea studiilor, în articole, în dezbaterile legate de ambalaje și deșeuri se pune accent mai ales pe pe ambalajele din plastic. În schimb, ambalaje mult mai sustenabile ca hârtia, sticla, aluminiul, ambalajele reutilizabile nu prezintă atât de mult interes sau cel puțin nu sunt atât de prezente în discuțiile publice

Este oarecum normal fiindcă ambalajele de plastic sunt cele mai răspândite, vizibile, se găsesc aruncate peste tot și sunt cunoscute deja efectele lor negative.

Deocamdată,  ambalajele de aluminiu, un material care se reciclează la infinit fără a-și pierde proprietățile, nu sunt promovate suficient ca alternativă mult mai sustenabilă la produsele din plastic.

Conform OUG 196/2005, ținta pentru reciclarea aluminiului pentru perioada 2019-2022 este de 20%, urmând ca din anul 2023 să fie de 30%. Link aici.

În 2018, potrivit Eurostat – România a raportat o rată de reciclare de 22,8 % a ambalajelor din  aluminiu.

Este greu de verificat cât de corecte sunt aceste date în condițiile în care la nivel național nu există un sistem generalizat  de colectare „din ușă în ușă” care să implice toată populația în colectarea deșeurilor iar datele sunt raportate în mare parte doar de producătorii de ambalaje și mai puțin de către unitățile administrativ – teritoriale (care sunt responsabile de colectarea deșeurilor la nivelul populației).

Doza de Aluminiu, un ambalaj sustenabil?

Pe lângă faptul că se reciclează la infinit fără a-și pierde proprietățile, aluminiul:

  • Este ușor de manevrat, transportat, depozitat
  • O doză de aluminiu confecționată din aluminiu reciclat 100% are o amprentă de carbon mai redusă cu 96% comparativ cu o doză confecționată din materie virgină
  • Este mai ușor de reciclat comparativ cu alte ambalaje (de exemplu – plastic)

Rolul Can Pack România în producerea și reciclarea dozelor de aluminiu

Can Pack Recycling si Can Pack România fac parte parte din Can Pack Group – unul dintre cei mai importanți producători de ambalaje de aluminiu din Europa.

Can Pack România produce de 20 de ani aproximativ 80% din dozele de aluminiu care se regăsesc în magazinele din România. Can Pack Recycling colectează ambalaje din aluminiu din România și le exportă în străinătate, primind ulterior tabla de aluminiu reciclată care este utilizată pentru producerea de noi doze.

Capacitatea de prelucrare a Can Pack România este de 3 ori mai mare față de cât reușește să producă în România.

Compania a realizat numeroase investiții pentru extinderea capacității de producție; se estimează că în acest an cele 2 linii de producție ale fabricii din București vor produce 2 miliarde de doze de aluminiu.

În ceea ce privește situația din România, Dragoș Doru, director general al Can Pack Recycling, cel mai important colector de doze de aluminiu din Romania și membru în consiliul de administrație al Coaliției pentru Economia Circulară a declarat în cadrul unui interviu RFI România că se fac eforturi în permanență pentru reducerea materiei prime folosite pentru confecționarea dozelor de aluminiu și producerea acestora într-o manieră cât mai sustenabilă.

Acum câțiva ani de zile folia de aluminiu folosită pentru confecționarea dozelor de aluminiu era de 0,3 milimetri, acum a ajuns la 0,24 mm, reducere de 20%, iar  o doză fabricată conține în proporție peste 45% aluminiu reciclat. La nivel european, proporția tinde spre 65-70%.

S-a redus, deci, cantitatea de materie primă folosită pentru confecționarea dozelor dar în același timp au fost luate măsurile necesare pentru păstrarea proprietăților ambalajelor – rezistență la presiune, la temperatură, la lovituri etc.

Prin colectarea directă din marile magazine, timpul de reîntoarcere al unei doze – colectată și reciclată- în magazin s-a redus de la 98 de zile la 60 de zile.

Principalele probleme privind colectarea și reciclarea dozelor de aluminiu

  • Lipsa predictibilității legislative – schimbările legislative și instabilitatea politică afectează companiile de reciclare, care nu-și pot construi strategii de dezvoltare pentru perioade mai mari de 1-2 ani
  • Lipsa unui sistem de colectare separată „din ușă în ușă” funcțional la nivel național
  • Întârzierea implementării sistemului de garanție-returnare, care ar suplini colectarea defectuoasă de la domiciliu, prin motivarea cetățenilor să aducă dozele goale la magazine.

Va îmbunătăți Sistemul Garanție – Depozit colectarea dozelor de aluminiu?

Într-un interviu acordat revistei ecologic, dl. Dragoș Doru a explicat: „noi suntem pentru introducerea unui sistem transparent, modern, astfel încât să colectăm cât mai mult din ambalajele puse pe piață. Dar trebuie spus că ambalajele acestea reprezintă aproximativ 10% din totalul deșeurilor municipale pe care le generează România: undeva pe la 600.000 tone față de peste 6 milioane tone anual. Iar dacă din cei 10% vom recupera în câțiva ani o țintă de 80-90%, vom rezolva doar o mică parte din problema deșeurilor, ceea ce pe termen lung nu ne ajută prea mult ca țară.

Când vorbim de SGR discutăm despre un efort uriaș, de un sistem care conține cam 6.000 de aparate în toată țara, dar numai în orașe, nu și în mediul rural. De asemenea, vorbim de aproximativ 8.000-9.000 de alte amplasamente unde se va face numărătoarea manuală a ambalajelor colectate. Va mai fi nevoie de o perioadă pentru alegerea administratorului, după care vor urma 60 de zile pentru semnarea a 15.000-16.000 de contracte cu retaileri, producători, cu centrele de numărare, cu prestatorii de servicii, totul în aceste 60 de zile, ceea ce mă face să cred că termenul este total nerealist. Nu mai vorbesc de nevoia armonizării unei sumedenii de legi, atât din domeniul mediului, cât și din cel fiscal. Eu cred că SGR va fi funcțional cu adevărat doar în câteva orașe, ceea ce nu înseamnă acoperire la nivel național.

Deşi CAN PACK susține introducerea SGR, este necesar un tratament echitabil pentru toate tipurile de ambalaje altfel riscăm să ne transformăm într-o țară a PET-urilor. Așa cum stau lucrurile acum, vom vedea la raft o taxă de 50 de bani pentru un ambalaj, indiferent de volum.”

Deci un PET de 2,5 litri va avea taxa de 50 de bani, la fel ca o sticlă sau o doză de aluminiu de 0,5 sau 0,33 litri. Evident că oamenii vor prefera să plătească acei 50 de bani pentru o cantitate mai mare de bere, apă sau suc decât 2,50 sau chiar 4 lei pentru aceeaşi cantitate de bere ambalată în doze de aluminiu, ceea ce va duce la o creștere a consumului de PET în România.

Iar această creștere nu este în conformitate cu politica de reducere a consumului de plastic la nivel european sau cu spiritul directivei privind plasticul de unică folosință.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?