De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Sursa foto: pixabay

Potrivit Eurostat, în 2018, sectorul reparațiilor computerelor și al bunurilor personale și de uz casnic a reprezentat 0,3 % din totalul locurilor de muncă din UE și 0,8 % din numărul total de întreprinderi din UE.

În același timp, deșeurile electronice reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din lume.

În 2019,  au fost generate la nivel mondial  generat 53,6 milioane de tone de deșeuri electronice, echivalentul greutății a 350 de nave de croazieră. Între timp, doar 15-20% din DEEE sunt reciclate.

Dacă la nivel european, centrele de reparații EEE (echipamente electrice și electronice) și repair cafe-urile (locuri publice unde cetățenii se întâlnesc să repare diverse produse din locuință) se dezvoltă din ce în ce mai repede (găsiti cateva exemple aici Alelyckan Recycling Park in Gothenburg, Suedia , RECOSI – o franciză socială în reutilizarea EEE – prezentă în Irlanda, SUA, UK, Slovenia),  în România astfel de inițiative sunt puține și se străduiesc cu greu să supraviețuiască. (vezi programul Educlick dezvoltat de Asociația Ateliere fără Frontiere, ETI PC – proiecte de colectare echipamente IT, de reparații și donații către instituții de învățământ și persoane defavorizate).

Care sunt principalele provocări în gestionarea unui centru de reparații EEE

 

Sursa foto: Linked in

Alex Laibăr, director executiv Coaliția pentru Economie Circulară – CERC  și fost fundraising manager Ateliere fără Frontiere ne-a explicat care sunt principalele provocări în gestionarea unui astfel de centru: începând cu gradul de reparabilitate al echipamentului – dacă acesta a fost proiectat să poată fi reparat sau dimpotrivă, a fost proiectat să își încheie ciclul de viață cât mai rapid, continuând cu disponibilitatea pieselor de schimb și prețul acestora – care poate fi prohibitiv în mod intenționat, ca să descurajeze repararea și să forțeze o nouă achiziție.

Lipsa schemelor de reparare conținute în manualele tehnice poate de asemenea să îngreuneze acest proces. Cel mai important aspect dintre cele de mai sus este gradul de reparabilitate care este determinat de designul produsului. Dacă acesta a trecut printr-un proces de ecodesign, care a exclus din start obsolescența programată, există șanse mari ca el să poată fi reparat, reutilizat, refolosit sau remanufacturat cu costuri accesibile și folosind tehnologii normale la care are acces orice atelier specializat.

Bineînțeles că există și aspecte de eficiență economică într-o astfel de afacere care se adresează pe de o parte unei piețe sociale, prin prețuri mai accesibile si pe de alta parte unei piețe verzi, a consumatorului educat, care alege să plătească un preț corect pentru un echipament recondiționat care beneficiază de o garanție anume si a cărui folosință este predictibilă în timp.”

Ce măsuri legislative sau de altă natură sunt necesare pentru stimula deschiderea mai multor centre de reparații EEE la nivel național

Avem nevoie de transpunerea de urgență a standardului SR EN 50614:2020 – Cerințe privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice”,  elaborat de ASRO cu sprijinul Coaliției pentru Economia Circulară – CERC și al Asociației ECOTIC, într-un document legislativ care să conțină si norme de aplicare, astfel încât să putem da un impuls dezvoltării acestor centre de reparații la nivel național, prin oferirea unui cadru legal complet, care va duce la crearea de noi locuri de muncă, apariția de noi afaceri circulare și chiar sociale, reducerea cantității de deșeuri și a emisiilor de carbon.

Standardul se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, susține încurajarea reutilizării deșeurilor electrice și electronice așa cum se specifică în Directiva DEEE (2012/19/UE) și creează toate premisele unui cadru care să garanteze consumatorilor și altor părți interesate securitatea echipamentelor și calitatea pregătirii acestora pentru o nouă viață. Mai este nevoie de foarte puțin pentru a face foarte mult, pentru mediu și societate!, a mai subliniat Alex Laibăr.

Vă reamintim că standardul SR EN 50614:2020 a fost aprobat „teoretic”- prin Ordinul nr. 417/2021 pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene din domeniul tratării, inclusiv valorificării, reciclării şi pregătirii pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice dar ordinul menționat cuprinde doar lista celor 16 standarde din domeniul valorificării și reutilizării DEEE, nu conține detaliile tehnice și alte informații necesare pentru implementarea acestor standarde.

Right to Repair „dreptul la reparații” trebuie să acopere proiectarea de produse de lungă durată care pot fi reparate, precum și o etichetare mai complexă și drepturi de garanție extinse

În data de 30 martie 2022 Comisia Europeană a trimis o comunicare către Parlamentul European în care explica măsurile necesare pentru transformarea produselor sustenabile în normă, dintre care menționăm:

  • regulamentul propus privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile (ESPR)
  • strategia UE pentru textile sustenabile și circulare
  • revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții
  • propunere legislativă de consolidare a rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

Noile propuneri fac parte din Pactul verde european și au scopul de a asigura faptul că produsele sustenabile devin normă în UE, că sunt stimulate modelele de afaceri circulare iar consumatorii au legitimitate să se implice mai mult în cadrul tranziției catre economia circulară.

Ulterior, pentru a sprijini aceste măsuri, Parlamentul a adoptat la începutul lunii aprilie a acestui an, cererile pentru o viitoare propunere a Comisiei Europene privind dreptul la reparație, planificată mai târziu în 2022.

Membrii Parlamentului au convenit că un drept efectiv la reparare ar trebui să abordeze ciclul de viață al unui produs și să ia în considerare:

  • designul produsului,
  • producția etică,
  • standardizarea
  • informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea privind reparabilitatea
  • achizițiile publice. Ar trebui să încurajeze o utilizare mai eficientă a resurselor, să reducă deșeurile și să încurajeze o utilizare extinsă a produselor.

Parlamentul a promovat  dreptul consumatorilor la repararea produselor, de peste un deceniu și a adoptat două rezoluții care conțin o serie de propuneri concrete pentru a face reparațiile sistematice, eficiente din punct de vedere al costurilor și atractive.

Dreptul la reparații reprezintă un pas cheie în realizarea planurilor de economie circulară în cadrul Pactului ecologic european. Comisia a anunțat că va depune o propunere de modificare a Directivei privind vânzarea de bunuri și că ia în considerare o propunere legislativă separată privind dreptul la reparație, în trimestrul al treilea din 2022.

Ce ar trebui să includă o viitoare lege privind „dreptul la reparare”?

  • stimulente pentru consumatori să aleagă repararea în locul înlocuirii, cum ar fi garanții extinse sau primirea unui dispozitiv de înlocuire pe durata unei reparații;
  • reguli armonizate pentru informarea consumatorilor la punctul de vânzare, inclusiv „scoruri de reparații”, durata de viață estimată, piese de schimb, servicii de reparații și disponibilitatea actualizărilor software;
  • posibilă etichetare inteligentă, cum ar fi coduri QR sau pașapoarte digitale pentru produse;
  • posibil mecanism comun de răspundere producător-vânzător pentru neconformitatea produselor;
  • cerințele de durabilitate și reparații incluse într-o viitoare directivă de proiectare ecologică

În ceea ce privește dispozitivele digitale, parlamentarii susțin că actualizările de software ar trebui să fie reversibile și să nu conducă la scăderea performanței, de exemplu, a smartphone-urilor. Acestea ar trebui să fie disponibile pentru o perioadă minimă de timp, iar consumatorii ar trebui să fie pe deplin informați în momentul achiziției despre disponibilitatea actualizărilor.

Practicile care constrâng în mod nejustificat dreptul de a repara sau duc la deteriorare programată ar putea fi considerate „practici comerciale neloiale” și interzise de legislația UE.

 

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

 

 

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

Sursa foto: Ecoteca – platformă colectare DEEE din România

În 2015 era transpusă în România cu un an întârziere, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice – Directiva 19/2012 prin OUG 5/2015.

La 7 ani de la adoptarea OUG 5/2015 încă mai sunt numeroase nereguli privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).

Cum sunt colectate și reciclate DEEE-urile în România

În continuare sunt foarte puține puncte de colectare DEEE implementate de autoritățile publice locale. Campanii de colectare se organizează sporadic și doar în anumite zone. Unele firme de salubrizare asigură la cerere colectarea deșeurilor electronice de la domiciliu dar acest serviciu nu este foarte cunoscut la nivelul populației și, desigur, nu există nicăieri date disponibile pentru a vedea ce cantități se colectează.

Un aspect importantpopulația nu este suficient informată cu privire la substanțele periculoase pe care le conțin deșeurile electronice, la riscurile de mediu și de sănătate publică la care suntem supuși în momentul în care deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere.

Majoritatea retailerilor de produse electronice și electrocasnice au organizat puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici. O parte dintre ei oferă și posibilitatea returnării anumitor deșeuri electronice prin programul buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice”.

Totodată, aceștia organizează sporadic campanii de colectare în parteneriat cu ONG-uri sau asociații colective de transfer de responsabilitate a producătorilor în instituții de învățământ sau campanii de colectare la domiciliu.

Printre puținele inițiative de recondiționare și donare a echipamentelor electrice către instituțiile de învățământ și persoane defavorizate se numără Asociația Ateliere fără Frontiere, ETIC PC.

Deșeurile colectate în cadrul magazinelor/campaniilor ajung în general fie la fabricile de reciclare Green WEEE din Buzău (înființată în 2009) și din Câmpia Turzii – deschisă în 2017 (care au o capacitate de tratare DEEE de 100 000 tone/an), fie sunt exportate către fabricile de reciclare din străinătate.

În decembrie 2021, reprezentanții companiei au anunțat că urmează să construiască a treia fabrică de reciclare DEEE în Buzău iar capacitatea sa to­­tală de reciclare va crește cu 30%.

Așa cum e cazul și altor categorii de deșeuri generate în țara noastră, instalațiile de reciclare sunt implementate respectând standardele europene însă, infrastructura de colectare este insuficientă și nu acoperă capacitatea de reciclare.

Punctele de colectare organizate de retaileri nu sunt suficiente, sunt necesare mai multe puncte publice de colectare care ar trebui asigurate de autoritățile publice locale în parteneriat cu firmele de salubrizare și alți colectori care asigură colectarea deșeurilor generate de populație; în lipsa acestor puncte de colectare, mare parte din deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere; deșeurile de dimensiuni mici ajung în depozitele de deșeuri, altele ajung prin intermediul colectorilor informali fie la centrele de colectare fier vechi unde o parte din componente sunt distruse pentru recuperarea fierului, fie sunt arse ilegal iar resturile nemetalice sunt abandonate în natură (provocând pagube semnificative mediului înconjurător, sănătății populației și nu în ultimul rând, prejudicii economice, pierzându-se componente valoroase care nu mai pot fi recuperate în urma incinerării).

 Cum poate fi îmbunătățit sistemul de gestionare a deșeurilor electronice

Conform art. 115 alin. 7 din Constituția României, Parlamentul trebuia să aprobe OUG  5/2015 prin lege. Cu toate acestea, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 5/2015 (PL-x nr. 451/2015) se află în dezbatere, de mai bine de 7 ani, aflându-se în acest moment în camera decizională, cea a Deputaților.

Reprezentanții producătorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) și asociațiile colective pentru implementarea răspunderii producătorului solicită de ani buni adoptarea legii și adaptarea ei la reglementările europene și realitățile din piață.

Ce solicită pe scurt, producătorii și asociațiile colective (Coaliția Pro DEEE):

  • înființarea punctelor de colectare separată cu aport voluntar care au fost prevăzute de actele normative – acestea ar contribui semnificativ la atingerea țintelor de colectare;
  • măsuri de control pentru evaluarea implementării obligațiilor de colectare ale unităților administrativ-teritoriale (UAT);
  • înființarea unui Clearing House, o organizație centrală, privată, declarată de interes public, care să asigure împărțirea responsabilităților între organizațiile de transfer de responsabilitate, obiectiv asumat de către țara noastră prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, ce trebuia atins încă din anul 2018.
  • transparentizarea procesului, de la colectare la reciclare/valorificare, prin măsuri precum: prevenirea tratării necorespunzătoare prin stabilirea și aplicarea de obligații mai stricte, precum obligativitatea prezentării actelor de proveniență de la colectori autorizați, implementarea măsurilor de trasabilitate a DEEE, efectuarea și evidențierea, într-o manieră compatibilă cu libera concurență, a unui calcul transparent al costurilor gestionării DEEE, așa-numitul „timbru verde”.

În 2020, ECOTIC şi Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC) au făcut paşi temeinici în promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice şi electronice prin susţinerea şi sprijinirea tehnică a Organismului Naţional de Standardizare din România (ASRO) în vederea transpunerii în limba română a standardului internaţional de reparare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice – EN 50614: 2020. Acest standard se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice şi electronice (EEE) uzate şi oferă un cadru care să garanteze consumatorilor calitatea şi siguranţa EEE recondiţionate.

Ținte de colectare versus statistici

Cu o rată anuală de creștere de 2%, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) se numără printre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere, după ce au urcat la 12 milioane de tone în 2020, la nivel european, conform estimărilor.

Acest flux de deșeuri conține un amestec complex de materiale, inclusiv cu conținut periculos, care necesită un management specific pentru a evita daune majore asupra mediului și sănătății. De asemenea, deșeurile electrice conțin materii prime de mare valoare, unele chiar critice. Câteva dintre ele pot fi văzute aici:

Sursa foto: elements

De exemplu, aproximativ 10% din aurul din întreaga lume este folosit pentru a produce electronice moderne.

Aruncarea materialelor din DEEE se traduce, de asemenea, în pierderi financiare semnificative pentru economia europeană. Se estimează că veniturile totale potențiale din reciclarea DEEE în UE s-ar putea ridica la 2,15–3,67 miliarde EUR (2020).

Pentru a îmbunătăți reutilizarea și reciclarea DEEE, Uniunea Europeană a stabilit o rată minimă de colectare de 65% (Directiva 19/2012 UE DEEE) și a prezentat idei de sisteme de preluare/vânzare second hand la nivelul UE, cuplate cu eliminarea substanțelor periculoase utilizate în echipamentele electronice, prevăzută în Planul de acţiune pentru Economia Circulară. În plus, Directiva 125/2009 privind proiectarea ecologică (eco-design) impune o mai bună reparabilitate și durabilitate a articolelor electronice.

Ținta de colectare europeană stabilită la 45% pentru anul de referință 2016 a crescut la 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani începând cu anul de referință 2019. Însă, conform derogării prevăzute la articolul 7 punctul 3 din directiva DEEE, România a decis să amâne atingerea obiectivului de colectare până la 14 august 2021.

Astfel, în România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electronice și electrocasnice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020, cu o țintă națională de 118,330 tone, din care s-au colectat 92 mii tone, adică cca 35%), la 65% (în 2021, cu o țintă de colectare de aproximativ 195 mii tone de DEEE, din care s-au colectat conform datelor preliminare menționate la începutul lui decembrie într-o conferință GreenReport aproximativ 100 mii tone, adică cca 33%). Cu alte cuvinte, în 2021 ținta de colectare existentă la nivel național s-a îndeplinit numai pe jumătate.

Sursa foto: ANPM/Green-report

Din 2011 până în 2018, cantitatea de EEE introdusă pe piața din UE a evoluat de la 7,6 milioane de tone, în 2011, la 8,7 milioane de tone, în 2018. Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019 România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor, penultima fiind Cipru cu 3,8 kg/locuitor, iar media UE era de 10 kg/locuitor. La polul opus se află țări precum Norvegia, cu 19,2 kg colectate pe locuitor sau Suedia cu 15,1kg/locuitor.

În 2019, trei state membre au atins obiectivul de 65 % stabilit pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (Bulgaria, Croația, Polonia). 18 dintre statele membre UE au depășit rata de colectare de 45 %, aplicabilă până în anul de referință 2018.

Pentru România, ținta de colectare a fost de aproape 105 mii tone în 2019 și de aproximativ 118 mii tone în 2020. Gradul total de atingere al țintei, în 2019, a fost de 82,5% (la o țintă de colectare DEEE de 45% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani).

Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.

Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare  a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.

In continuare apar diferențe semnificative (în acez caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.

Bune practici europene privind gestionarea deșeurilor electronice – prevenire, reutilizare, reparare, reciclare- sustenabilitate

De la produse mult mai prietenoase cu mediul ca Fairphonetelefonul mobil circular, căștile Gerrard Street, la campanii/programe desfășurate de autoritățile publice în parteneriat cu organizațiile private, pentru colectare în vederea reciclării sau pentru suținerea unor programe extensive de reparare și reutilizare, în Europa sunt implementate numeroase bune practici de gestionare a DEEE care pot fi adoptate și în țara noastră.

=> programe de reutilizare DEEE

Reutilizarea DEEE este mai ecologică decât reciclarea, economisind 1,14 tone de CO2 pe tonă, comparativ cu 0,85 tone și are un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă. Pregătirea pentru reutilizarea DEEE creează între 60 și 140 de locuri de muncă la 1.000 de tone. Mai multe informații și date de la întreprinderile sociale care creează locuri de muncă în sectorul utilizării găsiți aici.

  • Franța: cota de 5% din taxa EPR (Răspunderea Extinsă a producătorului) asigurată de stat pentru organizațiile care implementează programe de reutilizare DEEE.
  • Valonia (Belgia): 2% din DEEE sunt pregătite pentru reutilizare începând cu ianuarie 2020, acoperind șase categorii de DEEE
  • proiectul 2Life implementat de RREUSE (o rețea internațională non-profit care sprijină dezvoltarea întreprinderilor sociale în economia circulară – formată din 31 de membri din 29 de țări) cu sprijinul Interreg Europe a testat și implementat câteva bune practici:
    • Donarea de obiecte în condiții bune care nu mai sunt necesare proprietarilor pentru a fi vândute în magazine second hand, realizând contractarea temporară a persoanelor în risc de excludere (regiunea Asturias din Spania)
    • RapacinOnline: reutilizarea calculatoarelor de către elevii cu puține resurse (Gijon, Spania) – Proiectul constă în crearea unei rețele formată din administrația publică, companii municipale, școli, organizații nonprofit și familii. Cetățenii care au echipamente informatice în stare bună de funcționare, dar care au fost înlocuite cu alte echipamente mai moderne și mai actuale, le pot dona la anumite puncte de colectare, de unde sunt preluate, recondiționate și donate mai departe către elevii defavorizați.          Un astfel de proiect similar este desfășurat în București de Asociația Ateliere fără frontiere, diferența față de proiectul din Spania constă în faptul că autoritățile noastre publice locale nu sunt interesate să se implice în dezvoltarea și extinderea acestui proiect și în alte orașe din țară.
    • Macerata Trashware (orașul Macerata, Italia): recuperarea computerelor vechi – Conform legii italiene, echipamentul informatic după cinci ani de la cumpărare are valoare de inventar zero. Administrațiile de stat trebuie să încerce să le vândă, însă dacă nu se găsește un cumpărător, acestea pot fi donate școlilor sau asociațiilor care le solicită.

=> Campanii de conștientizare pentru repararea DEEE-urilor

E-waste Race (Olanda) este o competiție între școli, unde copiii obțin puncte pentru colectarea și repararea micilor dispozitive electrice în centrele de tip „Repair Cafe” și pentru desfășurarea de campanii  pe această temă în cartierele lor. Inițiativa a colectat și trimis spre reciclare peste două milioane de dispozitive din 2014, cu o medie de 14.000 kg pe cursă.

În această campanie elevii nu sunt încurajați doar să repare obiectele ci și să devină niște mici „manageri de campanii”, să găsească soluții potrivite specificului cartierelor în care locuiesc pentru promovarea campaniei și creșterea gradului de colectare

=> Green Public Procurement (Malta)

Introducerea criteriilor de achiziții verzi în gestionarea DEEE în Malta s-a bazat pe rezultatele unui studiu LCA și au avut ca scop asigurarea managementului durabil al DEEE, reducerea emisiilor legate de colectarea deșeurilor și îmbunătățirea performanței de mediu a întregului lanț DEEE. Includerea criteriilor ecologice în licitații a condus la reducerea emisiilor de transport și la creșterea gradului de colectare a DEEE.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%

DSCN1349

Locatie foto: Green Group Buzau

Potrivit unui raport publicat recent de Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite, rata medie de reciclare in 2013 a atins 34.3%, apropiindu-se de media europeana de 43%.

Statele Unite au generat 254.11 milioane de tone deseuri municipale solide in 2013 dintre care 87.18 milioane tone au fost recuperate prin compostare si reciclare.

Procentul de deseuri municipale solide generat in 2013 comparativ cu 2012 a crescut cu 1.22%; in medie, in 2013 un american a produs 1,8 kg de deseuri municipale/zi.

Ratele de reciclare pentru principalele categorii de deseuri municipale in 2013
• hartie si carton – 63.3 %
• sticla – 27.3 %
• plastic – 9,2%

Tonul raportului EPA (Environmental Protection Agency) arata o abordare „proaspata” asupra modului de gestionare a materialelor durabile, care are in vedere o mai buna utilizare a materialelor dincolo de ratele de recuperare si eliminare.

Titlul raportului din 2013 nu este ales tocmai intamplator. „Managementul materialelor durabile” sugereaza faptul ca EPA gandeste „dincolo de deseuri”, referindu-se la utilizarea si reutilizarea materialelor in modul cel mai productiv si sustenabil pe toata durata de viata. Anul trecut raport ul s-a numit „Generarea, reciclarea si eliminarea deseurilor municipale solide in SUA”.

Rata de recuperare a DEEE – 40%

In privinta ratei de recuperare pentru deseurile electrice, Statele Unite au atins in 2013 un procent de 40.4%, inregistrand o crestere de la 30.6% in 2012. In 2013, fluxul de deseuri municipale solide a inclus 3.14 milioane tone de DEEE, dintre care 1.27 milioane tone au fost recuperate.

Nu este insa clar daca aceasta crestere de 10 procente se datoreaza unei cresteri reale a cantitatilor reciclate sau este rezultatul imbunatatirii datelor colectate.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti consulta raportul EPA aici.

Puteti citi si:

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

 

Sursa: Digi 24

De ani de zile tot auzim ca România, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei stă de departe, cel mai prost la reutilizarea resurselor.

Vecinii noştri, bulgarii şi maghiarii, au o rată de reciclare de 6 ori mai mare decât noi, arată datele Comisiei Europene.

Raul Pop, manager de programe in Ecoteca a fost invitat vineri in cadrul emisiunii Business Club (Digi 24), pentru a discuta despre problemele care plaseaza Romania de ani buni la coada Europei in ceea ce priveste managementul deseurilor:

Romania are probleme mari pe partea de reciclare si de asemenea are niste avantaje pe care nu le realizeaza din cauza asta. Spuneati in reportaj ca este vorba de materie prima care nu se recupereaza, este vorba de consum de energie, este vorba de locuri de munca, este vorba de bani, este vorba de sanatate publica s.a.m.d. Problema deseurilor nu este simpla, nimeni nu spune ca se poate rezolva peste noapte si intr-un mod facil. Si asta ne dovedeste insasi faptul ca exista atata legislatie, toata aliniata in directia potrivita dar care se aplica foarte slab la nivel de teritoriu.

Avem legi, avem penalizari, avem amenzi si ele nu se incaseaza, fie ca nu se aplica, fie ca nu se incaseaza efectiv (…) Contactul cetateanului cu deseul se transforma intr-o sarcina pentru primarie, care trebuie mai departe s-o indeplineasca cu ajutorul firmei de salubritate. Acest lucru nu se intampla dupa cum ne arata cifrele si problema este acolo. Nu se poate rezolva din cabinetul unui ministru din Bucuresti”.(…)

Pierderi anuale intre 1 miliard si 2 miliarde de euro

Estimarile sunt undeva intre 1 miliard si 2 miliarde de euro pe an pierderi financiare datorate faptului ca aceste resurse in loc sa genereze o activitate economica si o materie prima in final ajung intr-o groapa de gunoi si genereaza poluare.(…) Avem o problema majora pe raportari. Nu se pot verifica iar cei care le raporteaza nu au nici un fel de interes sa raporteze cat mai jos, dimpotriva”, explica Raul Pop.

Exista de un an si ceva in functiune la Ministerul Mediului, mai precis la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului un sistem de raportare national care este inca in faza de maturizare, are inca scapari, dar este pe calea potrivita. Este acel sistem de raportare care ne poate permite sa vedem foarte rapid, respectiv organul de control sa vada foarte rapid care dintre primarii nu-si face treaba, care valorificator raporteaza diferit fata de colectorii care spun ca i-au dus deseuri pentru valorificare pentru a se vedea automat unde sunt discrepante in sistem si ca sa se poata face reglaje in timp real. Asta este un pas extrem de important.(…)

Al doilea pas foarte important este acel „pay as you throw”, adica plateste proportional cu ceea ce arunci la gunoi, pe care l-am vazut in functiune in alte tari (…)”.

Cantitati semnificative de aur si argint aruncate la gunoi

În vreme ce electronicele vechi zac în gropi de gunoi, vest-europenii câştigă bani din ele. Cu o strategie de colectare bine pusă la punct, nemţii, francezii şi suedezii reuşesc să recupereze dintr-o sută de mii de aparate mai bine de două kilograme de aur. Datele Uniunii Europene arată că pe lângă aur se mai pot extrage alte 25 de kilograme de argint şi aproape o tonă de cupru din 100 de mii de electronice vechi.

România însă colectează mai puţin de un kilogram de componente pe cap de locuitor, de aproape 30 de ori mai puţin decât Suedia. Pe lângă deşeurile electronice, mai risipim şi plasticul, hârtia, aluminiul, sticla si alte deseuri reciclabile.

Gunoiul în sine poate fi o sursă importantă de energie. Din resturile alimentare, la rampa de gunoi se poate face energie din biomasă şi biogaz, dar în România această resursă este practic nevalorificată deși 10% din mâncarea cumpărată în ţară ajunge la gunoi…

Puteti urmari interviul aici.

Pe aceeasi tema:

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

7ba40aaf-6238-4b85-a035-86085ae645c8-2060x1236

Sursa: Green Report

Anual, până la 90% din deșeurile electronice din lume, cu o valoare estimată la aproape 19 miliarde de dolari, se tranzacționează ilegal sau sunt aruncate la gropile de gunoi, potrivit unui raport realizat Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Potrivit raportului, din cele 41 de milioane de tone de deșeuri electronice generate la nivel mondial o componenta semnificativa o reprezinta calculatoarele și telefoanele inteligente uzate, iar pentru 2017 se estimează că această cantitate va depăși 50 de milioane de tone.

Deși exportarea deșeurilor periculoase din statele membre ale Uniunii Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este interzisa, mii de tone de deșeuri electronice sunt declarate în mod fals bunuri second-hand și sunt exportate în țările în curs de dezvoltare. Aceste exporturi includ baterii, declarate ca plastic sau fier vechi mix, precum și tuburi și monitoare de calculatoare, declarate ca deșeuri metalice.

Multe țări asiatice și africane, cum ar fi Ghana, Nigeria, China, Pakistan, India și Vietnam, au fost transformate în hub-uri pentru deșeurile ilegale, care ocolesc piața mondială a reciclării legitime, estimată la 410 miliarde de dolari anual.

UNEP avertizează că volumele tot mai mari de deșeuri electronice, deșeuri municipale, deșeuri alimentare, produse chimice scoase din uz și pesticide contrafăcute au un impact deosebit asupra mediului înconjurător și economiei. De asemenea, metodele de evitare a pieței de reciclare cauzează pierderi semnificative resurselor de metale rare, cupru și aur.

UNEP recomandă tuturor țărilor să-și consolideze legislația națională și să diversifice metodele de recuperare a metalelor prețioase și a altor resurse blocate în interiorul produselor electronice.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

DSCN1267Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

DSCN1293

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

DSCN1393

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International  singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

DSCN1423

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC  Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

DSCN1430

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

646x404

Sursa foto: Adevarul

La inceputul acestei luni va anuntam ca Guvernul a aprobat prin Ordonanță de Urgență, o serie de masuri prin care se transpun în legislaţia națională (ce-i drept dupa un an de intarzieri!) prevederile Directivei 2012/19/UE a Parlamentului și a Consiliului European, privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

Va propun sa parcurgem principalele obligatii si sanctiuni prevazute de Ordonanta de urgenta nr. 5/2015, proaspat intrata in vigoare la inceputul acestei saptamani:

O prima masura, foarte importanta este modificarea țintelor de reciclare a echipamentelor electrice, electronice și electrocasnice aferente anilor 2016-2021.

Ratele anuale minime de colectare care trebuie atinse de către producători sunt:
pentru anul 2016 –40%
pentru perioada 2017-2020 – 45%
• începând cu anul 2021 – 65%

Procentele enumerate mai sus se determină ca pondere cantitativă kilogram deșeuri electrice reciclate în total kilograme echipamente puse în piață.

Operatorii economici pot efectua reciclarea fie în nume propriu, înființând puncte de reciclare la nivelul țării, lucru foarte puțin probabil de realizat datorită infrastructurii specifice și costurilor mari cu autorizațiile de mediu, fie prin aderarea la o organizație de profil ce preia responsabilitatea colectării.

Ordonanța are desigur și câteva precizări tehnice și prezintă câteva obligații ce trebuie analizate împreună cu departamentul specializat.

Principalele sanctiuni prevazute de noua lege

amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice, pentru:

• nerespectarea obligației unităţilor administrativ-teritoriale de a asigura fie centre fixe de colectare, cel puţin unul la 50.000 de locuitori, dar nu mai puţin de un centru în fiecare unitate administrativ-teritorială, fie puncte de colectare mobile în măsura în care acestea sunt accesibile populaţiei ca amplasament şi perioadă de timp disponibilă ori de a colecta periodic, cu operatori desemnaţi, cel puţin o dată pe trimestru.

• nerespectarea obligației deţinătorului de DEEE de a preda DEEE împreună cu procesul-verbal direct la centrele de colectare organizate de operatori economici autorizați ori la serviciul public de colectare DEEE.

• nerespectarea obligației de separare la punctul de colectare a DEEE care urmează să fie pregătite pentru reutilizare de alte DEEE colectate separat, împreună cu personalul din unităţile specializate având ca domeniu de activitate şi reutilizarea DEEE precum și a obligației de a asigura predarea componentelor şi a materialelor rezultate de la DEEE care nu pot fi reutilizate.

• nerespectarea obligației au obligaţia de a preda DEEE către sistemele de colectare de către persoanele fizice şi juridice care deţin DEEE, inclusiv cele provenite de la EEE importate pentru folosinţa proprie.

amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru:

• nerespectarea obligației producătorilor care introduc în fabricaţie EEE de a aplica cerinţele de proiectare ecologicăce facilitează reutilizarea şi tratarea DEEE precum și încercarea de a împiedica reutilizarea DEEE prin caracteristici specifice de proiectare sau prin procedee specifice de fabricare, cu excepţia cazului în care aceste caracteristici specifice de proiectare sau procedee specifice de fabricare prezintă avantaje determinante, de exemplu, în ceea ce priveşte protecţia mediului şi/sau cerinţele de siguranţă.

• nerespectarea de către centrele de colectare a obligaţiei de a prelua toate DEEE de la deţinători şi distribuitori, în mod gratuit, şi de a asigura evidenţa DEEE intrate şi ieşite din centrele de colectare, inclusiv a DEEE încredinţate în vederea pregătirii pentru reutilizare unităţilor specializate pentru desfăşurarea acestei activităţi;

• eliminarea DEEE sub formă de deşeuri municipale nesortate precum şi predarea DEEE către, respectiv, preluarea DEEE de către alţi operatori economici autorizați pentru astfel de activități.

• nerespectarea obligației distribuitorilor de a prelua DEEE în sistem „unul la unul“, în mod gratuit, în aceleaşi condiţii precum cele de livrare a produsului nou, dacă echipamentul este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca echipamentul nou furnizat şi să informeze cumpărătorul despre această posibilitate înainte de achiziţionarea produsului, la solicitarea cumpărătorului.

• nerespectarea obligației producătorilor de a asigura colectarea pentru alte tipuri de DEEE decât cele provenite de la gospodării particulare.

• nerespectarea obligației producătorilor de EEE de a furniza în mod gratuit informaţiile referitoare la reutilizare şi tratare, pentru fiecare tip nou de EEE introdus pentru prima dată pe piaţa Uniunii Europene, în termen de un an de la introducerea pe piaţă a echipamentului.

amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei pentru:

• nerespectarea obligației distribuitorilor de a preda DEEE colectate către centrele de colectare organizate de operatori economici autorizaţi pentru colectarea DEEE.

• nerespectarea obligației distribuitorilor care au spaţii de vânzare în domeniul EEE de cel puţin 400 mp de a asigura colectarea cu titlu gratuit a DEEE de dimensiuni foarte mici de la utilizatorii finali, în cadrul magazinelor sau în imediata apropiere a acestora, fără obligaţia de a cumpăra EEE de un tip echivalent.

• nerespectarea obligației producătorilor de EEE, începând cu data de 1 ianuarie 2016, de a realiza ratele de colectare minime.

• nerespectarea obligației producătorului de a asigura o garanţie la introducerea unui EEE pe piaţă, care să demonstreze că va fi finanţată gestionarea tuturor DEEE provenite de la EEE respective.

• nerespectarea obligației unei organizaţii colective care acţionează în numele producătorilor, de a constitui o garanţie de finanţare a colectării, tratării, valorificării şi eliminării în condiţii de protecţie a mediului a DEEE provenite de la produsele aflate încă în perioada de garantare introduse pe piaţa naţională de către producătorii care au aderat la organizaţia colectivă şi care au încetat activitatea. Garanţia se constituie anual, până la data de 31 martie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau poliţe de asigurare de garanţie pentru reciclare la valoarea corespunzătoare sumelor plătite pentru EEE în cauză de către operatorii economici respectivi către organizaţia colectivă, corectate cu dobânda ROBOR la an la dispoziţia AFM.

• nerespectarea obligației producătorilor şi distribuitorilor de a informa cumpărătorii, în momentul vânzării de EEE, cu privire la costurile colectării, tratării şi eliminării în condiţii de protecţie a mediului, prin evidenţierea separată a acestor costuri ori de a furniza utilizatorilor de EEE din gospodăriile particulare informaţiile necesare în legătură cu procesul obligatoriu de colectare a DEEE.

• nerespectarea obligației producătorilor de a se înscrie în registrul naţional al producătorilor, primind un număr de înregistrare care va fi comunicat de aceştia tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute EEE.

Articol preluat de pe legestart.ro.

Puteti consulta varianta integrala a noii legi aici.

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice

weee_waste_pile_flickr_mnemonic-720x482

Sursa: RREUSE

Zilele trecute “ne bucuram” ca legiuitorii nostri au hotarat dupa tergiversari de ani de zile, sa transpuna in legislatia nationala Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE).

“Fratii” nostri spanioli care aveau aceeasi problema au reusit in urma cu putin timp, nu doar sa transpuna noua directiva ci si sa-i aduca niste imbunatatiri semnificative.

Astfel, Spania este prima tara europeana care impune ca o parte din deseurile electrice si electronice sa fie pregatite pentru reutilizare si nu reciclate sau incinerate, cum se intampla in prezent in mai toate statele europene (cu mici exceptii locale, desigur).

În mod tradițional, obiectivele UE și naționale nu au făcut distincție între reutilizare și reciclare. Acest lucru a determinat construirea unor statii de tratare care sunt total nepotrivite pentru pregatirea bunurilor pentru reutilizare.

Un exemplu poate fi aruncarea unui computer intr-un container industrial dintr-o statie de tratare locala, fapt care distruge instantaneu potentialul de reutilizare si revanzare.

Un nou Decret regal spaniol solicita ca 2% din aparatele electrocasnice mari si 3% din echipamentele IT sa fie pregatite pentru reutilizare din 2017. Obiectivele se vor ridica la 3% și respectiv 4% din 2018.

3,4 milioane de tone de DEEE tratate in UE in 2010

În 2010, 3,4 milioane de tone de DEEE au fost colectate și tratate în UE, potrivit datelor Comisiei Europene.

Asta se traduce in 7 kg/persoana – echivalentul a două sau trei laptop-uri care sunt aruncate de un european în fiecare an. Aproape toate sunt reciclate sau arse pentru producerea de energie, în ciuda statisticilor care arată că până la 25% din produsele electrice aruncate sunt potrivite pentru reutilizare.

Michal Len, Director RREUSE, rețeaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare a declarat:

Acesta este un pas mic, dar foarte important în lupta de a reduce munții de deșeuri electronice aruncate în Europa în fiecare an. Obiectivele ar fi putut fi mai mari, iar gama de produse vizate este prea mica – dar progresul este un progres. Spania a transmis un semnal pentru restul Europei, acela ca a venit timpul sa punem “mana a doua” pe primul loc.”

“Urmatorul pas “impune” Comisiei Europene să introducă obiective obligatorii de reutilizare in pachetul revizuit al Economiei Circulare. Comisia a promis un pachet mai puternic, aceasta este o mare oportunitate de a demonstra ca incurajeaza domeniul”.

Pe langa obiectivele de reutilizare, Spania promoveaza si urmatoarele aspecte:

• imbunatatirea sistemului de monitorizare, trasabilitate si supraveghere a activitatilor de gestionare a deseurilor de catre administratiile publice;

• dezvoltarea unor condiții de colectare separată, transport și depozitare care sa permita pregătirea adecvată pentru reutilizare și sa previna distrugerea si pierderea de materiale;
de exemplu, punctele de colectare trebuie să aibă un spațiu dedicat bunurilor reutilizabile;

• recunoașterea rolului actorilor economiei sociale în colectarea și tratarea deșeurilor, precum și posibilitatea de predare a DEEE-urilor acestor entități. Decretul stabilește, de asemenea, cerințele de functionare pentru centrele de reutilizare pentru ca acestea să poata desfasura activitatile de verificare, separare, reparatii (etc.);

• se recunoaște potențialul de creare de locuri de muncă in domeniul reutilizarii resurselor: 4.700 de locuri de muncă, potrivit proiectului “Biodiversitate – Job-uri Verzi” desfasurat in perioada 2007-2013;

• oferă autorităților locale posibilitatea de a include clauze sociale în contractele de achiziții publice și parteneriate pentru a acorda prioritate actorilor economiei sociale in activitățile de gestionare a deșeurilor;

• evidentiaza importanța promovării produselor ușor reparabile și reutilizabile, precum și obligația producătorilor de a furniza informațiile necesare centrelor de pregatire pentru reutilizare pentru a stimula astfel, aceste “afaceri”.

Puteti consulta Decretul regal aici.

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

deseuri1-640x422

Sursa foto: Eco Magazin

Anul trecut aminteam principalele probleme legate de gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), dificultati create in mare masura si de lipsa unor reglementari adecvate in domeniu.

La vremea respectiva, principalul instrument de reglementare al acestei categorii de deseuri, Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice, nu era transpus in legislatia nationala desi, termenul limita de transpunere in statele membre UE era 14 februarie 2014.

Din fericire, in acest an, conducatorii nostri s-au trezit in al 12-lea ceas si au inteles importanta integrarii acestei directive in legislatia nationala. Guvernul a aprobat joi, prin Ordonanță de Urgență o serie de masuri prin care se transpun în legislaţia națională prevederile Directivei 2012/19/UE a Parlamentului și a Consiliului European.

Actul normativ extinde domeniul de aplicare al colectării, reutilizării și reciclării EEE uzate, atât în sfera echipamentelor utilizate de consumatori casnici, cât și în cea a utilizatorilor profesionali, incluzând, de exemplu, sistemele de iluminat și panourile fotovoltaice.

În materie de colectare selectivă, Ordonanța înlocuiește actuala țintă, de 4 kg DEEE pe locuitor, cu o formulă procentuală reprezentând între 40 – 45% din greutatea de EEE (echipamente electrice si electronice) introduse pe piața națională. Începând cu 14 august 2015, țintele de valorificare și reciclare a DEEE cresc anual cu câte 5%, în așa fel încât, în a doua etapă de acțiune, care va începe în 2021, rata de colectare minimă care va trebui realizată anual va crește la 65% din greutatea medie a EEE introduse pe piață în cei trei ani precedenți.

Totodată, actul normativ stabilește condiții pentru ca utilizatorii de EEE din gospodăriile particulare să aibă posibilitatea de a preda deșeurile cel puțin gratuit. Astfel, distribuitorii vor fi obligați ca, la furnizarea unui nou produs, să asigure condiții pentru ca să li se poată preda DEEE cel puțin gratuit și în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent și a îndeplinit aceleași funcții ca echipamentul nou furnizat.

De asemenea, distribuitorii care au spații de vânzare în domeniul EEE de cel puțin 400 mp sunt obligați să asigure colectarea DEEE-urilor de dimensiuni foarte mici (nici o dimensiune exterioară mai mare de 25 cm) cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali și fără obligația de a cumpăra EEE noi de un tip echivalent.

Referitor la finanțarea gestionării DEEE, responsabilitatea revine integral producătorilor, care trebuie să finanțeze colectarea DEEE de-a lungul întregului lanț, inclusiv de la gospodăriile particulare, conform principiului „poluatorul plătește”. De asemenea, în acest fel se evită riscul ca DEEE colectate separat să facă obiectul unei tratări necorespunzătoare și/sau al exporturilor ilegale.

Pentru monitorizarea respectării cerințelor ce decurg din actul normativ, se întocmește un registru al producătorilor (care va cuprinde și producătorii ce oferă EEE prin intermediul comerțului online). Comercializarea EEE se va face doar de către producătorii înregistrați în acest registru.

Cum stam la capitolul „Reciclare DEEE”?

Intre timp, Romania nu si-a indeplinit tinta avuta pana acum, de reciclare a 4kg DEEE /cap de locuitor. “Statisticile arata ca sunt colectate in medie doar 1,5-2 kg /cap de locuitor”, potrivit lui Valentin Negoita, presedintele Ecotic, asociatie colectiva de preluare a responsabilitatii producatorilor de echipamente electronice.

Speram ca autoritatile se vor implica suficient in respectarea noilor cerinte legislative pentru a vedea niste rezultate semnificative pe viitor!

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Sa ne furam singuri caciula! Din nou despre tintele de colectare-reciclare a deseurilor

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Electronics Recycling

Sursa: Wastecycle UK

Deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE), reprezinta unul dintre fluxurile de deseuri cu cea mai rapida crestere din UE.

DEEE contin substante periculoase care, o data ajunse la gropile de gunoi afecteaza atat mediul inconjurator cat si sanatatea populatiei; in schimb prin reciclarea acestor deseuri sunt recuperate materii prime importante ca metale (aur, argint, mercur, plumb etc) plastic, sticla.

Intr-un articol anterior observam eforturile depuse de Comisia Europeana pentru colectarea si reciclarea acestor echipamente. Am vazut insa, ca autoritatile noastre nu sunt la fel de preocupate de acest aspect; pana la momentul actual cea mai recenta directiva referitoare la DEEE, respectiv Directiva 2012/19/UE, nu a fost transpusa in legislatia romaneasca.

Din pacate, aceasta atitudine indiferenta a autoritatilor afecteaza colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Potrivit celui mai recent raport publicat de Eurostat, in 2010, in Romania au fost colectate 1,1 kg de DEEE/cap de locuitor. Impreuna cu Letonia (1,9 kg DEEE/cap de locuitor) detinem `suprematia` la categoria celor mai mici cantitati de DEEE colectate in UE.

In schimb, cele mai mari cantitati de DEEE colectate pe cap de locuitor in 2010 au fost inregistrate in Suedia (17,2 kg) si Danemarca (14,9 kg). Mai multe informatii despre cantitatea de DEEE/cap de locuitor colectata in fiecare stat membru UE gasiti aici.

Din cele 151,317 tone de echipamente electrice si electronice introduse pe piata romaneasca in 2010 au fost colectate doar 26 247 tone.

Exista totusi si o veste buna: fata de 2007 cantitatea de DEEE colectata de romani a crescut de 6 ori. Cea mai mare crestere a fost raportata de Malta (7 ori). In schimb cantitatile de DEEE colectate au scazut foarte mult in Spania (cu 45 %) si Letonia (cu 34%).

Potrivit raportului anual publicat de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) in 2012, toate deseurile din echipamentele electrice si electronice colectate  in 2010 (26 247 tone) au fost valorificate.

In plus, ANPM estimeaza ca in 2011 au fost colectate si tratate corespunzator 128 008.36 tone de DEEE.

Aceste date sunt greu de verificat in conditiile in care foarte putine dintre asociatiile colective autorizate sa preia responsabilitatea producatorilor de echipamente electrice si electronice (EEE) publica rapoartele anuale privind cantitatile de DEEE colectate si valorificate iar majoritatea producatorilor nu depun raportarile anuale privind EEE gestionate, catre autoritati.

Din cele 8 asociatii colective autorizate de ANPM in 2010 pentru preluarea resposabilitatii producatorilor de EEE privind realizarea obiectivelor anuale de colectare si valorificare a DEEE (Asociatia ECOTIC, RoRec, RECOLAMP, ENVIRON, CCR, ECOPOINT, ECOMOLD, ECO LIGHTING COLLECT) doar 2 asociatii publica anual rapoartele referitoare la cantitatile de DEEE colectate si valorificate, respectiv ECOTIC si RECOLAMP.

In plus, activitatea acestor asociatii nu este verificata corespunzator de autoritati iar in lipsa unor obiective masurabile de colectare a DEEE (sa ne reamintim ca tinta actuala de colectare este de 4 kg/cap de locuitor) acestea nu pot fi trase la raspundere, in cazul neindeplinirii obligatiilor de colectare si valorificare.

Singura solutie pentru imbunatatirea situatiei actuale consta in transpunerea Directivei 2012/19 in legislatia nationala. Astfel, prin introducerea tintelor masurabile de colectare si valorificare a DEEE (45% din greutatea echipamentelor electrice si electronice (EEE) introduse anual pe pietele nationale, fata de tinta actuala de 4 kg de DEEE /cap de locuitor), producatorii de echipamente electrice si electronice vor putea fi verificati si sanctionati, in cazul neindeplinirii obiectivelor de valorificare.

 

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Commercial-Waste-Management-Diagram1In general, intre generatori si colectori, apare o perioada de acomodare pe masura ce unul sau celalalt doreste sa-si indeplineasca cat mai bine obligatiile legale aferente gestionarii deseurilor.

Daca obligatiile generatorului le gasiti aici, iata mai jos obligatiile colectorului.

Sa incepem cu inceputul: colectorul de deseuri este definit in legislatie ca fiind operatorul economic care asigura „strangerea deseurilor, dar si stocarea preliminara in vederea transportarii la o statie de tratare” (Legea 211/2011, Anexa 1).

Principalele obligatii ale colectorului, conform legislatiei in vigoare, sunt urmatoarele:

• sa detina autorizatie de mediu pentru activitatile de colectare/stocare temporară (HG 1061/2008 art. 1, alin 3) – neindeplinirea acestei obligatii se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei;

• sa asigure colectarea separata a deseurilor din hartie, metal, plastic si sticla si de a nu amesteca aceste deseuri (Legea 211/2011, art. 14, alin 2) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;

• sa transporte deseurile colectate numai la instalatii autorizate pentru efectuarea operatiilor de tratare (Legea 211/2011, art. 22, alin 2) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sunt obligati sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei (Legea 211/2011, art. 26, alin 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze transportul deseurilor doar pe baza formularului de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase, al carui model este prevazut in anexa nr. 3 la HG 1061/2008. completat şi semnat de catre expeditorul, transportatorul si destinatarul deseurilor nepericuloase.( HG 1061/2008, art. 21)- amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei;

• formularul de incarcare-descarcare in baza caruia se realizeaza transportul si controlul deseurilor nepericuloase destinate colectarii/stocarii temporare se pastreaza astfel: o copie la expeditorul deseurilor (detinatorul deseurilor), o copie la destinatarul acestora (valorificatorul de deseuri) si o copie la transportatorul deseurilor (HG 1061/2008, art. 22, alin. 1)- amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;

• trebuie sa asigure predarea separata a deseurilor din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG 1132/2008, art. 7.18)- amenda de la 5.000 la 7.500 RON;

• trebuie sa asigure colectarea separata, stocarea si predarea, in vederea reciclarii, a uleiurilor uzate (HG 235/2007, art. 5.1) – amenda de la 7.500 la 10.000 RON.

• la fel ca si generatorii:
– desemnarea unei persoane (angajat sau tert) care sa urmareasca si sa indeplineasca obligatiile legislative legate de gestionarea deseurilor (Legea 211/2011, art. 22, alin 3). Persoanele desemnate trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate (Legea 211/2011, art. 22, alin 4) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

– trebuie sa tina evidenta gestiunii deseurilor proprii (HG 856/2002, art. 2, alin 1) cat si a deseurile pe care le colecteaza si sa raporteze anual aceste deseuri catre Agentia Judeteana de Protectia Mediului corespunzatoare locatiei de desfasurare a activitatii. (Legea 211/2011, art. 49) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

Colectorii de deseuri au, de asemenea, interdictii privind:
• abandonarea deseurilor (L.211/2011, art. 19.3) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;
• eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1) – amenda de la 25.000 la 30.000 RON;
• eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2) – amenda de la 5.000 la 10.000 RON.