Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Sursa foto: ecologic

Începând cu data de 1 octombrie 2022 Sistemul de Garanție – Returnare ar trebui să fie demarat, adică fiecare dintre noi ar trebui să poată să returneze o sticlă sau o doză de aluminiu, pentru băuturi, la un magazin din apropiere.  În realitate, însă, data lansării e o fata morgana, pe cale să se amâne din nou, conform ultimelor afirmații ale ministrului mediului.

Temerea că pornim cu stângul este deja laimotivul subiectului. Chiar este programată, săptămâna viitoare, o conferință de damage control, numită sugestiv “Cum evităm eșecul SGR?”. Vă puteți înscrie aici, eveniment pe pagina Green Report.

Citește mai mult

Costul ascuns al deșeurilor și consumerismul

Sursa foto: www.news20.ro

Sursa foto: www.news20.ro

În această perioadă a anului, suntem realmente copleșiți de abundența de reclame la produse de tot felul. Suntem asaltați cu oferte de Black Friday, sărbătorile de iarnă, la care am putea adăuga și programul național de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic (”Rabla pentru Electrocasnice”, program care și-a epuizat bugetul alocat primei etape din acest sezon, de 14 milioane de lei, în doar 5 minute). Toate acestea par a fi ocazii de neratat pentru românii care vor să se înnoiască cu diverse bunuri pentru ei înșiși sau să ofere cadouri pentru cei apropiați. În plus, să nu uităm de tradițiile care cer să avem masa îmbelșugată de sărbători, deci, multă mâncare.

Numai că toate acestea vin la pachet cu un cost pe care îl ignorăm, pentru că nu îl asociem produselor cumpărate și nici nu îl plătim acum, ci în viitor. Este vorba despre costul real al produselor, care include, pe lângă prețul pe care îl plătim la achiziționarea produsului, și costul pe care-l vom plăti pentru a ne debarasa de aceste produse când nu vom mai avea nevoie de ele și vor deveni deșeuri.

Ceea ce majoritatea consumatorilor nu știu este că acest cost îl plătim tot noi, astfel:

  • Prin taxele de salubritate (facturate gospodăriilor individuale, asociațiilor de locatari/proprietari sau primăriei, în cazul în care aceasta plătește pentru deșeurile generate de cetățeni, din bugetul local);
  • Prin plata unor penalități din bugetului local (adică din banii noștri, ai comunității), pentru neatingerea țintelor de reducere a cantității deșeurilor depozitate anual la gropile de gunoi (iar în localitățile în care colectarea separată a deșeurilor este deficitară, aceste penalități ajung chiar și la 1_milion_de_lei_pe_an).

Nu mai vorbim de costul poluării asupra sănătății noastre, mai ales dacă aceste deșeuri le depozităm necorespunzător (spre exemplu, bateriile și acumulatorii conțin metale grele și substanțe toxice, iar aruncarea acestora în deșeurile menajere duce la contaminarea solului și a apei).

Urmărind comportamentul de consum al românilor, observăm o tendință de creștere, ceea ce se reflectă direct proporțional în evoluția cantităților de deșeuri generate.

De Black-friday-2021, cel mai mare magazin online din România a avut vânzări record (de 609 milioane de lei, cu un număr total de 2,2 milioane de produse vândute, în creștere față de anul trecut), iar cel mai mare magazin de fashion a vândut cu 66% mai multe produse comandate de clienți față de anul trecut.

Produsele electronice, articolele pentru casă, fashion și îngrijire personală sunt în topul preferințelor românilor în perioadele promoționale din timpul anului, dar și de sărbători.

Românii sunt, totodată, fani ai promoțiilor la produsele alimentare, iar magazinele folosesc mult aceste promoții și în perioada marilor sărbători din an. Însă excesul de alimente cumpărate sau preparate în gospodăriile românilor generează o cantitate semnificativă de deseuri_alimentare – 70 kg/persoană/an.

Dacă urmărim ceea ce se întâmplă cu toate aceste produse, alimentare sau nealimentare (inclusiv ambalajele lor) atunci când devin deșeuri, vom constata că în proporție covârșitoare (peste 70%) ele ajung la_gropile_de_gunoi. Asta în condițiile în care, potrivit Art. 8 alin. (5) din OG 2/2021 privind depozitarea deșeurilor: ”până în anul 2035, cantitatea totală, exprimată în tone, a deşeurilor municipale eliminate anual prin depozitare să fie redusă la 10% sau mai puţin din totalul deşeurilor municipale generate”. Reducerea cantităților de deșeuri ce ajung la groapă se face treptat; OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu stabilește obiective anuale de reducere a acestor cantități, iar pentru nerealizarea acestor ținte, unitățile administrativ-teritoriale plătesc penalități (50 lei/tonă).

Pe lângă un comportament de consum mai responsabil, am putea acorda o mai mare atenție colectării separate a deșeurilor pe cele 4 fracții reciclabile obligatorii prin lege (OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor și Legea serviciului de salubritate a localităților nr. 101/2006). Colectarea separată corectă a deșeurilor este condiția esențială ca aceste deșeuri să fie reciclate sau valorificate într-un procent cât mai mare, în loc să ajungă la gropile de gunoi.

Conform statisticilor privind deșeurile aferente categoriilor de produse menționate mai sus, situația României nu este una bună:

  • Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE): România reciclează doar_25%; ținta de colectare a acestor deșeuri (în vederea reciclării lor) este de 65% începând cu anul 2021.
  • Mai_putin_de_o_treime din deșeurile de plastic se reciclează (32,5%), majoritatea acestor deșeuri ajungând la valorificare cu recuperare de energie (incinerare) și la gropile de gunoi.
  • În România nu există nicio reglementare legală pentru deșeurile textile. Potrivit calendarului_de_implementare a directivelor europene, până în anul 2025, statele membre UE vor trebui să colecteze separat deșeurile textile, pentru a putea trimite la reciclare/valorificare o parte din deșeurile care în prezent sunt aruncate la gropile de gunoi. Situația deșeurilor textile nu este deloc bună nici la nivel european: consumul de articole de îmbrăcăminte (care generează mare parte din deșeurile textile) a crescut cu 40% în Europa începând cu anul 1996, iar 87%_din_aceste_deseuri ajung la gropile de gunoi sau, în cel mai ”fericit” caz, sunt incinerate.
  • În privința deșeurilor provenite din articolele pentru casă (decorațiuni, mobilier etc.), situația lor atunci când devin deșeuri depinde de tipul materialelor din care sunt fabricate produsele respective. Dacă aceste materiale fac parte din categoriile de deșeuri care se pot recicla (prima condiție fiind colectarea separată corectă), atunci există șanse ca ele să nu ajungă la groapă. Apoi mai contează și posibilitatea separării materialelor, în cazul în care produsele sunt fabricate din materiale compozite (materiale compuse, la rândul lor, din mai multe materiale diferite – polimeri, sticlă, fibre de carbon etc., scopul fiind creșterea durabilității și rezistenței produsului finit).

Cum putem contribui fiecare dintre noi la ameliorarea acestei perspective nesănătoase și costisitoare legate de soarta deșeurilor generate din produsele pe care le cumpărăm azi? Simplu: limitându-ne cumpărăturile la articolele necesare, eliminând cumpărăturile compulsive, folosind un produs până la deteriorarea lui (și nu înlocuirea lui doar după criterii estetice sau alte criterii ce nu au legătură cu funcționarea produsului), donând produsele pe care nu le mai folosim dar sunt încă funcționale și, în ultimă instanță, punând corect deșeurile generate în containerele de colectare separată. Adică aplicând ierarhia deșeurilor, care încurajează acele opțiuni care produc cel mai bun rezultat global în privința mediului și a sănătății populației (Art. 4 din OUG 92/2021).

Deseuri: plateste pentru cat arunci (Pay-As-You-Throw)

bani vs. deseuri

PAYT sau “bani pentru ridicarea de deseuri”

Pentru deseuri, a venit vremea ca Primariilor sa le revina obligatia de a aplica in randul populatiei instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”. Obligatia de a pune si apreda deseurile separat in pubele este legiferata de mult timp in Romania, insa nu a fost respectata intr-o masura semnificativa.

(obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, cf. balbaitului OUG 74/2018)

PAYT este despre deseuri si bani

Unul dintre motive, relevant pentru discutia noastra, este legat de costurile de-a multiplica numarul de pubele si apoi de a colecta separat fiecare fractie (hartie, plastic, sticla, etc).

Pentru acoperirea acestor costuri, facturile pentru serviciile de salubritate au inceput sa se mareasca iar acest fapt a generat nemultumiri in randul populatiei si prilejul unor mesaje populiste emise de politicienii locali, mai preocupati de propria vizibilitate decat de o discutie tehnica, aplicata, despre nevoile comunitatii.

Cu toate acestea, Primariile au acum posibilitatea de a micsora plata corespunzatoare serviciilor de ridicare a deseurilor casnice, prin valorificarea deseurilor generate de gospodarii, daca aceste deseuri sunt suficient de curate pentru a fi valorificate. Deseurile separate, in principal cele care au valoare economica (hartie-carton, plastic, PET, metal) se autofinanteaza din insusi pretul lor, in timp ce ridicarea deseurilor cu valoare negativa (menajer, sticla) se achita de catre cei care le genereaza.

OK… si Primaria?!?

Pe de alta parte, Primariile se vor ocupa de pregatirea sistemelor de reciclare. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2019, Primariile vor fi obligate sa puna in practica aceasta tarifare diferentiata, denumita si instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”, sistem care functioneaza in state membre UE de multi ani. Implementarea trebuie sa fie este aplicabila din toate punctele de vedere (tehnic, financiar), iar populatia sa fie astfel motivata sa reduca si sa separe deseurile generate. In acelasi timp, Primaria are autoritatea de a sanctiona acolo unde nu se respecta impunerile.

Pentru a dimensiona cuantumul platii diferentiate pentru deseurile aruncate de populatie, Primariile vor lua in considerare volumul deseurilor predate, frecventa de colectare si/sau greutatea deseurilor, vor personaliza sacii, vor agrea cu salubristii programe zilnice sau saptamanale de colectare. Ministerul Mediului a anuntat publicarea, in viitorul apropiat, a unor ghiduri de bune practici.

Deja, in unele localitati din tara se realizeaza preluarea deseurilor reciclabile in anumite zile ale saptamanii, cu autoutilitare specializate, firmele de salubritate distribuie saci inscriptionati pentru deseurile reciclabile sau pubele de culori diferite. Nu in ultimul rand, exista firme de colectare, independente de cele de salubritate, care colecteaza de la gospodarii diverse tipuri de deseuri reciclabile (sticle, recipienti PET, maculatura, doze de aluminiu), contribuind direct la reducerea volumului deseurilor predate la firma de salubritate si, deci, si la reducerea facturii din partea acestora.

Sistemul “plateste pentru cat arunci”, alaturi de celelalte instrumente economice – dintre care se remarca mai ales “taxa la groapa” -, sunt componente foarte importante ale gestionarii corespunzatoare a deseurilor, care si-au dovedit din plin eficienta in celalalte state membre al UE in ceea ce priveste cresterea ponderii deseurilor reciclate din totalul celor generate. Ratarea acestor obiective importante pentru cetateni si nu in ultimul rand pentru mediu va atrage penalitati pentru Romania, concretizate in despagubiri financiare care, mai departe, se vor rasfrange sub forma unor sanctiuni semnificative asupra Consiliilor Judetene si Primariilor, ducand inevitabil la scumpirea accelerate a serviciilor de gestionare a deseurilor si, asadar, costuri mai mari pentru populatie.

Un  articol ECOTECA si www.raportare-mediu.ro.

Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?

Photo by Paweł Czerwiński on Unsplash

Dupa cum scriam intr-un articol anterior, autoritatile publice locale au obligatia legala a “asigurarii unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie”. Aceasta obligatie vine atat din Legea 211/2011 (republicata), cat si din diverse acte normative ulterioare, dintre care cel mai recent este OUG 74/2018.

Colectarea selectiva – sau, mai corect spus, separata – a deseurilor generate de institutii sau persoane fizice este un termen bine cunoscut sau cel putin vehiculat intensiv. Aplicarea, insa, este dificila sau cel putin asa este perceputa. Intr-adevar, rezultatele nu apar peste noapte, iar consecventa si rabdarea sunt extrem de importante.

Primariile sunt obligate sa colecteze separat deseurile generate in cadrul institutiei, dar sunt direct raspunzatoare si de gestionarea deseurilor municipale, provenite de la populatie, ceea ce conduce la o serie de confuzii si neintelegeri pe care vom incerca sa le clarificam in continuare.

Ce deseuri colectam selectiv?

Conform normelor legislative, Primariile au obligatia de a pune la dispozitie sisteme de colectare selectiva cel putin a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla. Implicit, fractia de deseuri reziduale (sau amestecate, mixte, menajere, umede) constituie a cincea categorie care se va colecta separat. Interdictia de-a elimina amestecat deseuri din echipamentele lectrice sau deseuri cu continut periculos (de exemplu baterii, becuri fluorescente, chimicale, etc) complica lucrurile si mai mult: teoretic, primaria ar trebui sa asigure servicii de colectare separata si a acestor categorii de deseuri.

Tinta de reducere a cantitatilor depozitate, atat de discutata, s-a pastrat neschimbata: cel putin jumatate din cantitatea totala de deseuri municipale generate trebuie deviata de la depozitare, pana la sfarsitul anului 2020. Pana una-alta, Romania nu are o situatie clara cu privire la cate deseuri genereaza, cantitatile raportate de 270 kg/cap de locuitor sunt grosier subestimate (sub 60% fata de  media celorlalte tari din Europa de Est).

Cum colectam selectiv deseuri?

Pentru a evita sanctiuni cuprinse intre 5.000 lei si 15.000 lei (Legea 211/2011, cu modificari si completari ulterioare), Primaria trebuie sa asigure si sa raspunda de colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a celor menajere periculoase. De asemenea, tot Primaria pune la dispozitie spatii necesare si containere pentru colectarea separata a deseurilor, pe fluxuri de materiale, si asigura functionalitatea acestora. Nu este obiectul acestui articol discutarea costurilor de natura fiscala pe care UAT-ul le acumuleaza catre Fondul pentru mediu, pe considerente de natura similara, insa vom reveni asupra acestora intr-un articol viitor.

Unde anume colectam selectiv?

Implementarea sistemelor de colectare in mod selectiv a deseurilor municipale se realizeaza la sursa, adica in locul in care acestea se genereaza: la domiciliu sau, respectiv, la locul de derulare a activitatii economice din care rezulta deseurile respective. Spre exemplu, containerele de culori diferite se vor atribui fiecarui generator de deseuri sau beneficiar al serviciilor de salubrizare. Preluarea deseurilor (golirea) se poate realiza in intervale temporale diferite, in containere sau alte capacitati de manipulare departajate, separat, pe tipuri de deseu, de catre colectorul de deseuri, de preferat in baza unor contracte clare, cu clauze explicite in acest sens.

Colectarea separata a deseurilor este un proces continuu, urmat de reciclare, proceduri de valorificare energetica sau alte forme de valorificare si in ultimul rand eliminare. Deseurile destinate eliminarii sunt acelea care nu se pot supune nici unei forme de valorificare sau reciclare, conform legislatiei nationale in vigoare si, adeseori, conform viabilitatii economice a acestor operatiuni. Lipsa instrumentelor financiare, insa, este cel mai comun motiv pentru care operatorii aleg sa incalce legea, ducand la depozitare deseuri a caror eliminare prin depozitare este explicit interzisa de legislatie.

Definirea legala a unor termeni specifici

  • deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce
  • producator de deseuri – producatorul initial de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de preprocesare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri
  • gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusive supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;
  • reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt reprocesate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică si reprocesarea in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de rambleiere
  • eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie

NOU!!! prin OUG 74/2018, apar noi precizari in ceea ce priveste subclasificarea deseurilor municipale:

  1. deseuri amestecate si deseuri colectate separat de la gospodarii, inclusiv hartia si cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, biodeseurile, lemnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electronice, deseurile de baterii si acumulatori si deseurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobila;
  2. deseuri amestecate si deseuri colectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si compozitie cu deseurile menajere. Deseurile municipale nu includ deseurile de productie, agricultura, silvicultura, pescuit, fose septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namolul de epurare, vehiculele scoase din uz si deseurile provenite din activitati de constructie si desfiintari

Articol in colaborare www.ecoteca.ro  si www.raportare-mediu.ro

Deseuri – Schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii

Finalul de an 2018 vine cu o serie de schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii. Ele se concretizeaza – deocamdata, atentie! – in prevederile OUG 74/2018.

Impunerile la nivelul Uniunii Europene trebuie respectate fara echivoc si de Romania; reglementarile ar trebui sa tina cont atat de specificul national (infrastructura, nivel de performanta, cadru institutional, obiceiuri de consum etc.) cat si de directia generala de politica publica comunitara, marcata de dificultatile majore in a recicla deseuri si a reduce depozitarea. Ar trebui. Acum haideti sa vedem ce se intampla in mod concret.

Autoritatilor locale, fie ca sunt ele primarii sau ADI-uri, li se atribuie o serie de obligatii importante, unele cu efect imediat, altele incepand cu anul viitor. Chiar si pentru acele masuri care urmeaza sa-si creeze efecte incepand cu 1 ianuarie 2019, pregatirea implementarii acestora trebuie sa se realizeze inca de pe acum.

Iata cateva dintre provocari:

  • Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie (cel putin pentru hartie si carton, metale, plastic si sticla);
  • Atingerea tintei de reciclare a deseurilor municipale produse (minim 50% din masa totala generata pana la 30 decembrie 2020);
  • Contributia pentru economia circulara (suportata de salubristi) (de la 1 ianuarie 2019), pentru cantitatile de deseuri care ar fi trebuit valorificate dar nu au fost;
  • Includerea tarifelor distincte pentru gestionarea deseurilor colectate selectiv, in caietele de sarcini si in contractele de delegare a serviciului de salubrizare (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea indicatorilor de performanta pentru activitatile din cadrul serviciului de salubrizare si aplicarea de penalitati pentru nerealizarea lor (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea instrumentului economic “plateste pentru cat arunci”, pe baza volumului de deseuri, a frecventei de colectare, greutatii si/sau numarului de saci de colectare personalizati; Tarifele si sanctiunile asupra beneficiarului serviciului de salubrizare sunt stabilite de catre Primarie (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea principiului “Raspunderea extinsa a producatorului”, concretizat in finantarea la bugetul local pentru acoperirea costurilor de colectare si valorificare a deseurilor din ambalaje din partea organizatiilor producatorilor de produse ambalate (de la 1 ianuarie 2019).

Asadar, modificarile din sistemul de gestionare a deseurilor presupun atentie si implicare din partea Primariilor. Dupa cum puteti vedea din formularea obligatiilor legale de mai sus, detaliile si eforturile de implementare sunt lasate la interpretarea si decizia primariilor, in calitatea lor de furnizori – directi sau indirecti – de servicii publice catre populatie si de beneficiari ai contractelor de salubrizare, in timp ce controlul periodic al implementarii masurilor se va realiza de catre comisii din cadrul autoritatilor competente.

Nerespectarea obligatiilor de mediu va atrage sanctiuni si amenzi care pot fi evitate insa necesita know-how, organizare si decizii. Cele mai recente obligatii provin, cum spuneam la inceputul articolului, din prevederile OUG 74/2018, pentru modificarea si completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2015 privind Fondul pentru mediu. Varianta integrala a normativului o gasiti aici.

Articol realizat cu sprijinul colegilor de la Green Business Management www.raportare-mediu.ro

Taxa de depozitare amanata, din nou, pana in 2019!

Sursa foto: Statie de sortare deseuri municipale amestecate aflata in apropierea Bucurestiului

Desi de ani de zile ne tot racim gura de pomana impreuna cu majoritatea reprezentantilor industriei deseurilor pe la conferinte, intalniri cu reprezentantii autoritatilor de mediu, consultari pentru modificarea legislatiei din domeniu, prin petitii si scrisori oficiale, sustinand ca Romania are nevoie de o taxa de depozitare pentru stimularea valorificarii deseurilor, guvernantii nostri prefera, ca de obicei, sa ignore cerintele industriei si sa faca tot ce e mai convenabil pentru ei.

Dupa ce au anuntat-o de nenumarate de ori, au amanat-o in decembrie 2015 si au promis-o aproape la inceputul oricarui mandat, iata ca au amanat INCA O DATA, taxa de depozitare, mai exact, pana in 2019 printr-o ordonanta de urgenta de modificare a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Noul Guvern al României a publicat noua ordonanta în seara zilei de 30 iunie, orele 22.00, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 506/30.06.2017…

V-a surprins vestea? Pe noi nu …

Ne asteptam mai devreme sau mai tarziu sa se intample acest lucru, atata timp cat la sfarsitul lunii ianuarie, la nici o luna de la intrarea in vigoare, proiectul de ordonanta pentru modificarea ei intrase in dezbatere publica.

La vremea respectiva realizam o analiza a situatiei in Europa si aratam care sunt tarifele de depozitare in majoritatea tarilor europene, lasand la latitudinea dvs. sa decideti daca este echitabila sau nu valoarea ei comparativ cu celelalte state europene …

Am auzit pareri ca aparitia taxei ar fi fost o miscare prea brusca care ar destabiliza industria deseurilor. Cum poate fi prea brusca in conditiile in care Uniunea Europeana a recomandat implementarea ei de acum 6 ani ?!?!?!

Nu mai conteaza faptul ca foarte multe firme de salubrizare si-au schimbat tarifele pentru acoperirea taxei, unele autoritati publice (de exemplu, autoritatile din Prahova) si-au facut numeroase strategii si au anuntat deja populatia … fiecare se descurca dupa posibilitati…

Sa ne amintim ca taxa de depozitare a fost introdusa prima data de Legea 384 din 2013 care reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 și 120 lei/tonă din 2016, ulterior a fost amanata in decembrie 2013, anuntata in 2015 si reintrodusa prin OUG 39/2016 pentru modificarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu cu valoarea de 80 de lei/tona de deseuri depozitata la gropile de gunoi (~18 euro/t) de la 1 ianuarie 2017, urmand să crească la 120 de lei/tona (~27 Euro/tona) în 2018.

Noua modificare a OUG 196/2005 prevede cresterea taxei de depozitare pentru deseurile inerte si nepericuloase (deseurile municipale colectate de la populatie) la 80 de lei/tonă din 2019, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2020!

Probabil ca pana in 2020 vom ajunge la 50% grad de reciclare cum prevede Uniunea Europeana si ca prin magie, nu vom mai avea nevoie deloc de taxa de depozitare. Sa fim “optimisti” si sa propunem de pe acum anularea ei pe perioada nedeterminata. Hai ca avem timp suficient sa crestem gradul de reciclare cu 45% in 2 ani si jumatate! (ca sa nu existe urme de interpretari, suntem bineinteles, ironici!)

Motivatiile fabuloase pentru amanarea taxei a “n” –a oara

Ministrul desemnat pentru Mediu, Grațiela Gavrilescu ne-a pregatit temeinic pentru minunata schimbare, inca de joia trecuta, în cadrul audierii sale din Comisiile reunite pentru Mediu din Parlament.

Pana sa trecem la colectarea selectiva pentru cele 4 categorii de ambalaje, avem posibilitatea sa colectam pe doua categorii, umeda si ambalaje, sa platim doar partea umeda pe care o ducem la groapa. Despre taxa la groapa, pe noi ne intereseaza ca cetateanul sa nu plateasca daca nu a fost informat si stie ce sa faca, Comisia Europeana a fost de acord ca Romania nu este pregatita pentru implementarea ei. Am obtinut o derogare pana la 1 ianuarie 2019. Am obtinut si masuri penalizatoare doar pe diferenta pe care nu vom reusi sa o indeplinim la finalul anului 2017“, a  declarat ministrul desemnat pentru Mediu.
Aceasta a mai declarat ca se analizeaza infiintarea unei agentii pentru preluarea depozitelor deseuri de catre stat si reintroducerea in circuitul economic.

Asta in conditiile in care Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu…

Principalele prevederi ale noii ordonante

• Taxa de încasare pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare se anulează începând cu 1 iulie 2017 și va reveni, conform Ordonanței, cu anul 2019 și va fi de 80 lei/tonă pentru anul respectiv, iar începând cu anul 2020 va fi de 120 lei/tonă.

• Obiectivul anual de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare va fi pentru anul 2017 (cât a mai rămas) 25%, pentru 2018 – 35% și începând cu 2019 – 45%.

Acesta a crescut de la 15% cat era prevazut initial. Superb!

• Taxa de 100 lei/tonă, datorată de unitățile administrativ-teritoriale, sau, după caz, subdiviziunile administrativ- teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a procentului cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare din deșeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare (plata făcându-se pentru diferența dintre cantitatea corespunzatoare obiectivului anual de diminuare și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare) s-a redus la 50 lei/tonă.

Cunoasteti vreo primarie care a platit taxa de 100 lei pe tona, pentru neindeplinirea tintei de reducere cu 15% a deseurilor depozitate anual? Daca stiti, spuneti-ne si noua!Lasa ca vor fi motivati sa plateasca acum fiindca s-a injumatatit!

Asteptam cu interes sa vedem cum va responsabiliza noua masura toti operatorii economici si primariile care „uita” an de an sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor si sa transmita rapoartele de evidenta la autoritatile de mediu, daramite sa mai plateasca vreo penalitate …

• S-au modificat și cheltuielile curente și de capital ale Administrației Fondului ce se asigurau din Fondul de mediu, în limita a 5%, iar noua O.U.G. aduce o majorare de încă 5% adică, de la 1 iulie cheltuielile vor fi de 10% la acest capitol.

Puteti vedea varianta noii ordonante publicata in Monitorul Oficial aici .

Puteti citi si:

Taxa la groapa se modifica. Proiectul de ordonanta de urgenta, in dezbatere publica

Avem, in sfarsit, taxa la groapa! Este valoarea ei echitabila comparativ cu celelalte state europene?

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

Cresteti, domnilor si doamnelor, taxarea la depozitarea deseurilor!

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

Depozitarea deseurilor, o solutie cu viitor incert

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”

dscn1349Inca din luna aprilie a acestui an au fost facute presiuni pentru modificarea legii 249/2015 privind gestionarea deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu in favoarea marilor producatori.

Noua propunere legislativa (420/27.06. 2016) initiata de 10 senatori PSD, PNL si UNPR solicita reducerea penalităţilor aplicate producătorilor care nu ating ţintele anuale de colectare de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg, masura dezastruoasa care ar bloca indeplinirea tintelor anuale de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje.

Noile propuneri vizeaza pe langa deseurile de ambalaje si deseurile de anvelope.

Acţiunea senatorilor a trecut de comisiile de specialitate, cu modificarea penalităţii de la 0,3 lei/kg, cât au cerut iniţiatorii, la 0,7 lei/kg. Legea 420/2016 a fost pusă marţi pe ordinea de zi a Senatului însă nu a fost votată din lipsă de cvorum, fiind amanata pentru data de luni, 24 octombrie 2016.

Daca nu vom actiona rapid legea va fi aprobata tacit in data de 15.11.2016!

Salutam demersul de-clic.ro pentru blocarea propunerii legislative si solicitam societatii civile sa sprijine initiativa prin transmiterea de scrisori de respingere a propunerii legislative catre Comisia de Mediu din Camera Deputatilor!

Toate eforturile depuse pana acum de autoritati pentru imbunatatirea performantelor de colectare si valorificare a deseurilor (OUG nr. 38/2016  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, OUG nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, OUG pentru completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor) risca sa fie boicotate de noua lege.

Din fericire, respingerea legii este sustinuta si de Ministerul Mediului:
Ministerul Mediului cere respingerea acestui proiect de lege, deoarece creează prejudicii financiare grave autorităţilor publice locale, precum şi colectorilor şi reciclatorilor de ambalaje. În ultimă instanţă cetăţenii vor trebui să suporte aceste costuri suplimentare prin taxe şi impozite locale mărite semnificativ. Se pun în pericol programe de succes precum Rabla şi Casa Verde“, a declarat Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru capital.

Potrivit ecologic, pana in prezent s-au încasat aproximativ 60 de milioane de euro din penalităţile pentru neatingerea ţintelor de reciclare a deşeurile de ambalaje. Daca propunerea legislativa va fi aprobata penalitatile vor scadea iar producatorii nu vor mai avea nici o motivatie pentru colectarea si reciclarea ambalajelor puse pe piata, cu atat mai putin in gasirea unor solutii pentru reducerea acestora (vanzari la vrac, investitii in eco-design, campanii de constientizare privind reciclarea ambalajelor).

Sa ne aducem aminte ca aceeasi discutie a fost si in 2013 cand s-a decis sa se renunte la taxa de 2 lei/kg pentru neindeplinirea tintelor de valorificare a uleiurile minerale in favoarea unei taxe de 0,3 lei/kg aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse.

La vremea respectiva Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu a sustinut in nenumarate randuri mentinerea taxei de 2 lei/kg.

Ne aflam in aceeasi situatie de boicotare a unor obligatii de colectare si reciclare a deseurilor, dar speram ca de aceasta data, nu se va repeta greaseala facuta in urma cu 3 ani.

Sa nu uitam ca aceasta criza a reciclarii ambalajelor dateaza inca din octombrie anul trecut, cand controalele AFM au depistat fraude in valoare totala de 54 mil. EURO pe piata deseurilor de ambalaje.

Autoritatile au rezistat presiunilor producatorilor pana in prezent, trebuie sa le solicitam sa nu cedeze si sa respecte cerintele europene privind colectarea si reciclarea deseurilor!

Puteti citi si:

Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

 

 

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

adidas_ocean_shoes_news_featured

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea  …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Patchwork – arta transformarii deseurilor textile

 

627x0

Sursa: Adevarul

Amalia Ionescu, o doamna tare talentata din Ploiesti, transformă peticele în obiecte noi printr-o tehnica nu foarte cunoscuta la noi – patchwork. Pentru a se ocupa pe îndelete de pasiune, Amalia a renunţat la o carieră de 15 ani în domeniul bancar.

Textilele vechi si resturile de materiale, cât mai colorate, tăiate şi decupate în forme riguroase se transformă în mâinile Amaliei, după ore întregi de muncă, în pături, feţe de masă, genţi şi podoabe.

Cum a invatat tehnica patchwork

Ploieşteanca a învăţat singură tehnicile de patchwork, în nopţi întregi petrecute pe internet, vizualizând tutoriale şi manuale în domeniu. De altfel, şi acum, timpul dedicat realizării obiectelor este cel din timpul nopţii.

Mai multe informatii despre proiectul Amaliei gasiti pe adevarul.ro  si blogul ei. Alte imagini cu produsele ei gasiti si aici.

Puteti citi si:

Deseurile textile – tendinte actuale

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Adidas lanseaza Sport Infinity, un concept inovator de reciclare a echipamentului sportiv

Hainele din frunze de ananas, alternativa ecologica a pielii naturale

Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

Deseurile agricole transformate in vopsele pentru textile de o companie elvetiana

Adidas lanseaza Sport Infinity, un concept inovator de reciclare a echipamentului sportiv

adidas_0

Sursa foto: Sustainable Brands

Adidas a lansat Sport Infinity, un concept inovator, prin care fabricarea echipamentului sportiv va fi revolutionata, iar produsele vechi nu vor mai deveni deseuri niciodata, asigura reprezentantii companiei.

Datorita acestui nou concept, creatorii din lumea fotbalului vor putea sa isi reimagineze si sa recicleze la nesfarsit produsele create, folosind un material special 3-D.

Toate echipamentele sportive, inclusiv ghetele facute special pentru Leo Messi, vor fi reciclate si remodelate printr-un proces care nu produce deseuri si care nu utilizeaza adezivi speciali.

Sunt mandru ca Adidas lucreaza intens pentru a se asigura ca toate ghetele produse de ei, inclusiv cele pentru mine, sunt fabricate intr-un mod care protejeaza mediul. Pentru mine acest lucru simbolizeaza viitorul fotbalului.”, a declarat Leo Messi.

Sport Infinity este un proiect de cercetare (WRAP) condus de Adidas si finantat de catre Comisia Europeana, care a adus impreuna o varietate de experti si nume mari din industrii cheie, combinand produse sportive care nu mai pot fi utilizate cu materiale care sunt in exces in alte industrii.

Astfel, ghetele de fotbal din viitor vor fi confectionate din orice material, de la carbonul folosit in fabricarea aeronavelor pana la fibrele care au facut parte din ghetele cu care au fost inscrise golurile din Cupa Mondiala.

Noul material special il va transforma pe fiecare fan al sportului intr-un designer de produs. O pereche de ghete va putea fi transformata de cate ori va dori cel care o poarta, fara sa mai existe problema deseurilor. Indiferent daca remodelarea va fi cauzata de cele mai recente tendinte sau va porni dintr-o reactie a nevoilor care provin din jocul de pe teren, fanii fotbalului din viitor nu vor mai purta niciodata ghete invechite.

Acesta este un concept inovator pentru toti fanii fotbalului. Pe parcursul urmatorilor trei ani, Sport Infinity isi propune ca nici o gheata de fotbal sa nu mai fie aruncata. In schimb, fiecare pereche de ghete nu va fi doar reciclata, ci va prinde forma celor mai personale specificatii ale consumatorului.” a declarat Gerd Manz, Vicepresedintele Technology Innovation din cadrul adidas.

Sport Infinity este finantat in cadrul programului Horizon 2020 al Uniunii Europene si va implementat in Germania (OECHSLER in Ansbach (Germany) . Proiectul a inceput in iunie 2015 si cuprinde si alte organizatii renumite din domeniu:BASF SE; KISKA GmbH; FILL Gesellschaft m.b.H.; Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg (FAU); OECHSLER AG; University of Leeds’ Centre for Technical Textiles (CTT); Association CETI (Centre Européen des Textiles Innovants); Hypercliq E.E.; si SportsMethod Ltd.

Alte initiative adidas de reducere a deseurilor de materiale

• În 2014, adidas a anuntat ca va reduce deseurile de materiale in procesul de proiectare; spre exemplu produsele din colectia adidas by Stella McCartney include tricouri si pantaloni create printr-un proces de taiere precis pentru a se asigura ca 95% din tesaturile folosite ajung in produsele finale, restul de 5% fiind reciclate sau refolosite; prin modificarea modelelor din colectia Running 96% din materiale ajung in prezent in produsele finale; restul de 4% sunt de obicei talpi, textile, finisaje sau cauciuc care ajung fie la reciclare fie sunt refolosite in componenta altor produse.

• În luna martie, compania a anuntat un parteneriat cu compania lui Pharrell Williams, Bionic Yarn, pentru a include o țesătura fabricată din plastic marin într-o nouă linie de pantofi și îmbrăcăminte, Originals.

• În luna iunie, compania a prezentat primele roade ale colaborarii cu organizatia Parley for the Oceans – un prototip pentru primul pantof din lume realizat in intregime din fire si filamente provenite din deseuri de plastic oceanice si setci de adancime ilegale.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Hainele din frunze de ananas, alternativa ecologica a pielii naturale

Deseurile agricole transformate in vopsele pentru textile de o companie elvetiana

Deseurile textile – tendinte actuale

Deseurile nevazute – Razboiul oraselor cu grasimile din canalizari

84919e22-51a8-43ee-ba7c-c58f86d37485-2060x1373

Sursa: The Guardian

In general, deseurile din canalizari suscita interesul doar atunci cand ploile torentiale transforma strazile in mici „rauri” (vedeti cazul Timisoarei de acum o luna). In rest, ele provoaca pagube uriase statiilor de epurare fara sa aiba vre-un ecou semnificativ asupra populatiei.

Nu mai puţin de 35 de milioane de euro au fost investiţi în staţia de epurare a Timişoarei, care a fost pusă în funcţiune în 2011. “Deșeurile aruncate în canalizare și ajunse în stația de epurare îngreunează însă procesul tehnologic și pun în pericol utilaje scumpe. Facem apel la toți cetățenii Timișoarei să nu arunce în rețeaua de canalizare a orașului obiecte sau substanțe care duc la colmatarea ori la defectarea ei”, transmitea Aquatim, dupa „inundatia” din august petrecuta in Timisoara.

Muntii de grasime din retelele de canalizare reprezinta un flagel in intreaga lume si pot „creste” pana la lungimea unui Boeing 747, potrivit The Guardian.

Orase ca Londra, Cardiff, Melbourne, New York si Denver cauta in permanenta solutii pentru reducerea deseurilor subterane in conditiile in care majoritatea strazilor lumii risca sa fie inundate in orice clipa din cauza cantitatilor uriase de deseuri aflate in canalizari. Acum 2 ani, un „munte” de grasime dintr-o canalizare din Bristol a provocat o deversare accidentala a apelor uzate in raul Trym din Marea Britanie, provocand moartea a sute de pesti.

Principalii vinovati pentru muntii de grasime, pe langa consumatorii casnici, sunt industriile de tip Horeca.

Până în prezent, educația este arma primară în marile orașe. New York, Dallas si Newcastle au lansat programe de informare a locuitorilor cu privire la problemele generate de aruncarea grasimilor in canalizari. Campanii ca „Cease the Grease” („Opriti grasimea!”) sau „Love your drain” („Iubeste-ti canalizarea”) invata cetatenii sa reduca deseurile din sistemele de scurgere.

Anul trecut actiunile de inlaturare a grasimii din canale a costat municipalitatea din New York, 4,65 milioane $.

În oraș, fiecare afacere care generează grăsimi si ulei trebuie să aibă interceptoare de grasimi pentru a impiedica substanțele sa ajunga in canalizari, în conformitate cu reglementările de canalizare din oraș. O „capcană” este conectata la o chiuveta de țevi și separă grăsimile din apele uzate. În interceptor, grăsimile si uleiul plutesc pana cand pot fi adunate, in timp ce apele uzate trec prin separator si ajung in sistemul de canalizare.
Inspectorii orasului verifica frecvent echipamentul, asigurandu-se ca interceptoarele sunt instalate si folosite corespunzator. Firmele pot fi amendate cu pana la 10.000 $ pe zi pentru fiecare încălcare.

Există numeroase solutii tehnologice prin care se incearca diminuarea acestei probleme. În Belfast, Irlanda de Nord o companie furnizoare de apă oferă un dispozitiv pâlnie, care permite strangerea grasimii intr-o sticla inainte de ajunge in canalizare. Studenții de la Universitatea Sheffield au inventat „fatberglar”(„hotul de grasimi”), un dispozitiv care poate fi montat sub chiuveta, „insamantat” cu bacterii special concepute pentru degradarea grasimilor.

Compania EcoSciences din New York incearca sa convinga municipalitatile sa foloseasca o mica tableta care degradeaza aerob deseurile organice atunci cand este adaugata in sistemele de scurgere.

Numeroase orase solicita firmelor sa instaleze „capcane” pentru grasimi, pentru a bloca substantele inainte de ajunge la liniile de canalizare. Din pacate, companiile privatizate care se ocupa de ingrijirea canalizarilor (cum e de exemplu, Thames Water în Londra) nu au de cele mai multe ori, dreptul de a inspecta hotelurile si restaurantele pentru a se asigura ca gestioneaza corespunzator grasimile.

Un caz fericit este cel al Dublin-ului unde compania care se ocupa de furnizarea apei, Irish Water se afla in proprietatea statului. Orasul cheltuie 1 milion EUR anual pentru mentinerea canalizarii sale, iar din 2008 Consiliul a introdus un program de control si prevenire a deseurilor din canalizari. O echipă de conformitate efectuează 8.000 de inspectii pe an, în timp ce o „harta de risc” dezvoltata de Irish Water ii perimite sa programeze mai bine inspectiile si actiunile de intretinere preventiva.Potrivit lui Tom Curran, la University College din Dublin, Consiliul a redus numărul de blocaje de canalizare de la 1.000 pe an până la 50. Ultimul mare blocaj de grasime a fost acum cinci ani.

Alte orașe incearca sa gasesca utilizari legitime ale grasimilor si uleiurilor. În San Francisco si Atlanta, ele sunt transformate în combustibil biodiesel, care este folosit pentru alimentarea autobuzelor școlare, autoturismelor și diverselor echipamente.

Compania Thames Water din Londra care se confruntă cu un cost estimat de 1milion £ în fiecare lună pentru a menține cei 109 000 km de canalizare in stare corespunzatoare are, probabil, cel mai inovator plan dintre toate, alimentarea cu energie si caldura rezultata din grasimi a statiei de epurare din cartierul londonez Beckton.

Statia de valorificare a grasimilor, dezvoltata de compania de utilitati 2OC printr-o intelegere de 200 milioane £ cu Thames Water, oferă energie din surse regenerabile și caldura statiei de epurare din Beckton. Când va deveni pe deplin operaționala în această lună, va furniza 130GWh de energie electrică pe an – mai mult de jumatate va proveni din grasimile urbane, 30 de tone pe zi, colectate de la restaurante și din canalizari apoi lichefiate. (Restul de combustibil necesar centralei va veni din grăsimi animale și uleiuri vegetale uzate; nu se folosesc uleiuri virgine in cadrul statiei).

Metoda este inovatoare și eficace. Cu toate acestea, planurile de a construi inca 7 statii de acest tip au fost scufundate.În primul rând, o directivă europeană privind generarea si transmiterea de energie a forțat compania de electriciate National Grid sa intrerupa colaborarea cu 2OC. În al doilea rând, deși statia Beckton a fost acreditata pentru furnizarea de energie regenerabila cu Renewables Obligation Certificate – principala schema de suport pentru proiectele de energie electrica din UK- Guvernul Conservator a decis sa retraga toate subventiile pentru acest domeniu (exceptie fac proiectele offshore privind energia eoliana); in acest caz modelul Beckton nu poate fi replicat.

Se pare ca si in UK statul pune piedici industriilor din domeniul energiei regenerabile, lucru care se intampla frecvent in Romania.

Intre timp, pana sa ajungem la astfel de solutii „SF” pentru Romania, ne consolam cu initiative pilot (dar laudabile) de colectare a deseurilor de grasimi si ulei de la populatie cu cargobiciclete (Uleiosul in Bucuresti si Borcanul cu ulei in Timisoara).

Daca si dvs v-ati convins cat de periculoase sunt aceste deseuri, nu ezitati sa-i contactati atunci cand aveti uleiuri uzate sau grasimi! Locul lor nu este in canalizare!

Gasiti articolul integral aici.

Puteti citi si:

„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

 

Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

DSCN2865Saptamana trecuta am fost in vizita la statia de sortare Rom Waste Solutions din comuna Dragomiresti Vale (judetul Ilfov). Aici am avut ocazia sa vedem cum functioneaza Statia de sortare a deseurilor municipale si Linia de reciclare  a deseurilor din plastic.

Si de aceasta data, in vizita noastra ne-au insotit studenti si profesori de la Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) si Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Dotata cu cea mai mare si performanta linie de sortare de deseuri municipale solide din Romania si una dintre cele mai mari din Europa de Est, tehnologia Rom Waste utilizeaza separarea automata a deseurilor pe tipuri si dimensiuni, avand totodata si o componenta de sortare manuala.

In prezent, Rom Waste Solutions gestioneaza zilnic 600 de tone de deseuri municipale colectate din Bucuresti si localitatile limitrofe.

In lipsa alternativei oferite de Rom Waste si altor statii similare din alte regiuni ale tarii deseurile municipale stranse de firmele de salubrizare ar ajunge la gropile de gunoi.

O astfel de statie era „obligatorie”  pentru regiunea Bucuresti –Ilfov daca luam in calcul faptul ca in Bucuresti sunt generate potrivit datelor oficiale, 700 000 tone de deseuri municipale anual; „neoficial” cantitatile ajung la aproximativ 1 milion de tone.

Proiectul Rom Waste Solutions a aparut in 2010 o data cu finalizarea mai multor studii efectuate in domeniul gestionarii deseurilor la nivelul Bucurestiului. Pentru proiectarea si alegerea tehnologiei au colaborat mai multi experti din Romania si din strainatate. Pana in prezent, in statia de sortare au fost facute investitii de peste 6 milioane de euro.

Cum functioneaza sistemul Rom Waste Solutions

10489659_668118396654825_2501188715197999947_nDeseurile colectate de la populatie sunt aduse la Statia de sortare de autogunoierele firmelor de salubrizare. Aici, deseurile sunt sortate automat pe tipuri si dimensiuni, pe mai multe benzi de sortare (Sistemele inovatoare de sortare automata, de-a dreptul spectaculoase, ne-au impresionat pe toti :) ).

Sistemul cuprinde si o componenta de sortare manuala a deseurilor reciclabile. Dupa sortare, o parte din aceste deseuri sunt balotate si transportate catre fabricile de reciclare.

DSCN2849

Granule de tip HDPE, LDPE si PP obtinute in cadrul Rom Waste

In cadrul Rom Waste Solutions exista si o linie de reciclare. Aici sunt procesate deseurile de plastic de tip HDPE (polietilena de inalta densitate), LDPE (polietilena de joasa densitate) si PP (polipropilena), rezultand fulgi de tip HDPE, fulgi PP si granule HDPE, LDPE si granule PP.  Mai multe informatii despre produsele Rom Waste Solutions gasiti aici.

Ce deseuri ajung la Rom Waste Solutions

  • deseuri municipale amestecate colectate cu autogunoiera provenite de la firmele de salubritate; in lipsa unor astfel de alternative, aceste deseuri ajung in general, la gropile de gunoi
  • deseuri menajere provenite din deseurile stradale
  • deseuri din ambalaje amestec sau colectate „separat” din containerele de tip clopot si containere normale: deseuri de plastic, aluminiu, fier, hartie/carton, sticla, deseuri valorificabile energetic.

Cum reuseste compania sa faca „treaba” primariilor bucurestene

Pe langa preluarea si sortarea deseurilor menajere provenite de la populatie si agenti economici, Rom Waste Solutions preia responsabilitatea gestionarii deseurilor in conformitate cu reglementarile legislative existente, din momentul in care acestea sunt descarcate in incinta statiei de sortare.

In acest fel, Rom Waste ajuta atat operatorii economici sa-si indeplineasca obligatiile legale de gestionare a deseurilor cat mai ales, sprijina primariile in atingerea obiectivului anual de reducere a deseurilor municipale depozitate cu 15 %. Pana in acest moment, nu am observat prea mult interes manifestat de primariile bucurestene pentru indeplinirea acestui obiectiv, deci am putea spune ca Rom Waste ajuta la rezolvarea unei probleme care se afla, de fapt in responsabilitatea Primariilor.

Aproximativ 70% din deseuri sunt salvate de la depozitare in cadrul statiei de sortare Rom Waste:

  • deseurile reciclabile sunt trimise catre fabricile de reciclare, mai putin deseurile de tip HDPE, LDPE si PP care sunt reciclate in cadrul Statiei de reciclare Rom Waste Solutions.
  • deseurile de tip RDF (Refused Derived Fuel) sunt trimise pentru co-procesare in fabricile de ciment
  • deseurile biodegradabile sunt trimise catre statiile de biogaz; o parte din aceste deseuri care nu mai pot fi recuperate ajung in final, la depozitele ecologice.

Principalul obiectiv Rom Waste este depozitare 0. Pentru a ajunge la aceasta performanta, Rom Waste detine parteneriate strategice cu diferite centre de cercetare in domeniul reciclarii, cat si cu universitati de renume din Europa printre care Delf University of Tehnology, Universitatea Transilvania din Brasov, La Sapienza din Roma , Barcelona Supercomputing Center siTechnical University of Danemark.

Impreuna cu aceste organizatii Rom Waste Solutions lucreaza la diferite proiecte de cercetare/dezvoltare finantate de UE in vederea optimizarii fluxurilor tehnologice, cresterii calitatii produselor scoase, cresterii gradului de extractie al materialelor cu ajutorul noilor tehnologii.

Mai multe informatii despre Rom Waste gasiti aici sau aici.

Le multumim reprezentantilor Rom Waste Solutions pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei si le uram mult succes in continuare!

 

Puteti citi si:

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare