Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca

Raul Pop, Manager Programe Ecoteca și membru co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară, a atras atenția  în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998) asupra unor categorii de deșeuri care nu se regăsesc atât de des pe agenda publică dar au un impact semnificativ comparativ cu alte categorii de deșeuri:

Deșeurile industriale prin comparație cu deșeurile municipale sunt de 33 de ori mai multe; din total deșeuri 3% sunt deșeuri municipale, 97% sunt deșeuri industriale. Dar vorbim foarte mult despre deșeuri municipale fiindcă se văd și le înțelege publicul și dacă le înțelege publicul, pare să fie singurul obiectiv de discutat dintr-o perspectivă guvernamentală, politică (..) și mai sunt și alte categorii de deșeuri aflate în aceeași situație: deșeurile de construcții, biodeșeurile, deșeurile pe fluxuri speciale cum sunt cele din agricultură, deșeurile voluminoase, risipa alimentară s.a.m.d.”

 

OIREP-uri vs. UAT-uri

Pe lângă managementul defectuos al deșeurilor municipale, fapt cunoscut și dezbătut de ani de zile, Raul Pop a amintit și despre blocajul de prețuri între reglementarea relațiilor comerciale între OIREP-uri și primării. „Există o obișnuință de a te aștepta ca autoritatea centrală să vină să reglementeze ceva, probabil se va întâmpla la un moment dat ca să deblocheze piața, dar pot să vă spun anticipativ că va fi o reglementare proastă și nici nu are cum să fie altfel fiindcă ea trebuie să surprindă în reglementare o varietate și o complexitate de realități din teren într-o continuă mișcare: Una e să facă o reglementare care să se potrivească astăzi pentru decontările între UAT Sector 2 București și 3 OIREP-uri și alta e să facă aceeași reglementare care să fie valabilă și peste 2 luni între UAT-ul Costinești și alte 3 OIREP-uri.”

 

Sistemul garanție – returnare (SGR)

Raul Pop: „Am convingerea că sistemul garanție returnare va funcționa, este un sistem de monopol reglementat, este un sistem care limitează drastic opțiunile reale ale consumatorului și din fericire, îi nimerește preferințele (…) la Brașov un sistem pilot a arătat că în câteva luni a colectat aproape un milion de bucăți de ambalaje … într-un singur oraș cu doar 3 puncte amplasate în diferite zone ale orașului”.

 

Investitițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR

Pe lângă implementarea SGR, Raul Pop a amintit despre finanțările în valoare de 1.3 miliarde EUR care vor fi acordate prin intermediul PNNR și care pot avea o contribuție semnificativă la îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivel național.

Amintim doar 2 măsuri foarte importante pentru gestionarea deșeurilor municipale:

  • 565 puncte de colectare cu aport voluntar care vor colecta deșeurile municipale care nu sunt ridicate frecvent de la ușa cetățeanului, deșeuri ocazionale pentru care nu există momentan multe soluții de reciclare și valorificare: deșeuri voluminoase, resturi de mobilier, deșeuri din materiale de construcții și demolări, deșeuri de echipamente electrice și electronice mari, produse chimice (consumabile auto, resturi de detergenți etc), deșeuri biodegradabile etc
  • 15 centre integrate de colectare care vor fi amenajate în marile aglomerări urbane care vor avea și o componentă de reparare.

Este posibil ca linia de finanțare pentru aceste puncte de colectare să fie lansată în lunile iunie –iulie ale acestui an. Eligibile sunt toate Unitățile Administrativ – Teritoriale (UAT-uri), acestea nu sunt condiționate de dimensiune sau de aderența la ADI-uri (Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară).

Strategia României privind economia circulară ar trebui finalizată până în septembrie 2022

România are un draft de strategie de economie circulară, departe de a fi de ce avem nevoie din punct de vedere al aplicabilității ei. Este în curs de revizuire și are un termen extrem de strâns. Ea ar trebui adoptată prin hotărâre de Guvern până în septembrie 2022. S-a contractat deja internațional consorțiul de consultanți care va realiza strategia, urmează să fie organizate consultările cu cei mai relevanți actori. Raul Pop a salutat faptul că responsabil pentru dezvoltarea strategiei va fi Ministerul Economiei (după ce inițial strategia a fost pasată între Ministerul Mediului și Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului), care este mult mai bine echipat din punct de vedere al competențelor pentru a facilita ca mecanismele propuse să devină funcționale respectând atât principiile economice cât și componentele de mediu.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Captura Ecoteca – ghid -Economia circulară în bussinessul românesc

La 7 ani de la publicarea primului pachet legislativ privind economia circulară de către Comisia Europeană, în România nu sunt cunoscute prea multe politici concrete care să încurajeze tranziția către o dezvoltare sustenabilă.

Ca  în cazul gestionării deșeurilor, cele mai multe inițiative vin din partea sectoorului privat dar aceste practici nu sunt suficient promovate și cu atât mai puțin, nu sunt suținute de politici publice naționale, pentru a fi adoptate de alte companii.

Pentru a analiza cum este percepută economia circulară în mediul de afaceri românesc și ce măsuri au adoptat companiile pentru a se adapta cerințelor europene, Confederația Patronală Concordia a publicat un ghid care prezintă practicile de economie circulară implementate de peste 20 de companii din diferite sectoare ale economiei (Horeca, retail, producători, bănci, energie, etc.).

Practici referitoare la materia primă, materialele și ambalajele utilizate

Majoritatea companiilor au redus materiile prime primare utilizate în producție prin adoptarea unor măsuri precum:

  • reducerea utilizării anumitor tipuri de materiale,
  • utilizarea materiei prime/materialelor reciclate,
  • implementarea unor tehnici pentru reutilizarea anumitor materiale (rezultate din procesul de producție, ambalaje, etc.)
  • creșterea nivelului de colectare și procesare a deșeurilor rezultate în urma procesului de producție.

Practici referitoare la designul de produse și servicii

  • reducerea materiei prime
  • extinderea perioadei de utilizare atât a produsului, cât și a materialelor
  • design care să permită reutilizarea materialelor

Captura Ecoteca – Ghid – Economia circulara in businessul romanesc mic

Exemple de măsuri implementate în vederea utilizării îndelungate a produsului/serviciului

Auchan a realizat un parteneriat cu start-up-ul fenix.ro; astfel Auchan a instalat în două magazine din București stand-uri de la care pot fi achiziționate smartphone-uri recondiționate.

Depanero este cea mai mare firmă de service din România în domeniile electro- IT, electrocasnice mici și mari, tablete și telefoane mobile, parte din grupul eMAG.

Compania oferă servicii de reparații pentru o gamă foarte variată de produse, de la telefoane, tablete, televizoare, aparate foto, laptopuri, echipamente de rețea, până la aspiratoare, mașini de spălat rufe sau vase, frigidere, aer condiționat, purificatoare de aer, centrale termice.

Pentru a încuraja clienții să aleagă repararea unui produs în detrimentul înlocuirii acestuia cu unul nou, Depanero oferă servicii care să faciliteze întregul proces, cum ar fi: service gratuit la domiciliu, pick-up & return gratuit, reparații rapide și status tracking, achiziție retroactivă a serviciului și un cost accesibil. De asemenea, compania oferă serviciul de garanție extinsă, care asigură extinderea perioadei de garanție standard a produselor oferită de producători, cu unul sau doi ani, precum și garanție la reparație.

În cursul anului 2021, eMAG a investit în start-up-ul românesc din economia circulară Flip.ro, o platformă online dedicată achiziționării smartphone-urilor secondhand și recondiționate.

Pentru a facilita repararea sau îmbunătățirea produselor, IKEA oferă gratuit sau la prețuri modice piese de schimb (șuruburi, fitinguri), scânduri și plăci aglomerate.

În sectorul HORECA, Accor Hotels a anunțat că începând cu 2022 vor renunța la produsele cosmetice în miniatură puse la dispoziția clienților în cameră, care vor fi înlocuite cu dozatoare mai mari pentru săpun, șampon, gel de duș. Acestea vor fi reumplute pe măsura consumului.

Măsuri implementate în faza încheierii ciclului de viață

Carrefour oferă clienților posibilitatea de a schimba gratis sacoșele de rafie achiziționate de la casă, în cazul în care sunt deteriorate sau nu mai pot fi folosite din cauza faptului că sunt murdare. Cele colectate sunt reciclate și utilizate ca materie primă pentru producerea sacoșelor noi.

IKEA România reciclează deșeurile generate în magazine, cu sortare pe mai mult de 35 de fracții, procentul mediu de reciclare fiind de 88%:

  • toate deșeurile organice sunt transformate în compost, iar la magazinul IKEA Pallady există o instalație de compostare;
  • deșeul de carton este reutilizat ca material de protecție pentru comenzile online, de la implementarea instalației „Cushionpack” utilizându-se peste 100 de tone de carton și evitându-se astfel achiziția de material de umplutură din materia virgină;

Puteți consulta ghidul aici și analiza dacă măsurile adoptate de companiile participante la studiu sunt soluții eficiente care contribuie la tranziția către economia circulară.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

 

 

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Sursa foto: ECA – Curtea Europeană de Conturi – Procesul de reglementare actual pentru adoptarea măsurilor de implementare a proiectării ecologice și etichetei energetice pentru dispozitivele electronice

La începutul lunii aprilie a.c. Comisia Europeană a lansat în dezbatere publică o inițiativă privind produsele durabile, care va revizui Directiva 2009/125/CE privind ecodesignul și va propune măsuri legislative suplimentare, după caz, urmărește să facă produsele introduse pe piața UE mai durabile.

Consumatorii, mediul și clima vor beneficia de produse mai sustenabile, reutilizabile, reparabile, reciclabile și mai eficiente din punct de vedere energetic. Inițiativa va aborda, de asemenea, prezența substanțelor chimice dăunătoare în produse precum:

  • echipamente electronice și TIC
  • textile
  • mobilă
  • oțel, ciment și produse chimice.

Care sunt principalele acțiuni propuse?

Propunerea urmează aceeași abordare ca și directiva actuală privind proiectarea ecologică, care a condus la creșterea eficienței produselor legate de energie în UE de peste un deceniu. Numai în 2021, cerințele existente de proiectare ecologică au economisit consumatorilor din UE 120 de miliarde de euro în facturi la energie.

Noua propunere se va aplica pentru cea mai largă gamă posibilă de produse și va folosi „abordarea de proiectare ecologică” de succes pentru a stabili cerințe la nivel de produs care nu numai că promovează eficiența energetică, ci și circularitatea și reducerea globală a impactului asupra mediului și asupra climei.

Astfel de cerințe vor fi stabilite în legislația specifică produsului și vor include reguli care să le facă mai durabile, fiabile, reutilizabile, actualizabile, reparabile, mai ușor de întreținut și de recondiționat și mai eficiente din punct de vedere energetic și al resurselor. Acestea ar putea aborda, de asemenea, substanțele care inhibă circularitatea sau cantitatea de conținut reciclat pe care o conțin produsele, precum și modalități de a le face mai ușor de refabricat și reciclat.

Această propunere va permite, de asemenea, stabilirea cerințelor de informare pentru consumatori, să cunoască mai multe despre impactul produselor de pe rafturile noastre și să facă alegeri mai durabile de-a lungul întregului lanț valoric.

Pașapoartele pentru produse digitale vor fi lansate pentru toate produsele reglementate. Informațiile despre produse pot lua, de asemenea, forma unor „clase de performanță” – de exemplu, de la „A la G” – pentru a facilita compararea între produse, eventual afișate sub forma unei etichete. Acest lucru ar funcționa într-un mod similar cu modul în care funcționează în prezent eticheta energetică a UE larg recunoscută și ar fi utilizat, de exemplu, pentru un scor de reparabilitate.

Propunerea stimulează produsele durabile și permite stabilirea unor criterii obligatorii de achiziții publice ecologice, utilizând puterea economică a autorităților contractante.

Aceasta va asigura păstrarea valorii materiale, prin măsuri de prevenire a distrugerii bunurilor de consum nevândute, inclusiv cerințe de transparență ample pentru cei care aleg să arunce bunurile nevândute și posibilitatea de a interzice distrugerea acestora pentru grupurile de produse relevante.

Până la implementarea cadrului extins, Comisia își va continua activitatea în temeiul directivei existente în domeniul proiectării ecologice. Noul plan de lucru pentru proiectare ecologică și etichetare energetică pentru 2022-2024 va include noi produse legate de energie și va actualiza și crește ambiția celor deja reglementate.

Cetățenii europeni pot trimite propuneri pentru îmbunătățirea inițiativei până pe 22 iunie 2022. Toate feedback-urile primite vor fi rezumate de Comisia Europeană și prezentate Parlamentului European și Consiliului cu scopul de a alimenta dezbaterea legislativă.

Puteti descărca toate documentele privind noua inițiativă și trimite feedback aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

 

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

Sursa foto: Ecoteca – platformă colectare DEEE din România

În 2015 era transpusă în România cu un an întârziere, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice – Directiva 19/2012 prin OUG 5/2015.

La 7 ani de la adoptarea OUG 5/2015 încă mai sunt numeroase nereguli privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).

Cum sunt colectate și reciclate DEEE-urile în România

În continuare sunt foarte puține puncte de colectare DEEE implementate de autoritățile publice locale. Campanii de colectare se organizează sporadic și doar în anumite zone. Unele firme de salubrizare asigură la cerere colectarea deșeurilor electronice de la domiciliu dar acest serviciu nu este foarte cunoscut la nivelul populației și, desigur, nu există nicăieri date disponibile pentru a vedea ce cantități se colectează.

Un aspect importantpopulația nu este suficient informată cu privire la substanțele periculoase pe care le conțin deșeurile electronice, la riscurile de mediu și de sănătate publică la care suntem supuși în momentul în care deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere.

Majoritatea retailerilor de produse electronice și electrocasnice au organizat puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici. O parte dintre ei oferă și posibilitatea returnării anumitor deșeuri electronice prin programul buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice”.

Totodată, aceștia organizează sporadic campanii de colectare în parteneriat cu ONG-uri sau asociații colective de transfer de responsabilitate a producătorilor în instituții de învățământ sau campanii de colectare la domiciliu.

Printre puținele inițiative de recondiționare și donare a echipamentelor electrice către instituțiile de învățământ și persoane defavorizate se numără Asociația Ateliere fără Frontiere, ETIC PC.

Deșeurile colectate în cadrul magazinelor/campaniilor ajung în general fie la fabricile de reciclare Green WEEE din Buzău (înființată în 2009) și din Câmpia Turzii – deschisă în 2017 (care au o capacitate de tratare DEEE de 100 000 tone/an), fie sunt exportate către fabricile de reciclare din străinătate.

În decembrie 2021, reprezentanții companiei au anunțat că urmează să construiască a treia fabrică de reciclare DEEE în Buzău iar capacitatea sa to­­tală de reciclare va crește cu 30%.

Așa cum e cazul și altor categorii de deșeuri generate în țara noastră, instalațiile de reciclare sunt implementate respectând standardele europene însă, infrastructura de colectare este insuficientă și nu acoperă capacitatea de reciclare.

Punctele de colectare organizate de retaileri nu sunt suficiente, sunt necesare mai multe puncte publice de colectare care ar trebui asigurate de autoritățile publice locale în parteneriat cu firmele de salubrizare și alți colectori care asigură colectarea deșeurilor generate de populație; în lipsa acestor puncte de colectare, mare parte din deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere; deșeurile de dimensiuni mici ajung în depozitele de deșeuri, altele ajung prin intermediul colectorilor informali fie la centrele de colectare fier vechi unde o parte din componente sunt distruse pentru recuperarea fierului, fie sunt arse ilegal iar resturile nemetalice sunt abandonate în natură (provocând pagube semnificative mediului înconjurător, sănătății populației și nu în ultimul rând, prejudicii economice, pierzându-se componente valoroase care nu mai pot fi recuperate în urma incinerării).

 Cum poate fi îmbunătățit sistemul de gestionare a deșeurilor electronice

Conform art. 115 alin. 7 din Constituția României, Parlamentul trebuia să aprobe OUG  5/2015 prin lege. Cu toate acestea, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 5/2015 (PL-x nr. 451/2015) se află în dezbatere, de mai bine de 7 ani, aflându-se în acest moment în camera decizională, cea a Deputaților.

Reprezentanții producătorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) și asociațiile colective pentru implementarea răspunderii producătorului solicită de ani buni adoptarea legii și adaptarea ei la reglementările europene și realitățile din piață.

Ce solicită pe scurt, producătorii și asociațiile colective (Coaliția Pro DEEE):

  • înființarea punctelor de colectare separată cu aport voluntar care au fost prevăzute de actele normative – acestea ar contribui semnificativ la atingerea țintelor de colectare;
  • măsuri de control pentru evaluarea implementării obligațiilor de colectare ale unităților administrativ-teritoriale (UAT);
  • înființarea unui Clearing House, o organizație centrală, privată, declarată de interes public, care să asigure împărțirea responsabilităților între organizațiile de transfer de responsabilitate, obiectiv asumat de către țara noastră prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, ce trebuia atins încă din anul 2018.
  • transparentizarea procesului, de la colectare la reciclare/valorificare, prin măsuri precum: prevenirea tratării necorespunzătoare prin stabilirea și aplicarea de obligații mai stricte, precum obligativitatea prezentării actelor de proveniență de la colectori autorizați, implementarea măsurilor de trasabilitate a DEEE, efectuarea și evidențierea, într-o manieră compatibilă cu libera concurență, a unui calcul transparent al costurilor gestionării DEEE, așa-numitul „timbru verde”.

În 2020, ECOTIC şi Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC) au făcut paşi temeinici în promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice şi electronice prin susţinerea şi sprijinirea tehnică a Organismului Naţional de Standardizare din România (ASRO) în vederea transpunerii în limba română a standardului internaţional de reparare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice – EN 50614: 2020. Acest standard se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice şi electronice (EEE) uzate şi oferă un cadru care să garanteze consumatorilor calitatea şi siguranţa EEE recondiţionate.

Ținte de colectare versus statistici

Cu o rată anuală de creștere de 2%, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) se numără printre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere, după ce au urcat la 12 milioane de tone în 2020, la nivel european, conform estimărilor.

Acest flux de deșeuri conține un amestec complex de materiale, inclusiv cu conținut periculos, care necesită un management specific pentru a evita daune majore asupra mediului și sănătății. De asemenea, deșeurile electrice conțin materii prime de mare valoare, unele chiar critice. Câteva dintre ele pot fi văzute aici:

Sursa foto: elements

De exemplu, aproximativ 10% din aurul din întreaga lume este folosit pentru a produce electronice moderne.

Aruncarea materialelor din DEEE se traduce, de asemenea, în pierderi financiare semnificative pentru economia europeană. Se estimează că veniturile totale potențiale din reciclarea DEEE în UE s-ar putea ridica la 2,15–3,67 miliarde EUR (2020).

Pentru a îmbunătăți reutilizarea și reciclarea DEEE, Uniunea Europeană a stabilit o rată minimă de colectare de 65% (Directiva 19/2012 UE DEEE) și a prezentat idei de sisteme de preluare/vânzare second hand la nivelul UE, cuplate cu eliminarea substanțelor periculoase utilizate în echipamentele electronice, prevăzută în Planul de acţiune pentru Economia Circulară. În plus, Directiva 125/2009 privind proiectarea ecologică (eco-design) impune o mai bună reparabilitate și durabilitate a articolelor electronice.

Ținta de colectare europeană stabilită la 45% pentru anul de referință 2016 a crescut la 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani începând cu anul de referință 2019. Însă, conform derogării prevăzute la articolul 7 punctul 3 din directiva DEEE, România a decis să amâne atingerea obiectivului de colectare până la 14 august 2021.

Astfel, în România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electronice și electrocasnice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020, cu o țintă națională de 118,330 tone, din care s-au colectat 92 mii tone, adică cca 35%), la 65% (în 2021, cu o țintă de colectare de aproximativ 195 mii tone de DEEE, din care s-au colectat conform datelor preliminare menționate la începutul lui decembrie într-o conferință GreenReport aproximativ 100 mii tone, adică cca 33%). Cu alte cuvinte, în 2021 ținta de colectare existentă la nivel național s-a îndeplinit numai pe jumătate.

Sursa foto: ANPM/Green-report

Din 2011 până în 2018, cantitatea de EEE introdusă pe piața din UE a evoluat de la 7,6 milioane de tone, în 2011, la 8,7 milioane de tone, în 2018. Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019 România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor, penultima fiind Cipru cu 3,8 kg/locuitor, iar media UE era de 10 kg/locuitor. La polul opus se află țări precum Norvegia, cu 19,2 kg colectate pe locuitor sau Suedia cu 15,1kg/locuitor.

În 2019, trei state membre au atins obiectivul de 65 % stabilit pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (Bulgaria, Croația, Polonia). 18 dintre statele membre UE au depășit rata de colectare de 45 %, aplicabilă până în anul de referință 2018.

Pentru România, ținta de colectare a fost de aproape 105 mii tone în 2019 și de aproximativ 118 mii tone în 2020. Gradul total de atingere al țintei, în 2019, a fost de 82,5% (la o țintă de colectare DEEE de 45% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani).

Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.

Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare  a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.

In continuare apar diferențe semnificative (în acez caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.

Bune practici europene privind gestionarea deșeurilor electronice – prevenire, reutilizare, reparare, reciclare- sustenabilitate

De la produse mult mai prietenoase cu mediul ca Fairphonetelefonul mobil circular, căștile Gerrard Street, la campanii/programe desfășurate de autoritățile publice în parteneriat cu organizațiile private, pentru colectare în vederea reciclării sau pentru suținerea unor programe extensive de reparare și reutilizare, în Europa sunt implementate numeroase bune practici de gestionare a DEEE care pot fi adoptate și în țara noastră.

=> programe de reutilizare DEEE

Reutilizarea DEEE este mai ecologică decât reciclarea, economisind 1,14 tone de CO2 pe tonă, comparativ cu 0,85 tone și are un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă. Pregătirea pentru reutilizarea DEEE creează între 60 și 140 de locuri de muncă la 1.000 de tone. Mai multe informații și date de la întreprinderile sociale care creează locuri de muncă în sectorul utilizării găsiți aici.

  • Franța: cota de 5% din taxa EPR (Răspunderea Extinsă a producătorului) asigurată de stat pentru organizațiile care implementează programe de reutilizare DEEE.
  • Valonia (Belgia): 2% din DEEE sunt pregătite pentru reutilizare începând cu ianuarie 2020, acoperind șase categorii de DEEE
  • proiectul 2Life implementat de RREUSE (o rețea internațională non-profit care sprijină dezvoltarea întreprinderilor sociale în economia circulară – formată din 31 de membri din 29 de țări) cu sprijinul Interreg Europe a testat și implementat câteva bune practici:
    • Donarea de obiecte în condiții bune care nu mai sunt necesare proprietarilor pentru a fi vândute în magazine second hand, realizând contractarea temporară a persoanelor în risc de excludere (regiunea Asturias din Spania)
    • RapacinOnline: reutilizarea calculatoarelor de către elevii cu puține resurse (Gijon, Spania) – Proiectul constă în crearea unei rețele formată din administrația publică, companii municipale, școli, organizații nonprofit și familii. Cetățenii care au echipamente informatice în stare bună de funcționare, dar care au fost înlocuite cu alte echipamente mai moderne și mai actuale, le pot dona la anumite puncte de colectare, de unde sunt preluate, recondiționate și donate mai departe către elevii defavorizați.          Un astfel de proiect similar este desfășurat în București de Asociația Ateliere fără frontiere, diferența față de proiectul din Spania constă în faptul că autoritățile noastre publice locale nu sunt interesate să se implice în dezvoltarea și extinderea acestui proiect și în alte orașe din țară.
    • Macerata Trashware (orașul Macerata, Italia): recuperarea computerelor vechi – Conform legii italiene, echipamentul informatic după cinci ani de la cumpărare are valoare de inventar zero. Administrațiile de stat trebuie să încerce să le vândă, însă dacă nu se găsește un cumpărător, acestea pot fi donate școlilor sau asociațiilor care le solicită.

=> Campanii de conștientizare pentru repararea DEEE-urilor

E-waste Race (Olanda) este o competiție între școli, unde copiii obțin puncte pentru colectarea și repararea micilor dispozitive electrice în centrele de tip „Repair Cafe” și pentru desfășurarea de campanii  pe această temă în cartierele lor. Inițiativa a colectat și trimis spre reciclare peste două milioane de dispozitive din 2014, cu o medie de 14.000 kg pe cursă.

În această campanie elevii nu sunt încurajați doar să repare obiectele ci și să devină niște mici „manageri de campanii”, să găsească soluții potrivite specificului cartierelor în care locuiesc pentru promovarea campaniei și creșterea gradului de colectare

=> Green Public Procurement (Malta)

Introducerea criteriilor de achiziții verzi în gestionarea DEEE în Malta s-a bazat pe rezultatele unui studiu LCA și au avut ca scop asigurarea managementului durabil al DEEE, reducerea emisiilor legate de colectarea deșeurilor și îmbunătățirea performanței de mediu a întregului lanț DEEE. Includerea criteriilor ecologice în licitații a condus la reducerea emisiilor de transport și la creșterea gradului de colectare a DEEE.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% - de ce se colectează atât de greu în România

Sursa foto: Pixabay

În media, în majoritatea studiilor, în articole, în dezbaterile legate de ambalaje și deșeuri se pune accent mai ales pe pe ambalajele din plastic. În schimb, ambalaje mult mai sustenabile ca hârtia, sticla, aluminiul, ambalajele reutilizabile nu prezintă atât de mult interes sau cel puțin nu sunt atât de prezente în discuțiile publice

Este oarecum normal fiindcă ambalajele de plastic sunt cele mai răspândite, vizibile, se găsesc aruncate peste tot și sunt cunoscute deja efectele lor negative.

Deocamdată,  ambalajele de aluminiu, un material care se reciclează la infinit fără a-și pierde proprietățile, nu sunt promovate suficient ca alternativă mult mai sustenabilă la produsele din plastic.

Conform OUG 196/2005, ținta pentru reciclarea aluminiului pentru perioada 2019-2022 este de 20%, urmând ca din anul 2023 să fie de 30%. Link aici.

În 2018, potrivit Eurostat – România a raportat o rată de reciclare de 22,8 % a ambalajelor din  aluminiu.

Este greu de verificat cât de corecte sunt aceste date în condițiile în care la nivel național nu există un sistem generalizat  de colectare „din ușă în ușă” care să implice toată populația în colectarea deșeurilor iar datele sunt raportate în mare parte doar de producătorii de ambalaje și mai puțin de către unitățile administrativ – teritoriale (care sunt responsabile de colectarea deșeurilor la nivelul populației).

Doza de Aluminiu, un ambalaj sustenabil?

Pe lângă faptul că se reciclează la infinit fără a-și pierde proprietățile, aluminiul:

  • Este ușor de manevrat, transportat, depozitat
  • O doză de aluminiu confecționată din aluminiu reciclat 100% are o amprentă de carbon mai redusă cu 96% comparativ cu o doză confecționată din materie virgină
  • Este mai ușor de reciclat comparativ cu alte ambalaje (de exemplu – plastic)

Rolul Can Pack România în producerea și reciclarea dozelor de aluminiu

Can Pack Recycling si Can Pack România fac parte parte din Can Pack Group – unul dintre cei mai importanți producători de ambalaje de aluminiu din Europa.

Can Pack România produce de 20 de ani aproximativ 80% din dozele de aluminiu care se regăsesc în magazinele din România. Can Pack Recycling colectează ambalaje din aluminiu din România și le exportă în străinătate, primind ulterior tabla de aluminiu reciclată care este utilizată pentru producerea de noi doze.

Capacitatea de prelucrare a Can Pack România este de 3 ori mai mare față de cât reușește să producă în România.

Compania a realizat numeroase investiții pentru extinderea capacității de producție; se estimează că în acest an cele 2 linii de producție ale fabricii din București vor produce 2 miliarde de doze de aluminiu.

În ceea ce privește situația din România, Dragoș Doru, director general al Can Pack Recycling, cel mai important colector de doze de aluminiu din Romania și membru în consiliul de administrație al Coaliției pentru Economia Circulară a declarat în cadrul unui interviu RFI România că se fac eforturi în permanență pentru reducerea materiei prime folosite pentru confecționarea dozelor de aluminiu și producerea acestora într-o manieră cât mai sustenabilă.

Acum câțiva ani de zile folia de aluminiu folosită pentru confecționarea dozelor de aluminiu era de 0,3 milimetri, acum a ajuns la 0,24 mm, reducere de 20%, iar  o doză fabricată conține în proporție peste 45% aluminiu reciclat. La nivel european, proporția tinde spre 65-70%.

S-a redus, deci, cantitatea de materie primă folosită pentru confecționarea dozelor dar în același timp au fost luate măsurile necesare pentru păstrarea proprietăților ambalajelor – rezistență la presiune, la temperatură, la lovituri etc.

Prin colectarea directă din marile magazine, timpul de reîntoarcere al unei doze – colectată și reciclată- în magazin s-a redus de la 98 de zile la 60 de zile.

Principalele probleme privind colectarea și reciclarea dozelor de aluminiu

  • Lipsa predictibilității legislative – schimbările legislative și instabilitatea politică afectează companiile de reciclare, care nu-și pot construi strategii de dezvoltare pentru perioade mai mari de 1-2 ani
  • Lipsa unui sistem de colectare separată „din ușă în ușă” funcțional la nivel național
  • Întârzierea implementării sistemului de garanție-returnare, care ar suplini colectarea defectuoasă de la domiciliu, prin motivarea cetățenilor să aducă dozele goale la magazine.

Va îmbunătăți Sistemul Garanție – Depozit colectarea dozelor de aluminiu?

Într-un interviu acordat revistei ecologic, dl. Dragoș Doru a explicat: „noi suntem pentru introducerea unui sistem transparent, modern, astfel încât să colectăm cât mai mult din ambalajele puse pe piață. Dar trebuie spus că ambalajele acestea reprezintă aproximativ 10% din totalul deșeurilor municipale pe care le generează România: undeva pe la 600.000 tone față de peste 6 milioane tone anual. Iar dacă din cei 10% vom recupera în câțiva ani o țintă de 80-90%, vom rezolva doar o mică parte din problema deșeurilor, ceea ce pe termen lung nu ne ajută prea mult ca țară.

Când vorbim de SGR discutăm despre un efort uriaș, de un sistem care conține cam 6.000 de aparate în toată țara, dar numai în orașe, nu și în mediul rural. De asemenea, vorbim de aproximativ 8.000-9.000 de alte amplasamente unde se va face numărătoarea manuală a ambalajelor colectate. Va mai fi nevoie de o perioadă pentru alegerea administratorului, după care vor urma 60 de zile pentru semnarea a 15.000-16.000 de contracte cu retaileri, producători, cu centrele de numărare, cu prestatorii de servicii, totul în aceste 60 de zile, ceea ce mă face să cred că termenul este total nerealist. Nu mai vorbesc de nevoia armonizării unei sumedenii de legi, atât din domeniul mediului, cât și din cel fiscal. Eu cred că SGR va fi funcțional cu adevărat doar în câteva orașe, ceea ce nu înseamnă acoperire la nivel național.

Deşi CAN PACK susține introducerea SGR, este necesar un tratament echitabil pentru toate tipurile de ambalaje altfel riscăm să ne transformăm într-o țară a PET-urilor. Așa cum stau lucrurile acum, vom vedea la raft o taxă de 50 de bani pentru un ambalaj, indiferent de volum.”

Deci un PET de 2,5 litri va avea taxa de 50 de bani, la fel ca o sticlă sau o doză de aluminiu de 0,5 sau 0,33 litri. Evident că oamenii vor prefera să plătească acei 50 de bani pentru o cantitate mai mare de bere, apă sau suc decât 2,50 sau chiar 4 lei pentru aceeaşi cantitate de bere ambalată în doze de aluminiu, ceea ce va duce la o creștere a consumului de PET în România.

Iar această creștere nu este în conformitate cu politica de reducere a consumului de plastic la nivel european sau cu spiritul directivei privind plasticul de unică folosință.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

 

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Sursa foto: ecologic

Începând cu data de 1 octombrie 2022 Sistemul de Garanție – Returnare ar trebui să fie demarat, adică fiecare dintre noi ar trebui să poată să returneze o sticlă sau o doză de aluminiu, pentru băuturi, la un magazin din apropiere.  În realitate, însă, data lansării e o fata morgana, pe cale să se amâne din nou, conform ultimelor afirmații ale ministrului mediului.

Temerea că pornim cu stângul este deja laimotivul subiectului. Chiar este programată, săptămâna viitoare, o conferință de damage control, numită sugestiv “Cum evităm eșecul SGR?”. Vă puteți înscrie aici, eveniment pe pagina Green Report.

Citește mai mult

Deseuri – Schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii

Finalul de an 2018 vine cu o serie de schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii. Ele se concretizeaza – deocamdata, atentie! – in prevederile OUG 74/2018.

Impunerile la nivelul Uniunii Europene trebuie respectate fara echivoc si de Romania; reglementarile ar trebui sa tina cont atat de specificul national (infrastructura, nivel de performanta, cadru institutional, obiceiuri de consum etc.) cat si de directia generala de politica publica comunitara, marcata de dificultatile majore in a recicla deseuri si a reduce depozitarea. Ar trebui. Acum haideti sa vedem ce se intampla in mod concret.

Autoritatilor locale, fie ca sunt ele primarii sau ADI-uri, li se atribuie o serie de obligatii importante, unele cu efect imediat, altele incepand cu anul viitor. Chiar si pentru acele masuri care urmeaza sa-si creeze efecte incepand cu 1 ianuarie 2019, pregatirea implementarii acestora trebuie sa se realizeze inca de pe acum.

Iata cateva dintre provocari:

  • Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie (cel putin pentru hartie si carton, metale, plastic si sticla);
  • Atingerea tintei de reciclare a deseurilor municipale produse (minim 50% din masa totala generata pana la 30 decembrie 2020);
  • Contributia pentru economia circulara (suportata de salubristi) (de la 1 ianuarie 2019), pentru cantitatile de deseuri care ar fi trebuit valorificate dar nu au fost;
  • Includerea tarifelor distincte pentru gestionarea deseurilor colectate selectiv, in caietele de sarcini si in contractele de delegare a serviciului de salubrizare (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea indicatorilor de performanta pentru activitatile din cadrul serviciului de salubrizare si aplicarea de penalitati pentru nerealizarea lor (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea instrumentului economic “plateste pentru cat arunci”, pe baza volumului de deseuri, a frecventei de colectare, greutatii si/sau numarului de saci de colectare personalizati; Tarifele si sanctiunile asupra beneficiarului serviciului de salubrizare sunt stabilite de catre Primarie (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea principiului “Raspunderea extinsa a producatorului”, concretizat in finantarea la bugetul local pentru acoperirea costurilor de colectare si valorificare a deseurilor din ambalaje din partea organizatiilor producatorilor de produse ambalate (de la 1 ianuarie 2019).

Asadar, modificarile din sistemul de gestionare a deseurilor presupun atentie si implicare din partea Primariilor. Dupa cum puteti vedea din formularea obligatiilor legale de mai sus, detaliile si eforturile de implementare sunt lasate la interpretarea si decizia primariilor, in calitatea lor de furnizori – directi sau indirecti – de servicii publice catre populatie si de beneficiari ai contractelor de salubrizare, in timp ce controlul periodic al implementarii masurilor se va realiza de catre comisii din cadrul autoritatilor competente.

Nerespectarea obligatiilor de mediu va atrage sanctiuni si amenzi care pot fi evitate insa necesita know-how, organizare si decizii. Cele mai recente obligatii provin, cum spuneam la inceputul articolului, din prevederile OUG 74/2018, pentru modificarea si completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2015 privind Fondul pentru mediu. Varianta integrala a normativului o gasiti aici.

Articol realizat cu sprijinul colegilor de la Green Business Management www.raportare-mediu.ro

Agorele UrbanWINS – actiuni concrete de prevenire si gestionare a deseurilor in Bucuresti

Acum un an incepeam Agorele UrbanWINS, o serie de dezbateri/intalniri tehnice initiate de Primaria Municipiului Bucuresti impreuna cu partenerii romani din cadrul UrbanWINS in cadrul carora au fost invitati cei mai importanti actori din industria deseurilor (firme de reciclare si valorificare, generatori de deseuri, colectori si producatori de deseuri, consultanti, reprezentanti ai Primariilor de sector, alte autoritati publice, ONG-uri de mediu, grupuri de initiativa civica, autoritati de mediu, institute de cercetare, institutii de invatamant, cetateni, etc.)

Spre deosebire de conferintele „clasice” organizate frecvent in acest domeniu, in cadrul carora actorii din industria deseurilor isi spun nemultumirile dar rareori ajung la niste puncte comune, aceste intalniri organizate in cadrul proiectului UrbanWINS finantat prin programul Orizont2020 al Uniunii Europene, au fost stabilite inca de la inceput sub forma unor grupuri de lucru tehnice in cadrul carora sa fie identificate, analizate si selectate actiuni concrete pentru prevenirea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor in Bucuresti.

Astfel, in perioada iunie 2017 – iunie 2018, Primăria Municipiului București împreună cu partenerii săi – Asociațiile Ecoteca, Environ, ECOTIC, Romania Green Building Council și Global Innovation Solution a organizat 7 Agore pentru a defini în mod participativ obiective și indicatori pentru un Plan strategic de acțiune locală de prevenire și management al deșeurilor. Acesta va fi implementat în parteneriat cu cetățenii, firmele, ONG-urile, instituțiile publice și de cercetare care au propus acțiuni concrete în cadrul acestuia, în perioada 2018 – 2019.

În cadrul primelor agore au fost identificate și dezbătute principalele probleme legate de prevenirea și gestionarea deșeurilor în România și prioritățile care pot fi asumate de Primaria Municipiului Bucuresti pentru a le imbunatati împreună cu membrii agorelor. Prioritățile identificate includ: 1) cresterea gradului de constientizare a populatiei privind prevenirea si managementul corespunzator al  deseurilor; 2) creșterea gradului de colectare separată „la sursă”; 3) prevenirea generării a deșeurilor de ambalaje.

În cadrul următoarelor agore discuțiile s-au concentrat pe identificarea unor acțiuni concrete care răspund priorităților menționate, pe care participanții doresc să le implementeze în parteneriat cu Primăria Municipiului București sau cu alți actori locali.

Saculeti reutilizabili pentru legume, fructe, cereale care inlocuiesc cu succes pungile de unica folosinta la achizitionarea de produse vrac din supermarketuri. Realizati din bumbac de Textilia pentru UrbanWINS (logo brodat).

Actiuni care vor fi implementate in perioada 2018-2019 in cadrul UrbanWINS

Dupa ce au fost propuse si dezbatute peste 30 de actiuni care pot fi implementate in Bucuresti pentru prevenirea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor in Municipiul Bucuresti au fost votate de participantii Agorelor 8 actiuni ce urmeaza a fi demarate in perioada urmatoare.

In vederea respectarii cerintelor europene impuse in cadrul proiectului, au fost selectate 3 actiuni prioritare care vor fi demarate in perioada urmatoare:

  • Realizarea unor proiecte pilot de colectare separata a deșeurilor generate in cadrul evenimentelor publice organizate de Primaria Municipiului Bucuresti (printre actiunile incluse in actiune precizam: implementarea unui sistem integrat de colectare separata a deseurilor reciclabile, informarea participantilor prin oferirea unor exemple concrete de prevenire si gestionare corespunzatoare a deseurilor, colectarea corespunzatoare a deseurilor si predarea catre unitati de reciclare/valorificare, pastrarea evidentei deseurilor generate si raportarea cantitatilor de deseuri generate si colectate)
  • Elaborarea si implementarea unei campanii de conștientizare și prevenire a generării deșeurilor in unități de învățământ (actiuni incluse: instalarea unor filtre de apa in vederea reducerii deseurilor de ambalaje, implementarea unui sistem integrat de colectare separata a deseurilor reciclabile, informarea elevilor si profesorilor cu privire la prevenirea, reducerea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor, pastrarea evidentei  deseurilor generate si raportarea cantitatilor de deseuri generate si colectate)
  • Implementare unui sistem integrat “zero waste” (pilot) de colectare separata (deseuri reciclabile si alimentare) in unitati din industria alimentara (ex. restaurante, catering). Actiuni incluse in proiect: colectarea separata a deseurilor reciclabile si alimentare; deseurile alimentare vor fi predate in vederea compostarii/valorificarii; implementarea unui ghid de prevenire, reducere si gestionare corespunzatoare a deseurilor; elaborarea și implementarea unui plan informațional pentru informarea clientilor si stakeholderilor unitatilor de catering privind prevenirea generarii deseurilor; pastrarea evidentei deseurilor generate si predarea rapoartelor legale de evidenta catre autoritatile de mediu de catre unitatile de alimentatie publica.

Un prim pas pentru realizarea acestui proiect a fost publicarea Hotararii numarul 247/04.05.2018 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti de aprobare a Regulamentului privind salubrizarea, igienizarea şi înfrumuseţarea Centrului  Istoric, masura care va sprijini  implementarea unui sistem integrat de prevenire si gestionare corespunzatoare a deseurilor in zona Centrului Vechi si care va reprezenta un model si pentru alte zone din Capitala.

Toate actiunile vor fi monitorizate timp de cel putin un an de zile pentru a deveni sustenabile si dupa incheierea proiectului. Totodata, va fi luata in vedere extinderea acestor actiuni.

Un aspect important in cadrul acestor actiuni il reprezinta introducerea unor masuri de prevenire a generarii deseurilor. De ani buni, se incearca diverse actiuni pentru o mai buna gestionare a deseurilor insa este neglijat un aspect important solicitat de Comisia Europeana, respectiv prevenirea si reducerea deseurilor. Aceste actiuni au in vedere mai ales promovarea masurilor de prevenire a  generarii deseurilor.

Abordarea participativa – implicarea cat mai multor actori din domeniul gestionarii deseurilor in implementarea actiunilor – prioritatea UrbanWINS

Alexandra Chenaru Ghenea – Manager proiect Ecoteca si Coordonator National UrbanWINS

Ne bucuram sa facem parte din acest proiect european, Romania are nevoie de astfel de colaborari internationale pentru a accelera tranzitia catre economia circulara. Nu este suficient sa transpunem in legislatia nationala directivele europene pentru a asigura aceasta tranzitie, avem nevoie de modele europene, de practici care pot fi adaptate si in Romania, este necesara o abordare participativa a acestui subiect fiindca gestionarea deseurilor este relevanta pentru orice cetatean; gestionarea deseurilor nu se poate realiza in mod individual sau din „birou”, avem nevoie in permanenta sa adaptam legislatia si strategiile la realitatile actuale, dar cel mai important avem nevoie sa asiguram o comunicare eficienta intre principalii stakeholderi ai acestui domeniu, pentru a gasi solutii avantajoase pentru toti. 

De aceea, apreciem foarte mult initiativa realizarii „agorelor urbane” in cadrul proiectului, intalniri virtuale sau fizice care au ca principal scop gruparea stakeholderilor relevanti, organizarea de discutii, propuneri in vederea identificarii unor solutii concrete pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor atat la nivel european cat mai ales, la nivel national. In activitatea desfasurata pana acum, Ecoteca a incurajat de fiecare data colaborarea si transparenta in vederea imbunatatirii politicilor publice privitoare la gestionarea deseurilor, iar acest proiect ne da inca o data ocazia sa continuam sa promovam aceasta directie.” Alexandra Chenaru – Ghenea, Manager Proiect Asociatia Ecoteca, Coordonator national UrbanWINS

Alte actiuni selectate in cadrul Agorelor UrbanWINS care vor fi implementate in perioada urmatoare:

  • Promovarea unei platforme online care contine majoritatea punctelor de colectare separata din București (platforma „www.hartareciclarii.ro” dezvoltata de Asociatia Viitor Plus) si sprijin in updatarea informatiilor existente pe platforma;
  • Îmbunătățirea ratei de colectare separata „la sursa” prin dezvoltarea de parteneriate intre Primărie, operatori si asociații de locatari/cetățeni in vederea implementării corespunzătoare a programelor
  • Dezvoltarea unor centre municipale pilot pentru colectarea separata a deșeurilor
  • Dezvoltarea unei platforme online pentru colectarea de date privind gestionarea deșeurilor de construcții, pentru o mai buna monitorizare a acestora
  • Grup de lucru cu Primaria Municipiului Bucuresti in vederea promovarii achizitiilor verzi in institutiile publice

Agorele UrbanWINS reprezinta o surpriza placuta, credem noi, fiindca nu se intampla foarte des ca niste actiuni sa fie dezbatute o perioada suficienta de timp si mai ales, initiatorii lor sa fie dispusi sa contribuie „cot la cot” cu autoritatea publica locala (in cazul nostru, Primaria Bucuresti) pentru implementarea lor.

Din pacate, in acest domeniu ne-am obisnuit sa auzim foarte des critici legate de „ce nu fac autoritatile competente in acest domeniu” … foarte rar intalnim initiative si actiuni concrete care sa fie asumate si implementate de actorii care au parghiile necesare sa faca diferenta si sa sprijine autoritatile locale, care uneori au dorinta de a produce o schimbare dar nu au capacitate administrativa, specialisti in domeniu etc. pentru acest lucru

Va invitam sa fiti alaturi de noi in acest demers si sa urmariti activitatea proiectelor pilot si pe platforma online de discutii a proiectului – Agora Online UrbanWINS care poate fi accesata foarte usor aici.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Informații generale

UrbanWINS este un proiect European care se derulează pe durata a 3 ani, începând cu luna iunie 2016, și este finanțat prin Programul de Cercetare și Inovare Orizont 2020. Acesta analizează modul în care orașele consumă resurse și produse, precum și modul în care sunt eliminate deșeurile generate, în vederea dezvoltării și testării unor planuri și soluții eco-inovative, scopul fiind o mai bună prevenire și gestionare a deșeurilor. Abordarea participativă reprezintă o valoare adăugată a proiectului UrbanWINS, întrucât viziunea tuturor actorilor relevanți pentru domeniul gestionării deșeurilor la nivel urban va fi luată în considerare.

Urban_WINS va dezvolta şi testa strategii eco-inovative pentru prevenirea şi gestionarea deşeurilor în 8 oraşe-pilot: Bucureşti (România), CremonaTorino şi alte 2 oraşe care fac parte din Zona Metropolitană a Romei, Pomezia si Albano Laziale (Italia), Leiria (Portugalia) şi oraşele Manresa şi Sabadell (Spania).

Proiectul este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Asociaţia ECOTECA, Primăria Municipiului Bucureşti, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici – www.urbanwins.eu si pe platforma online de discutii – Agora Online UrbanWINS care poate fi accesata foarte usor aici.

 

Puteti citi si:

Un an de UrbanWINS

UrbanWINS lansează Agorele (dezbaterile) publice privind managementul corespunzator al deseurilor

UrbanWINS lanseaza agorele online, un spatiu virtual pentru dezbateri dedicate managementului deseurilor

Concluziile conferintei de lansare a proiectului Urban_Wins

Lansarea oficiala “Urban Wins” – prilej de dezbatere a strategiilor de prevenire si gestionare a deseurilor la nivel european

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

DSCN1385Urban_WINS, un nou proiect European finanţat prin Programul de Cercetare şi Inovare “Horizon 2020”, va studia modul în care oraşele utilizează resursele şi produsele realizate, precum şi modul în care sunt eliminate deşeurile generate, în vederea dezvoltării şi testării unor planuri şi soluţii inovative, în scopul îmbunătăţirii metodelor de prevenire şi gestionare a deşeurilor.

Aceste planuri strategice vor fi testate în 8 oraşe-pilot din 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Suedia şi Spania.

Lansat în luna iunie 2016, proiectul va analiza strategiile actuale utilizate în prevenirea şi gestionarea deşeurilor dintr-un număr total de 24 oraşe şi va evalua felul în care acestea contribuie, prin flexibilitate, la utilizarea eficientă a resurselor. Proiectul va urmări abordarea “metabolismului urban”, conform căreia oraşele sunt considerate organisme vii care utilizează resurse naturale şi creează un flux material şi de energie. Rezultatele proiectului vor fi utilizate pentru a defini obiectivele şi indicatorii Planurilor Strategice pentru Prevenirea şi Managementul Deşeurilor în cele 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi 2 oraşe situate în zona metropolitană a Romei (Italia), Bucureşti (Romania), Leiria (Portugalia) şi Manresa şi Sabadell (Spania).

Participarea activă a cetăţenilor, guvernelor, organizaţiilor, furnizorilor, institutelor de cercetare şi centrelor educaţionale este prevazută a se desfăşura prin intermediul unor “agore” ce vor fi organizate atât fizic, cât şi online, în cele 8 oraşe-pilot, ocazii cu care participanţii vor putea impărtăşi opinii şi idei şi vor putea planifica soluţii.

Abordarea participativă e o valoare adaugată a Urban_WINS, întrucat viziunea tuturor jucătorilor relevanţi din domeniul generării şi managementului deşeurilor la nivel urban va fi luată în considerare la elaborarea noilor strategii şi testarea soluţiilor inovative împreună cu ceilalţi participanţi. Recomandările şi instrumentele rezultate vor fi transferabile şi altor orase. Rezultatul final al proiectului va consta într-un set de instrumente care vor putea fi utilizate în mod participativ şi pe baze ştiinţifice, în procesul luării deciziilor şi planificării activităţii de gestionare a deşeurilor, urmând a fi accesibile oricărei autorităţi publice de pe teritoriul Europei.

Immagine 016 - Copy

Urban_WINS urmăreşte trecerea la modele de consum şi producţie sustenabile, precum şi dezvoltarea unui management mai eficient al deşeurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane şi a bunăstării cetăţenilor.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Flag_of_Europe.svg (1)Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul  acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in aceast articol.

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

adidas_ocean_shoes_news_featured

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea  …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Adidas lanseaza Sport Infinity, un concept inovator de reciclare a echipamentului sportiv

adidas_0

Sursa foto: Sustainable Brands

Adidas a lansat Sport Infinity, un concept inovator, prin care fabricarea echipamentului sportiv va fi revolutionata, iar produsele vechi nu vor mai deveni deseuri niciodata, asigura reprezentantii companiei.

Datorita acestui nou concept, creatorii din lumea fotbalului vor putea sa isi reimagineze si sa recicleze la nesfarsit produsele create, folosind un material special 3-D.

Toate echipamentele sportive, inclusiv ghetele facute special pentru Leo Messi, vor fi reciclate si remodelate printr-un proces care nu produce deseuri si care nu utilizeaza adezivi speciali.

Sunt mandru ca Adidas lucreaza intens pentru a se asigura ca toate ghetele produse de ei, inclusiv cele pentru mine, sunt fabricate intr-un mod care protejeaza mediul. Pentru mine acest lucru simbolizeaza viitorul fotbalului.”, a declarat Leo Messi.

Sport Infinity este un proiect de cercetare (WRAP) condus de Adidas si finantat de catre Comisia Europeana, care a adus impreuna o varietate de experti si nume mari din industrii cheie, combinand produse sportive care nu mai pot fi utilizate cu materiale care sunt in exces in alte industrii.

Astfel, ghetele de fotbal din viitor vor fi confectionate din orice material, de la carbonul folosit in fabricarea aeronavelor pana la fibrele care au facut parte din ghetele cu care au fost inscrise golurile din Cupa Mondiala.

Noul material special il va transforma pe fiecare fan al sportului intr-un designer de produs. O pereche de ghete va putea fi transformata de cate ori va dori cel care o poarta, fara sa mai existe problema deseurilor. Indiferent daca remodelarea va fi cauzata de cele mai recente tendinte sau va porni dintr-o reactie a nevoilor care provin din jocul de pe teren, fanii fotbalului din viitor nu vor mai purta niciodata ghete invechite.

Acesta este un concept inovator pentru toti fanii fotbalului. Pe parcursul urmatorilor trei ani, Sport Infinity isi propune ca nici o gheata de fotbal sa nu mai fie aruncata. In schimb, fiecare pereche de ghete nu va fi doar reciclata, ci va prinde forma celor mai personale specificatii ale consumatorului.” a declarat Gerd Manz, Vicepresedintele Technology Innovation din cadrul adidas.

Sport Infinity este finantat in cadrul programului Horizon 2020 al Uniunii Europene si va implementat in Germania (OECHSLER in Ansbach (Germany) . Proiectul a inceput in iunie 2015 si cuprinde si alte organizatii renumite din domeniu:BASF SE; KISKA GmbH; FILL Gesellschaft m.b.H.; Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg (FAU); OECHSLER AG; University of Leeds’ Centre for Technical Textiles (CTT); Association CETI (Centre Européen des Textiles Innovants); Hypercliq E.E.; si SportsMethod Ltd.

Alte initiative adidas de reducere a deseurilor de materiale

• În 2014, adidas a anuntat ca va reduce deseurile de materiale in procesul de proiectare; spre exemplu produsele din colectia adidas by Stella McCartney include tricouri si pantaloni create printr-un proces de taiere precis pentru a se asigura ca 95% din tesaturile folosite ajung in produsele finale, restul de 5% fiind reciclate sau refolosite; prin modificarea modelelor din colectia Running 96% din materiale ajung in prezent in produsele finale; restul de 4% sunt de obicei talpi, textile, finisaje sau cauciuc care ajung fie la reciclare fie sunt refolosite in componenta altor produse.

• În luna martie, compania a anuntat un parteneriat cu compania lui Pharrell Williams, Bionic Yarn, pentru a include o țesătura fabricată din plastic marin într-o nouă linie de pantofi și îmbrăcăminte, Originals.

• În luna iunie, compania a prezentat primele roade ale colaborarii cu organizatia Parley for the Oceans – un prototip pentru primul pantof din lume realizat in intregime din fire si filamente provenite din deseuri de plastic oceanice si setci de adancime ilegale.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Hainele din frunze de ananas, alternativa ecologica a pielii naturale

Deseurile agricole transformate in vopsele pentru textile de o companie elvetiana

Deseurile textile – tendinte actuale

Proiect de lege pentru Agentia de Protectie a Mediului din SUA: program de granturi pentru sustinerea initiativelor Zero Waste

environmental-law

Sursa foto: Snipview

Actorii implicati in domeniul reciclarii apreciaza un nou proiect de lege propus in Congresul Statelor Unite care ar urma sa autorizeze un program de granturi pentru finantarea proiectelor de reducere, reutilizare si reciclare a deseurilor.

Documentul de extindere si dezvoltare a proiectelor “Zero Waste” (HR 3237) prevede un program de granturi pentru Agentia de Protectie a Mediului din SUA care ar finanta eforturile guvernamentale pentru lansarea de tehnologii, investitii in infrastructura si sustinerea dezvoltarii proiectelor de reducere, reutilizare si reciclare a deseurilor.

Proiectul de lege a fost propus pe data de 28 iulie de Democratul Keith Ellison (Minneapolis) catre Comitetul de Comert si Energie din Camera Reprezentantilor.

,,Acest program de granturi inclus in legislatie va oferi surse de investitii critice pentru infrastructura si tehnologie si va contribui la atingerea obiectivului de a dezvoltare durabila a Americii in viitor“, a declarat Mark Lichtenstein, presedinte si CEO al Coalitiei Nationale pentru Reciclare intr-o scrisoare adresata lui Ellison.

Si Consiliul pentru Compostare al SUA a avut remarci pozitive la adresa proiectului de lege: “Sustinem aceasta initiativa si toate eforturile care ajuta la divertarea deseurilor organice de la groapa de gunoi si directionarea catre compostare. Finantarea parteneriatelor publice/private ar trebui sa fie in beneficiul atat al afacerilor locale, cat si al mediului inconjurator”.

In luna aprilie, Ellison a vorbit despre intentia sa de a introduce acest proiect de lege dupa ce a vizitat un cartier de cumparaturi din Minneapolis care a implementat un program comercial de compostare cu un grant de 10.000$.

In conformitate cu prevederile acestei legi, pentru a castiga un grant, autoritatea locala trebuie sa stabileasca foarte clar obiectivele de prevenire, reciclare, reutilizare si compostare a deseurilor, precum si un program de educatie publica. Beneficiarii granturilor vor putea sa se partenerieze cu grupuri din sectorul privat.

Proiectul de lege ar urma sa autorizeze pentru programul de granturi o suma de 100 milioane de dolari pentru anii fiscali 2016 – 2021. Daca va fi aprobat, Congresul american va trebui in continuare sa gaseasca si sursele de finantare.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti citi si:

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Un grup de studenti din New Hampshire invata universitatile americane sa adopte politicile „Zero Waste”

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030