Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

Sursa foto: Ecoteca – platformă colectare DEEE din România

În 2015 era transpusă în România cu un an întârziere, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice – Directiva 19/2012 prin OUG 5/2015.

La 7 ani de la adoptarea OUG 5/2015 încă mai sunt numeroase nereguli privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).

Cum sunt colectate și reciclate DEEE-urile în România

În continuare sunt foarte puține puncte de colectare DEEE implementate de autoritățile publice locale. Campanii de colectare se organizează sporadic și doar în anumite zone. Unele firme de salubrizare asigură la cerere colectarea deșeurilor electronice de la domiciliu dar acest serviciu nu este foarte cunoscut la nivelul populației și, desigur, nu există nicăieri date disponibile pentru a vedea ce cantități se colectează.

Un aspect importantpopulația nu este suficient informată cu privire la substanțele periculoase pe care le conțin deșeurile electronice, la riscurile de mediu și de sănătate publică la care suntem supuși în momentul în care deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere.

Majoritatea retailerilor de produse electronice și electrocasnice au organizat puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici. O parte dintre ei oferă și posibilitatea returnării anumitor deșeuri electronice prin programul buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice”.

Totodată, aceștia organizează sporadic campanii de colectare în parteneriat cu ONG-uri sau asociații colective de transfer de responsabilitate a producătorilor în instituții de învățământ sau campanii de colectare la domiciliu.

Printre puținele inițiative de recondiționare și donare a echipamentelor electrice către instituțiile de învățământ și persoane defavorizate se numără Asociația Ateliere fără Frontiere, ETIC PC.

Deșeurile colectate în cadrul magazinelor/campaniilor ajung în general fie la fabricile de reciclare Green WEEE din Buzău (înființată în 2009) și din Câmpia Turzii – deschisă în 2017 (care au o capacitate de tratare DEEE de 100 000 tone/an), fie sunt exportate către fabricile de reciclare din străinătate.

În decembrie 2021, reprezentanții companiei au anunțat că urmează să construiască a treia fabrică de reciclare DEEE în Buzău iar capacitatea sa to­­tală de reciclare va crește cu 30%.

Așa cum e cazul și altor categorii de deșeuri generate în țara noastră, instalațiile de reciclare sunt implementate respectând standardele europene însă, infrastructura de colectare este insuficientă și nu acoperă capacitatea de reciclare.

Punctele de colectare organizate de retaileri nu sunt suficiente, sunt necesare mai multe puncte publice de colectare care ar trebui asigurate de autoritățile publice locale în parteneriat cu firmele de salubrizare și alți colectori care asigură colectarea deșeurilor generate de populație; în lipsa acestor puncte de colectare, mare parte din deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere; deșeurile de dimensiuni mici ajung în depozitele de deșeuri, altele ajung prin intermediul colectorilor informali fie la centrele de colectare fier vechi unde o parte din componente sunt distruse pentru recuperarea fierului, fie sunt arse ilegal iar resturile nemetalice sunt abandonate în natură (provocând pagube semnificative mediului înconjurător, sănătății populației și nu în ultimul rând, prejudicii economice, pierzându-se componente valoroase care nu mai pot fi recuperate în urma incinerării).

 Cum poate fi îmbunătățit sistemul de gestionare a deșeurilor electronice

Conform art. 115 alin. 7 din Constituția României, Parlamentul trebuia să aprobe OUG  5/2015 prin lege. Cu toate acestea, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 5/2015 (PL-x nr. 451/2015) se află în dezbatere, de mai bine de 7 ani, aflându-se în acest moment în camera decizională, cea a Deputaților.

Reprezentanții producătorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) și asociațiile colective pentru implementarea răspunderii producătorului solicită de ani buni adoptarea legii și adaptarea ei la reglementările europene și realitățile din piață.

Ce solicită pe scurt, producătorii și asociațiile colective (Coaliția Pro DEEE):

  • înființarea punctelor de colectare separată cu aport voluntar care au fost prevăzute de actele normative – acestea ar contribui semnificativ la atingerea țintelor de colectare;
  • măsuri de control pentru evaluarea implementării obligațiilor de colectare ale unităților administrativ-teritoriale (UAT);
  • înființarea unui Clearing House, o organizație centrală, privată, declarată de interes public, care să asigure împărțirea responsabilităților între organizațiile de transfer de responsabilitate, obiectiv asumat de către țara noastră prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, ce trebuia atins încă din anul 2018.
  • transparentizarea procesului, de la colectare la reciclare/valorificare, prin măsuri precum: prevenirea tratării necorespunzătoare prin stabilirea și aplicarea de obligații mai stricte, precum obligativitatea prezentării actelor de proveniență de la colectori autorizați, implementarea măsurilor de trasabilitate a DEEE, efectuarea și evidențierea, într-o manieră compatibilă cu libera concurență, a unui calcul transparent al costurilor gestionării DEEE, așa-numitul „timbru verde”.

În 2020, ECOTIC şi Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC) au făcut paşi temeinici în promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice şi electronice prin susţinerea şi sprijinirea tehnică a Organismului Naţional de Standardizare din România (ASRO) în vederea transpunerii în limba română a standardului internaţional de reparare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice – EN 50614: 2020. Acest standard se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice şi electronice (EEE) uzate şi oferă un cadru care să garanteze consumatorilor calitatea şi siguranţa EEE recondiţionate.

Ținte de colectare versus statistici

Cu o rată anuală de creștere de 2%, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) se numără printre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere, după ce au urcat la 12 milioane de tone în 2020, la nivel european, conform estimărilor.

Acest flux de deșeuri conține un amestec complex de materiale, inclusiv cu conținut periculos, care necesită un management specific pentru a evita daune majore asupra mediului și sănătății. De asemenea, deșeurile electrice conțin materii prime de mare valoare, unele chiar critice. Câteva dintre ele pot fi văzute aici:

Sursa foto: elements

De exemplu, aproximativ 10% din aurul din întreaga lume este folosit pentru a produce electronice moderne.

Aruncarea materialelor din DEEE se traduce, de asemenea, în pierderi financiare semnificative pentru economia europeană. Se estimează că veniturile totale potențiale din reciclarea DEEE în UE s-ar putea ridica la 2,15–3,67 miliarde EUR (2020).

Pentru a îmbunătăți reutilizarea și reciclarea DEEE, Uniunea Europeană a stabilit o rată minimă de colectare de 65% (Directiva 19/2012 UE DEEE) și a prezentat idei de sisteme de preluare/vânzare second hand la nivelul UE, cuplate cu eliminarea substanțelor periculoase utilizate în echipamentele electronice, prevăzută în Planul de acţiune pentru Economia Circulară. În plus, Directiva 125/2009 privind proiectarea ecologică (eco-design) impune o mai bună reparabilitate și durabilitate a articolelor electronice.

Ținta de colectare europeană stabilită la 45% pentru anul de referință 2016 a crescut la 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani începând cu anul de referință 2019. Însă, conform derogării prevăzute la articolul 7 punctul 3 din directiva DEEE, România a decis să amâne atingerea obiectivului de colectare până la 14 august 2021.

Astfel, în România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electronice și electrocasnice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020, cu o țintă națională de 118,330 tone, din care s-au colectat 92 mii tone, adică cca 35%), la 65% (în 2021, cu o țintă de colectare de aproximativ 195 mii tone de DEEE, din care s-au colectat conform datelor preliminare menționate la începutul lui decembrie într-o conferință GreenReport aproximativ 100 mii tone, adică cca 33%). Cu alte cuvinte, în 2021 ținta de colectare existentă la nivel național s-a îndeplinit numai pe jumătate.

Sursa foto: ANPM/Green-report

Din 2011 până în 2018, cantitatea de EEE introdusă pe piața din UE a evoluat de la 7,6 milioane de tone, în 2011, la 8,7 milioane de tone, în 2018. Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019 România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor, penultima fiind Cipru cu 3,8 kg/locuitor, iar media UE era de 10 kg/locuitor. La polul opus se află țări precum Norvegia, cu 19,2 kg colectate pe locuitor sau Suedia cu 15,1kg/locuitor.

În 2019, trei state membre au atins obiectivul de 65 % stabilit pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (Bulgaria, Croația, Polonia). 18 dintre statele membre UE au depășit rata de colectare de 45 %, aplicabilă până în anul de referință 2018.

Pentru România, ținta de colectare a fost de aproape 105 mii tone în 2019 și de aproximativ 118 mii tone în 2020. Gradul total de atingere al țintei, în 2019, a fost de 82,5% (la o țintă de colectare DEEE de 45% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani).

Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.

Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare  a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.

In continuare apar diferențe semnificative (în acez caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.

Bune practici europene privind gestionarea deșeurilor electronice – prevenire, reutilizare, reparare, reciclare- sustenabilitate

De la produse mult mai prietenoase cu mediul ca Fairphonetelefonul mobil circular, căștile Gerrard Street, la campanii/programe desfășurate de autoritățile publice în parteneriat cu organizațiile private, pentru colectare în vederea reciclării sau pentru suținerea unor programe extensive de reparare și reutilizare, în Europa sunt implementate numeroase bune practici de gestionare a DEEE care pot fi adoptate și în țara noastră.

=> programe de reutilizare DEEE

Reutilizarea DEEE este mai ecologică decât reciclarea, economisind 1,14 tone de CO2 pe tonă, comparativ cu 0,85 tone și are un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă. Pregătirea pentru reutilizarea DEEE creează între 60 și 140 de locuri de muncă la 1.000 de tone. Mai multe informații și date de la întreprinderile sociale care creează locuri de muncă în sectorul utilizării găsiți aici.

  • Franța: cota de 5% din taxa EPR (Răspunderea Extinsă a producătorului) asigurată de stat pentru organizațiile care implementează programe de reutilizare DEEE.
  • Valonia (Belgia): 2% din DEEE sunt pregătite pentru reutilizare începând cu ianuarie 2020, acoperind șase categorii de DEEE
  • proiectul 2Life implementat de RREUSE (o rețea internațională non-profit care sprijină dezvoltarea întreprinderilor sociale în economia circulară – formată din 31 de membri din 29 de țări) cu sprijinul Interreg Europe a testat și implementat câteva bune practici:
    • Donarea de obiecte în condiții bune care nu mai sunt necesare proprietarilor pentru a fi vândute în magazine second hand, realizând contractarea temporară a persoanelor în risc de excludere (regiunea Asturias din Spania)
    • RapacinOnline: reutilizarea calculatoarelor de către elevii cu puține resurse (Gijon, Spania) – Proiectul constă în crearea unei rețele formată din administrația publică, companii municipale, școli, organizații nonprofit și familii. Cetățenii care au echipamente informatice în stare bună de funcționare, dar care au fost înlocuite cu alte echipamente mai moderne și mai actuale, le pot dona la anumite puncte de colectare, de unde sunt preluate, recondiționate și donate mai departe către elevii defavorizați.          Un astfel de proiect similar este desfășurat în București de Asociația Ateliere fără frontiere, diferența față de proiectul din Spania constă în faptul că autoritățile noastre publice locale nu sunt interesate să se implice în dezvoltarea și extinderea acestui proiect și în alte orașe din țară.
    • Macerata Trashware (orașul Macerata, Italia): recuperarea computerelor vechi – Conform legii italiene, echipamentul informatic după cinci ani de la cumpărare are valoare de inventar zero. Administrațiile de stat trebuie să încerce să le vândă, însă dacă nu se găsește un cumpărător, acestea pot fi donate școlilor sau asociațiilor care le solicită.

=> Campanii de conștientizare pentru repararea DEEE-urilor

E-waste Race (Olanda) este o competiție între școli, unde copiii obțin puncte pentru colectarea și repararea micilor dispozitive electrice în centrele de tip „Repair Cafe” și pentru desfășurarea de campanii  pe această temă în cartierele lor. Inițiativa a colectat și trimis spre reciclare peste două milioane de dispozitive din 2014, cu o medie de 14.000 kg pe cursă.

În această campanie elevii nu sunt încurajați doar să repare obiectele ci și să devină niște mici „manageri de campanii”, să găsească soluții potrivite specificului cartierelor în care locuiesc pentru promovarea campaniei și creșterea gradului de colectare

=> Green Public Procurement (Malta)

Introducerea criteriilor de achiziții verzi în gestionarea DEEE în Malta s-a bazat pe rezultatele unui studiu LCA și au avut ca scop asigurarea managementului durabil al DEEE, reducerea emisiilor legate de colectarea deșeurilor și îmbunătățirea performanței de mediu a întregului lanț DEEE. Includerea criteriilor ecologice în licitații a condus la reducerea emisiilor de transport și la creșterea gradului de colectare a DEEE.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

 

Puteți citi și:

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?

Photo by Paweł Czerwiński on Unsplash

Dupa cum scriam intr-un articol anterior, autoritatile publice locale au obligatia legala a “asigurarii unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie”. Aceasta obligatie vine atat din Legea 211/2011 (republicata), cat si din diverse acte normative ulterioare, dintre care cel mai recent este OUG 74/2018.

Colectarea selectiva – sau, mai corect spus, separata – a deseurilor generate de institutii sau persoane fizice este un termen bine cunoscut sau cel putin vehiculat intensiv. Aplicarea, insa, este dificila sau cel putin asa este perceputa. Intr-adevar, rezultatele nu apar peste noapte, iar consecventa si rabdarea sunt extrem de importante.

Primariile sunt obligate sa colecteze separat deseurile generate in cadrul institutiei, dar sunt direct raspunzatoare si de gestionarea deseurilor municipale, provenite de la populatie, ceea ce conduce la o serie de confuzii si neintelegeri pe care vom incerca sa le clarificam in continuare.

Ce deseuri colectam selectiv?

Conform normelor legislative, Primariile au obligatia de a pune la dispozitie sisteme de colectare selectiva cel putin a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla. Implicit, fractia de deseuri reziduale (sau amestecate, mixte, menajere, umede) constituie a cincea categorie care se va colecta separat. Interdictia de-a elimina amestecat deseuri din echipamentele lectrice sau deseuri cu continut periculos (de exemplu baterii, becuri fluorescente, chimicale, etc) complica lucrurile si mai mult: teoretic, primaria ar trebui sa asigure servicii de colectare separata si a acestor categorii de deseuri.

Tinta de reducere a cantitatilor depozitate, atat de discutata, s-a pastrat neschimbata: cel putin jumatate din cantitatea totala de deseuri municipale generate trebuie deviata de la depozitare, pana la sfarsitul anului 2020. Pana una-alta, Romania nu are o situatie clara cu privire la cate deseuri genereaza, cantitatile raportate de 270 kg/cap de locuitor sunt grosier subestimate (sub 60% fata de  media celorlalte tari din Europa de Est).

Cum colectam selectiv deseuri?

Pentru a evita sanctiuni cuprinse intre 5.000 lei si 15.000 lei (Legea 211/2011, cu modificari si completari ulterioare), Primaria trebuie sa asigure si sa raspunda de colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a celor menajere periculoase. De asemenea, tot Primaria pune la dispozitie spatii necesare si containere pentru colectarea separata a deseurilor, pe fluxuri de materiale, si asigura functionalitatea acestora. Nu este obiectul acestui articol discutarea costurilor de natura fiscala pe care UAT-ul le acumuleaza catre Fondul pentru mediu, pe considerente de natura similara, insa vom reveni asupra acestora intr-un articol viitor.

Unde anume colectam selectiv?

Implementarea sistemelor de colectare in mod selectiv a deseurilor municipale se realizeaza la sursa, adica in locul in care acestea se genereaza: la domiciliu sau, respectiv, la locul de derulare a activitatii economice din care rezulta deseurile respective. Spre exemplu, containerele de culori diferite se vor atribui fiecarui generator de deseuri sau beneficiar al serviciilor de salubrizare. Preluarea deseurilor (golirea) se poate realiza in intervale temporale diferite, in containere sau alte capacitati de manipulare departajate, separat, pe tipuri de deseu, de catre colectorul de deseuri, de preferat in baza unor contracte clare, cu clauze explicite in acest sens.

Colectarea separata a deseurilor este un proces continuu, urmat de reciclare, proceduri de valorificare energetica sau alte forme de valorificare si in ultimul rand eliminare. Deseurile destinate eliminarii sunt acelea care nu se pot supune nici unei forme de valorificare sau reciclare, conform legislatiei nationale in vigoare si, adeseori, conform viabilitatii economice a acestor operatiuni. Lipsa instrumentelor financiare, insa, este cel mai comun motiv pentru care operatorii aleg sa incalce legea, ducand la depozitare deseuri a caror eliminare prin depozitare este explicit interzisa de legislatie.

Definirea legala a unor termeni specifici

  • deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce
  • producator de deseuri – producatorul initial de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de preprocesare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri
  • gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusive supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;
  • reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt reprocesate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică si reprocesarea in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de rambleiere
  • eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie

NOU!!! prin OUG 74/2018, apar noi precizari in ceea ce priveste subclasificarea deseurilor municipale:

  1. deseuri amestecate si deseuri colectate separat de la gospodarii, inclusiv hartia si cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, biodeseurile, lemnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electronice, deseurile de baterii si acumulatori si deseurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobila;
  2. deseuri amestecate si deseuri colectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si compozitie cu deseurile menajere. Deseurile municipale nu includ deseurile de productie, agricultura, silvicultura, pescuit, fose septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namolul de epurare, vehiculele scoase din uz si deseurile provenite din activitati de constructie si desfiintari

Articol in colaborare www.ecoteca.ro  si www.raportare-mediu.ro

Deseuri – Schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii

Finalul de an 2018 vine cu o serie de schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii. Ele se concretizeaza – deocamdata, atentie! – in prevederile OUG 74/2018.

Impunerile la nivelul Uniunii Europene trebuie respectate fara echivoc si de Romania; reglementarile ar trebui sa tina cont atat de specificul national (infrastructura, nivel de performanta, cadru institutional, obiceiuri de consum etc.) cat si de directia generala de politica publica comunitara, marcata de dificultatile majore in a recicla deseuri si a reduce depozitarea. Ar trebui. Acum haideti sa vedem ce se intampla in mod concret.

Autoritatilor locale, fie ca sunt ele primarii sau ADI-uri, li se atribuie o serie de obligatii importante, unele cu efect imediat, altele incepand cu anul viitor. Chiar si pentru acele masuri care urmeaza sa-si creeze efecte incepand cu 1 ianuarie 2019, pregatirea implementarii acestora trebuie sa se realizeze inca de pe acum.

Iata cateva dintre provocari:

  • Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie (cel putin pentru hartie si carton, metale, plastic si sticla);
  • Atingerea tintei de reciclare a deseurilor municipale produse (minim 50% din masa totala generata pana la 30 decembrie 2020);
  • Contributia pentru economia circulara (suportata de salubristi) (de la 1 ianuarie 2019), pentru cantitatile de deseuri care ar fi trebuit valorificate dar nu au fost;
  • Includerea tarifelor distincte pentru gestionarea deseurilor colectate selectiv, in caietele de sarcini si in contractele de delegare a serviciului de salubrizare (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea indicatorilor de performanta pentru activitatile din cadrul serviciului de salubrizare si aplicarea de penalitati pentru nerealizarea lor (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea instrumentului economic “plateste pentru cat arunci”, pe baza volumului de deseuri, a frecventei de colectare, greutatii si/sau numarului de saci de colectare personalizati; Tarifele si sanctiunile asupra beneficiarului serviciului de salubrizare sunt stabilite de catre Primarie (de la 1 ianuarie 2019);
  • Respectarea principiului “Raspunderea extinsa a producatorului”, concretizat in finantarea la bugetul local pentru acoperirea costurilor de colectare si valorificare a deseurilor din ambalaje din partea organizatiilor producatorilor de produse ambalate (de la 1 ianuarie 2019).

Asadar, modificarile din sistemul de gestionare a deseurilor presupun atentie si implicare din partea Primariilor. Dupa cum puteti vedea din formularea obligatiilor legale de mai sus, detaliile si eforturile de implementare sunt lasate la interpretarea si decizia primariilor, in calitatea lor de furnizori – directi sau indirecti – de servicii publice catre populatie si de beneficiari ai contractelor de salubrizare, in timp ce controlul periodic al implementarii masurilor se va realiza de catre comisii din cadrul autoritatilor competente.

Nerespectarea obligatiilor de mediu va atrage sanctiuni si amenzi care pot fi evitate insa necesita know-how, organizare si decizii. Cele mai recente obligatii provin, cum spuneam la inceputul articolului, din prevederile OUG 74/2018, pentru modificarea si completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2015 privind Fondul pentru mediu. Varianta integrala a normativului o gasiti aici.

Articol realizat cu sprijinul colegilor de la Green Business Management www.raportare-mediu.ro

Reciclare & Caritate: O asociatie din Cipru colecteaza doze de aluminiu pentru a sprijini copiii din spitale

Satgroup

Sursa foto: Cans for Kids

Cans for Kids („Doze pentru copii”), o asociatie non-profit din Cipru strange fonduri pentru spitalele de copii prin colectarea si vanzarea dozelor goale de aluminiu.

Organizatia a reusit sa colecteze 25 de milioane de doze de aluminiu de la lansarea ei in 1990.

Pana acum spitalul Makarios din Nicosia, cel mai mare spital pediatric din Cipru a fost dotat cu aparatura medicala in valoare de 260 000 de euro, bani proveniti din vanzarea dozelor colectate la nivelul tarii de organizatie.

Prin schema de colectare „Cans for Kids” sunt colectate si reciclate 10% din dozele de aluminiu generate in Cipru; organizatia detine 60 de puncte de colectare in toata tara. Cca 2 000 000 de doze sunt colectate si reciclate anual in cadrul proiectului.

In fiecare zi, zeci de voluntari sorteaza si preseaza dozele de aluminiu la Centrul de colectare detinut de organizatie. In final, dozele sunt balotate si trimise la fabricile de reciclare. In Cipru, un balot de doze de aluminiu este platit cu 12 euro de reciclatori.

Proiectul a fost recunoscut pentru eforturile sale in 2013 cand a castigat „Oscarul” pentru mediu „The Energy Globe Award”, la categoria „Tineret”.

Cateva repere legate de activitatea organizatiei gasiti in video-ul de mai jos.

Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

DSCN2865Saptamana trecuta am fost in vizita la statia de sortare Rom Waste Solutions din comuna Dragomiresti Vale (judetul Ilfov). Aici am avut ocazia sa vedem cum functioneaza Statia de sortare a deseurilor municipale si Linia de reciclare  a deseurilor din plastic.

Si de aceasta data, in vizita noastra ne-au insotit studenti si profesori de la Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) si Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Dotata cu cea mai mare si performanta linie de sortare de deseuri municipale solide din Romania si una dintre cele mai mari din Europa de Est, tehnologia Rom Waste utilizeaza separarea automata a deseurilor pe tipuri si dimensiuni, avand totodata si o componenta de sortare manuala.

In prezent, Rom Waste Solutions gestioneaza zilnic 600 de tone de deseuri municipale colectate din Bucuresti si localitatile limitrofe.

In lipsa alternativei oferite de Rom Waste si altor statii similare din alte regiuni ale tarii deseurile municipale stranse de firmele de salubrizare ar ajunge la gropile de gunoi.

O astfel de statie era „obligatorie”  pentru regiunea Bucuresti –Ilfov daca luam in calcul faptul ca in Bucuresti sunt generate potrivit datelor oficiale, 700 000 tone de deseuri municipale anual; „neoficial” cantitatile ajung la aproximativ 1 milion de tone.

Proiectul Rom Waste Solutions a aparut in 2010 o data cu finalizarea mai multor studii efectuate in domeniul gestionarii deseurilor la nivelul Bucurestiului. Pentru proiectarea si alegerea tehnologiei au colaborat mai multi experti din Romania si din strainatate. Pana in prezent, in statia de sortare au fost facute investitii de peste 6 milioane de euro.

Cum functioneaza sistemul Rom Waste Solutions

10489659_668118396654825_2501188715197999947_nDeseurile colectate de la populatie sunt aduse la Statia de sortare de autogunoierele firmelor de salubrizare. Aici, deseurile sunt sortate automat pe tipuri si dimensiuni, pe mai multe benzi de sortare (Sistemele inovatoare de sortare automata, de-a dreptul spectaculoase, ne-au impresionat pe toti :) ).

Sistemul cuprinde si o componenta de sortare manuala a deseurilor reciclabile. Dupa sortare, o parte din aceste deseuri sunt balotate si transportate catre fabricile de reciclare.

DSCN2849

Granule de tip HDPE, LDPE si PP obtinute in cadrul Rom Waste

In cadrul Rom Waste Solutions exista si o linie de reciclare. Aici sunt procesate deseurile de plastic de tip HDPE (polietilena de inalta densitate), LDPE (polietilena de joasa densitate) si PP (polipropilena), rezultand fulgi de tip HDPE, fulgi PP si granule HDPE, LDPE si granule PP.  Mai multe informatii despre produsele Rom Waste Solutions gasiti aici.

Ce deseuri ajung la Rom Waste Solutions

  • deseuri municipale amestecate colectate cu autogunoiera provenite de la firmele de salubritate; in lipsa unor astfel de alternative, aceste deseuri ajung in general, la gropile de gunoi
  • deseuri menajere provenite din deseurile stradale
  • deseuri din ambalaje amestec sau colectate „separat” din containerele de tip clopot si containere normale: deseuri de plastic, aluminiu, fier, hartie/carton, sticla, deseuri valorificabile energetic.

Cum reuseste compania sa faca „treaba” primariilor bucurestene

Pe langa preluarea si sortarea deseurilor menajere provenite de la populatie si agenti economici, Rom Waste Solutions preia responsabilitatea gestionarii deseurilor in conformitate cu reglementarile legislative existente, din momentul in care acestea sunt descarcate in incinta statiei de sortare.

In acest fel, Rom Waste ajuta atat operatorii economici sa-si indeplineasca obligatiile legale de gestionare a deseurilor cat mai ales, sprijina primariile in atingerea obiectivului anual de reducere a deseurilor municipale depozitate cu 15 %. Pana in acest moment, nu am observat prea mult interes manifestat de primariile bucurestene pentru indeplinirea acestui obiectiv, deci am putea spune ca Rom Waste ajuta la rezolvarea unei probleme care se afla, de fapt in responsabilitatea Primariilor.

Aproximativ 70% din deseuri sunt salvate de la depozitare in cadrul statiei de sortare Rom Waste:

  • deseurile reciclabile sunt trimise catre fabricile de reciclare, mai putin deseurile de tip HDPE, LDPE si PP care sunt reciclate in cadrul Statiei de reciclare Rom Waste Solutions.
  • deseurile de tip RDF (Refused Derived Fuel) sunt trimise pentru co-procesare in fabricile de ciment
  • deseurile biodegradabile sunt trimise catre statiile de biogaz; o parte din aceste deseuri care nu mai pot fi recuperate ajung in final, la depozitele ecologice.

Principalul obiectiv Rom Waste este depozitare 0. Pentru a ajunge la aceasta performanta, Rom Waste detine parteneriate strategice cu diferite centre de cercetare in domeniul reciclarii, cat si cu universitati de renume din Europa printre care Delf University of Tehnology, Universitatea Transilvania din Brasov, La Sapienza din Roma , Barcelona Supercomputing Center siTechnical University of Danemark.

Impreuna cu aceste organizatii Rom Waste Solutions lucreaza la diferite proiecte de cercetare/dezvoltare finantate de UE in vederea optimizarii fluxurilor tehnologice, cresterii calitatii produselor scoase, cresterii gradului de extractie al materialelor cu ajutorul noilor tehnologii.

Mai multe informatii despre Rom Waste gasiti aici sau aici.

Le multumim reprezentantilor Rom Waste Solutions pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei si le uram mult succes in continuare!

 

Puteti citi si:

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

groapa-gunoi-2-luiza-puiu

Sursa: Mediafax

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat, luni, într-o conferinţă că la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va dubla până la sfârşitul anului.

Taxa ar trebui să fie extrem de mare să nu mai fim tentaţi să adunăm gunoi“, a spus ministrul Mediului.

Gratiela Gavrilescu a mai declarat că această taxă va fi introdusă pentru alinierea României la normele europene – “deşeu zero”(zero waste), adică orice produs devenit deşeu să reintre în circuitul de refolosire şi să redevină materie primă.

Coalitia pentru Mediu, Ecoteca si actorii din industrie au tot solicitat introducerea taxei de depozitare de ani de zile.

Aceasta taxa ar obliga jucatorii din domeniu sa recicleze mai mult – pentru a nu-si asuma plata ei – si in plus ar determina autoritatile sa inchida gropile de gunoi; oricum majoritatea depozitelor sunt neconforme si trebuie inchise cat mai repede.

Costurile actuale de depozitare 10-15 euro/tona

Sa nu uitam ca in prezent exista doar un cost de administrare a depozitelor de gunoi, de numai 10-15 euro/tona in timp ce in alte tari depaseste 100 de euro/tona, fapt ce contribuie la mentinerea ratei rusinoase de reciclare de 3%.

Sa ne amintim ca in România s-a dorit introducerea unei taxe pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi prin Ordonanaţa Guvernului nr. 31/2013 de modificare a Ordonanaţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Aceasta prevedea perceperea unei taxe pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare, de 50 de lei/tonă în 2014, 80 de lei/tonă în 2015 şi 120 de lei/tonă în 2016.

Ulterior, OG 31/2013 a fost modificată şi adoptată în Parlament, prin Legea nr. 384/2013, care prevede introducerea taxei în 2017, la valoarea de 80 de lei, care să crească la 120 de lei în anul următor.

Sa speram ca de aceasta data guvernantii nu se vor mai razgandi si vor introduce taxa de depozitare de anul viitor.

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Marea Britanie se opune „pachetului” de economie circulara propus de UE

27260a51-a63d-41e7-80d3-d1c963698df6-1020x612

Sursa: The Guardian

Guvernul conservator respinge noile obiective UE de reducere a deșeurilor si crestere a gradului de reciclare, arata un document secret obtinut de jurnalistii de la The Guardian.

Noile obiective sunt asteptate sa dea un nou „suflu” pachetului de economie circulara retras oficial la inceputul lunii martie.

Suntem de parere ca trebuie sa se acorde o importanta mai mare altor masuri cum ar fi acordurile voluntare cu industria si acordarea de stimulente pentru modificarile de comportament” se mentioneaza in document.

În fiecare an, Marea Britanie aruncă șapte milioane de tone de alimente și o cantitate mult mai mare de produse electrice. Două milioane de televizoare sunt aruncate in Marea Britanie anual, chiar dacă in general, seturile sunt formate din 6% metal și 50% din sticla, care ar putea fi reciclate.

“Prin respingerea obiectivelor obligatorii de reducere a deșeurilor și de crestere a reciclării, guvernul conservator incurajeaza o politica a risipei și sufoca investițiile verzi“, a declarat europarlamentarul liberal Catherine Bearder.

Ieri Parlamentul European a adoptat o rezolutie provizorie privind utilizarea eficientă a resurselor si economia circulara, un prim pas pentru reintroducerea „pachetului” economiei circulare. Puteti consulta documentul aici.

În decembrie anul trecut, comisia a propus ca obiectivele pentru 2030 sa fie revizuite pentru a deveni mai eficiente si mai putin împovărătoare pentru mediul de afaceri. Pachetul initial propunea interzicerea depozitarii deseurilor și o reducere de 30% a deșeurilor alimentare până în 2025. Până în 2030, se preconizează obiective de reciclare de 70% pentru deșeurile municipale, 90% pentru hârtie, 60% pentru plastic, de 80% pentru lemn și 90 % pentru metale feroase, aluminiu si sticla.

Organizatiile de mediu se tem că aceste obiective ar putea fi reduse sau chiar casate de la Bruxelles. Dar comisarul de mediu, Karmenu Vella, a declarat pentru The Guardian ca obiectivele stabilite sunt esentiale pentru succesul pachetului de economie circulara.

44,2% din deseuri reciclate in Anglia in 2013

Potrivit cifrelor publicate de Departamentul pentru Mediu, Alimentatie si Afaceri Rurale (DEFRA) anul trecut, Anglia a reciclat 44,2% din deșeurile menajere în 2013, in timp ce in Tara Galilor si Scotia, procentul a fost mai ridicat.

Tinta de 70% reciclare a deșeurilor municipale pentru 2030 nu ar trebui să pună probleme semnificative pentru o țară atat de dezvoltata ca Marea Britanie, insa unele companii avertizează ca insasi obiectivul de 50% pentru 2020 incepe sa para destul de „inalt”. În prezent, un britanic genereaza aproximativ 403 kg de deșeuri menajere pe an.

Comisia va incepe lucrul la propunerea revizuita a pachetului de economie circulara in urmatoarele saptamani.

Puteti citi si:

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%

DSCN1349

Locatie foto: Green Group Buzau

Potrivit unui raport publicat recent de Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite, rata medie de reciclare in 2013 a atins 34.3%, apropiindu-se de media europeana de 43%.

Statele Unite au generat 254.11 milioane de tone deseuri municipale solide in 2013 dintre care 87.18 milioane tone au fost recuperate prin compostare si reciclare.

Procentul de deseuri municipale solide generat in 2013 comparativ cu 2012 a crescut cu 1.22%; in medie, in 2013 un american a produs 1,8 kg de deseuri municipale/zi.

Ratele de reciclare pentru principalele categorii de deseuri municipale in 2013
• hartie si carton – 63.3 %
• sticla – 27.3 %
• plastic – 9,2%

Tonul raportului EPA (Environmental Protection Agency) arata o abordare „proaspata” asupra modului de gestionare a materialelor durabile, care are in vedere o mai buna utilizare a materialelor dincolo de ratele de recuperare si eliminare.

Titlul raportului din 2013 nu este ales tocmai intamplator. „Managementul materialelor durabile” sugereaza faptul ca EPA gandeste „dincolo de deseuri”, referindu-se la utilizarea si reutilizarea materialelor in modul cel mai productiv si sustenabil pe toata durata de viata. Anul trecut raport ul s-a numit „Generarea, reciclarea si eliminarea deseurilor municipale solide in SUA”.

Rata de recuperare a DEEE – 40%

In privinta ratei de recuperare pentru deseurile electrice, Statele Unite au atins in 2013 un procent de 40.4%, inregistrand o crestere de la 30.6% in 2012. In 2013, fluxul de deseuri municipale solide a inclus 3.14 milioane tone de DEEE, dintre care 1.27 milioane tone au fost recuperate.

Nu este insa clar daca aceasta crestere de 10 procente se datoreaza unei cresteri reale a cantitatilor reciclate sau este rezultatul imbunatatirii datelor colectate.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti consulta raportul EPA aici.

Puteti citi si:

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

DSCN1267Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

DSCN1293

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

DSCN1393

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International  singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

DSCN1423

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC  Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

DSCN1430

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Bucurestenii vor fi obligati sa colecteze selectiv prin desfiintarea ghenelor

naples_garbage_29223700

Sursa: Green Report

Până în 2025 toate ghenele de gunoi de pe raza Municipiului București vor fi desființate, iar populația va fi obligată de depună deșeurile în locurile special amenajate pentru colectare cu recipiente separate pentru fiecare tip de deșeu: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile.

Sistemele de colectare selectivă vor fi îngropate sau semi îngropate pentru a elimina furturile și vandalizarea acestora. Obiectivul este asumat în „Strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul Bucureşti“ pentru perioada 2014-2030, aprobată marți, 28 aprilie, de Consiliul General al Municipiului București.

Va putea rămâne în folosinţă numai camera de la parterul blocului care va fi amenajată corespunzător. De asemenea, această cameră va fi salubrizată, igienizată prin grija asociației de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociației deservite”, se arată în textul documentului. 

De asemenea, începând cu data aprobării acestei Strategii, toate blocurile nou construite, fie că sunt clădiri de apartamente sau de birouri, vor avea prevăzută o incintă destinată colectării selective. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documentația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de Urbanism și Autorizație de Construire.

Totodată, în doi ani de la aprobarea proiectului de Stategie, sistemele îngropate sau semi îngropate privind colectarea separată a deșeurilor vor fi instalate și în zonele intens circulate pietonal, în jurul piețelor agroalimentare și de flori sau în apropierea marilor intersecții.

Strategia nu are regulament și norme de aplicare

Stategia are deocamdată unele lipsuri care o fac neaplicabilă. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că această stategie este doar o „declarație de bună intenție” atâta timp cât nu există un regulament de aplicare care să stabilească relația dintre autorități, companiile de salubritate și asociațiile de proprietari sau locatari. Regulamentul ar trebui să stabilească atât forme de recompensă cât și amenzi.

Deșeurile reciclabile trebuie preluate fără ca asociațiile să plătească acest serviciu, deoarece din acestea se fac bani. Taxarea trebuie calculată doar pe deșeurile nereciclabile și totodată să se ofere chiar reduceri în funcție de volumul de deșeuri reciclabile pe care o societate de salubritate îl ridică de la o asociație”, consideră Mereuță, care și-a declarat scepticismul față de reușita de implementare a acestui document. Acesta a adăugat că atâta timp cât nu vor exista și sancțiuni clare aplicabile tuturor părților implicate colectarea selectivă prin această metodă nu va fi o reușită.

Este o decizie foarte bună și trebuia făcută mai demult. Costurile pentru construirea sistemelor de colectare selectivă îngropate sau semi îngropate vor fi suportate de către firmele de salubrizare. Nu avem încă o estimare a acestor costuri”, a declarat pentru Green Report, Dani Năstase, șeful Departamentului Menajer al Rosal Grup București. În urmă cu doi ani compania a demarat în sectorul 3 al Capitalei un proiect pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere.

Pe raza sectorului 3, în zonele cu blocuri de patru etaje, au fost instalate 100 de sisteme de colectare seclectivă, pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile). „Nu avem o statistică a volumelor colectate din aceste sisteme, însă, în general, oamenii aruncă gunoiul tot la grămadă. Dacă nu se vor institui și amenzi nu vom reuși să impunem colectarea selectivă”, a adăugat acesta.

Bucureștenii „produc” anual 31 de kilograme de deșeuri menajere pe cap de locuitor

Strategia Primăriei Capitalei urmărește îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.

Conform studiilor efectuate la nivelul Bucureștiului, colectarea separată este determinată și influențată de:
– prezența containerelor în apropierea locuințelor – 31%;
– campanii de informare și educație prin mass-media – 24%;
– exemplul altor persoane formatoare de opinie – 18%.

În 2013 cantitatea de deșeuri menajere colectată la nivelul Bucureștiului a fost de 599.704 tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultate este de 31 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kilograme/cap de locuitor/zi.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Gasiti documentul integral al strategiei aici.

Speram ca aceasta strategie va fi pusa in aplicare si nu va fi „agatata in cui” ca multe alte strategii si planuri adoptate de-a lungul anilor. Implementarea ei reprezinta un pas firesc si important adoptat de ani buni de statele occidentale si cerut in mod expres de directivele europene.

Sistemul de colectare selectiva trebuie sa fie implementat la nivel national din acest an. In plus, sa nu uitam ca, pana in 2020 Romania trebuie sa ajunga la un grad de reciclare de 50% a deseurilor municipale iar acest lucru nu se poate realiza doar cu ajutorul „clopotelor” colorate, insuficiente si uneori, de ce sa nu recunoastem, „aproape” inutile.

Puteti citi si:

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Colectarea selectiva in Romania – intre frauda si incompetenta

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Lawmakers to decide on styrofoam ban in New York

Sursa foto: The Guardian

Daca la inceputul anului oficialii new-yorkezi anuntau interzicerea ambalajelor din polistiren incepand cu data de 1 iulie 2015, acestia vin cu noi propuneri pentru reducerea risipei in metropola americana.

Oficialii new-yorkezi au marcat in acest an Ziua Pamantului prin anuntarea unor obiective ambitioasereducerea deseurilor cu 90% pana in 2030 si a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80% pana in 2050, in raport cu nivelurile din 2005.

Initiativa este laudabila daca luam in considerare faptul ca New York-ul este cel mai mare oras american avand o populatie ce depaseste 8 milioane de locuitori.

Noua strategie, care include o revizuire a programului de reciclare al orasului, propune stimulente pentru reducerea productiei de deseuri si sprijinirea initiativelor Consiliului Local de reducere a pungilor de plastic.

Planul de reducere a deseurilor reprezinta o noua componenta a proiectului de durabilitate numit PlaNYC, creat de predecesorul actualului primar Bill de Blasio, Michael Bloomberg, cu scopul de a oferi un cadru care sa atenueze efectele cresterii demografice si schimbarilor climatice asupra infrastructurii orasului. De Blasio, care a salutat în mare măsură PlaNYC, păstrează componentele sale, schimbandu-i doar denumirea – OneNYC.

Un new-yorkez arunca in medie, 15 kilograme de deseuri pe saptamana

In medie, un new-yorkez arunca aproape 15 de kilograme de deșeuri pe săptămână, adăugate la milioane de tone pe an”, a declarat De Blasio pentru Associated Press. „Pentru a fi un oraș cu adevărat durabil, avem nevoie sa luam aceasta provocare de la inceput”.

Timp de decenii, deseurile orașului au fost trimise cu trenul sau barjele la instalațiile din Carolina de Sud, Virginia, New Jersey, Pennsylvania. Noul plan va elimina aproape toate „exporturile” de gunoi, care costa in prezent mai mult de 350 milioane dolari pe an.

Cantitatea de deșeuri produse de oraș a scăzut cu 14% din 2005 ca urmare a creșterii gradului de reciclare, iar o componenta cheie in noul plan va fi cresterea acestui rezultat prin simplificarea intregului proces.

În prezent, clădirile rezidențiale au două tipuri de containere de colectare. Nou plan prevede un singur flux de colectare pentru deseurile reciclabile, folosit deja de alte orase, care ar consolida sistemul de reciclare pana in 2020, in viziunea autoritatilor.

Deseurile organice – resturi alimentare, deșeuri de curte și alte lucruri care nu pot fi reciclate – alcătuiesc 31% din totalul deseurilor municipale. Un program de colectare a materialului direct de la casele rezidentilor va fi extins la aproape 200 000 de rezidenti pana la sfarsitul anului, urmand ca pana la sfarsitul anului 2018 toti rezidentii sa beneficieze de acest program. Autoritatile promit stimulente economice pentru a incuraja participarea in cadrul programului, inclusiv o posibila reducere a taxei pe proprietate pentru proprietarii de case.

Oficialii urmăresc, de asemenea, pentru a reduce deșeurile comerciale cu 90% pana in 2030, adoptarea unui program similar celui folosit pentru clădirile rezidențiale. Asta ar putea duce la oferirea de stimulente fiscale pentru organizatiile care adopta programul și amenzi pentru cei care nu vor sa se implice.

In timp ce administrația de Blasio a oprit un proiect de lege care propune o taxă de 10 de cenți pentru utilizarea pungilor de plastic, oficialii declara că reducerea acestora ramane o prioritate.

Un purtator de cuvant al Primariei a declarat ca o parte din finantarea pentru programul „Zero Waste” va fi dezvaluita in propunerea de buget de luna viitoare, dar a mentionat de asemenea, ca vor exista si niste economii semnificative, ca urmare a reducerii dramatice a cantitatii de deseuri expediate din stat.

Numeroase grupuri de mediu au aplaudat noua strategie datorita domeniului de aplicare extins.
Vedem orașe din întreaga lume luptand cu deșeurile”, a declarat Michael Berkowitz, presedintele organizatiei 100 Resilient Cities. „Un oraș mai eficient este un oras mai rezistent, iar asta înseamnă că este un oraș puternic.”

Gasiti Planul complet aici.

Puteti citi si:

New York City va interzice ambalajele din polistiren in acest an

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

23 de fabrici Nestlé din SUA au atins obiectivul „Zero Waste”

0wastepr

Sursa foto: nestleusa.com

Filiala Nestlé din Statele Unite ale Americii a avut un an aglomerat până acum.

Compania s-a angajat public să elimine toate aromele si culorile artificiale de la bomboanele de ciocolata pana la sfarsitul anului 2015 si a achizitionat suficienta cacao certificata ca fiind „sustenabila” pentru a produce intreaga colectie de ciocolata de Pasti; aceasta actiune reprezinta o premiera pentru un producator de bomboane american.

Compania continua seria masurilor „durabile”, anuntand ca 23 din cele 32 de fabrici detinute in SUA – care acopera toata gama de produse Nestlé de la confectii, produse lactate, preparate congelate și refrigerate, înghețată, ingrediente de copt și categorii de băuturi – nu mai trimit deseuri la gropile de gunoi.

15% din fabricile detinute de Nestlé la nivel global (din totalul de 72 de fabrici) au atins obiectivul „Zero Waste” incepand cu anul 2014. Initial, obiectivul companiei a fost ca pana in 2015, 10% din fabricile detinute sa atinga acest nivel.

Compania si-a luat angajamentul ca pana in 2020 toate fabricile si centrele de distributie raspandite la nivel mondial sa atinga obiectivul „Zero Deseuri” depozitate la gropile de gunoi.

Suntem incredibil de mândri de efortul depus pentru a realiza acest obiectiv”, a declarat președintele și CEO-ul Paul Grimwood. „Aceasta este o realizare deosebita, demna de urmarit, având în vedere amploarea și complexitatea operațiunilor noastre de producție într-o varietate de categorii. Ne-am angajat sa colaboram cu angajații noștri pentru a ne asigura ca fabricile noastre lasa depozitele de deșeuri libere și se străduiesc sa gaseasca noi modalități de a reduce impactul nostru asupra mediului în fiecare etapă a ciclului de viață al produsului.

După cum este detaliat în raportul recent lansat – Creating Shared Value Report, reprezentantii companiei declara ca Nestlé cauta in continuare noi modalitati de reutilizare, reciclare si recuperare a energiei atunci cand produsele secundare de fabricatie trebuie eliminate.

Eforturile curente includ compostare, reciclare, producerea de energie, precum și furnizarea de produse secundare sigure pentru hrana animalelor.

De asemenea, a dezvoltat sistemul EcoEX, un program software care permite utilizatorilor să evalueze impactul produselor bazate pe o varietate de criterii ipotetice. Prin simularea unor modificări de design sau in fabricatie, sau chiar schimbări geografice în aprovizionare, un angajat Nestlé poate vedea ramificatiile produse de aceste simulari in ceea ce priveste schimbările climatice, consumul de energie, utilizarea terenurilor, rezervele de apă locale și fluxurile de deșeuri.

In plus, angajatii sunt incurajati sa minimizeze produsele secundare (sau sub-produsele cum mai sunt numite de industrie), sa participe la programe robuste de reciclare si sa incheie parteneriate cu organizatii credibile care gestioneaza deseurile.

Puteti citi si:

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan