Screenshot 2024 02 08 113028

Circularity Gap Report – 2024

Circularity Gap Report – 2024 sau când am vorbit mai mult și am făcut mai puțin

După ce liniștea pandemică s-a disipat, în timp ce vorbim tot mai multe despre conceptul de economie circulară, consumul de materii primare a revenit pe un trend ascendent și ponderea materialelor secundare consumate de economia mondială a scăzut de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023 – o scădere de 21% în decurs de cinci ani, potrivit Circularity Gap Report 2024.

Cu un ecosistem ale cărei limite au fost deja depășite, consumul accelerat de materii prime virgine accelerează și, odată cu el, crește riscul unor fenomene naturale extreme și cel privind accesul la materiale pe termen mediu. Cu cât consumăm mai mult și mai puțin responsabil, cu atât crește riscul să nu mai avem ce consuma în câțiva ani. Dacă penuriei de materii prime și evenimentelor meteo extreme li se adaugă evenimente geopolitice precum blocajele din Marea Roșie la care asistăm în prezent, vom avea o furtună perfectă.

Raportul identifică sistemele globale esențiale pentru schimbarea în sensul limitării impactului de mediu.

–        Sistemul alimentar, cu patru direcții pentru soluții: tranziția la o alimentație nutritivă bazată de legume și fructe, agricultura regenerativă, prioritizarea consumului local și de sezon, minimizare risipei și pierderilor de alimente

–        Mediul construit – utilizarea la potențial maxim a fondului existent, utilizarea materialelor secundare, eficiență energetică, prioritizarea materialelor și abordărilor circulare

–        Bunuri manufacturate – integrarea simbiozei și eficienței industriale, extinderea duratei de viață, limitarea achizițiilor de produse noi, în special textile

Regândirea consumului de materiale este o direcție care poate răspunde oricărui grad de dezvoltare economică, dar în funcție de stadiul de dezvoltare și structura economică dominantă, pot fi grupate în 3 categorii, fiecare cu propriile puncte de sprijin care susțin dezvoltarea socio-economică:

–        SHIFT – țările dezvoltate care au deja infrastructură construită, dar care consumă multă materie primă per capita. Principalele puncte de inflexiune vizează mediul construit și dezvoltarea fluxurilor de materiale secundare.

–        GROW – țările cu venituri medii, încă în dezvoltare, multe dintre ele hub-uri industriale. Principalele puncte de inflexiune se găsesc în sistemul alimentar și în simbioza industrială.

–        BUILD – țări în care trăiește jumătate din populația planetei, sunt țări care trebuie să se dezvolte în continuare, dar o pot face cu modele mai sustenabile. Punctele de inflexiune sunt în agricultură, prin adoptarea de modele regenerative și adoptarea unei diete bazată pe plante și abordarea față de deșeuri și fluxurile de materiale secundare.

DeiHcEQ9D fM3GtTQ9NUwk OeD6LdI4cPdReHwhj13ciiBDtxe2b1sLlQ MReATcXe1aXC 5p5IFlGpwEhmCQJtm

România, raportat la structura socio-economică, ar putea materializa mai multe puncte de inflexiune din categoriile amintite. Avem infrastructură construită aproape de SHIFT, industrie de manufactură și obiceiuri de consum similar cu GROW, un sector agricol mare și probleme cu deșeurile pe alocuri aproape de BUILD. Tot atâtea oportunități, direcții de acțiune în raport, pe trei direcții de acțiune: politici, oameni, finanțare.

Autor: Adelina Dabu