Pentru România, termenul de „infringement” s-a internalizat pentru simplul motiv că este extrem de des utilizat în relația managementul deșeurilor versus țintele UE. Pe 12 noiembrie 2021, un nou val de critici bine-meritate și prea-păsuite a luat forma noilor infringement-uri pentru țara noastră, publicate pe site-ul Comisiei și, evident, trimise României.
Ce cere Comisia Europeană
Comisia Europeană solicită României să aplice corect Directiva privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE) și Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE). Directiva privind depozitele de deșeuri stabilește standarde pentru depozitele de deșeuri pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, apei, solului și aerului. În temeiul acestei directive, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că numai deșeurile care au fost supuse tratării sunt depozitate. Pactul ecologic european și Planul de acțiune pentru poluare zero stabilesc o țintă de poluare zero pentru UE, care aduce beneficii sănătății publice, mediului și neutralității climatice.
În hotărârea sa din 15 octombrie 2014, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că, înainte de depozitare, deșeurile trebuie tratate în modul cel mai adecvat pentru a reduce, pe cât posibil, impactul negativ asupra mediului și asupra sănătății umane. În urma acestei hotărâri, în 2015, Comisia a lansat un studiu pentru a investiga depozitarea deșeurilor municipale solide nepericuloase netratate în statele membre.
Pentru România, studiul a scos la iveală neajunsuri în toate amplasamentele vizitate și faptul că majoritatea deșeurilor sunt depozitate fără nicio tratare. Depozitele care fac obiectul investigației sunt lipsite de capacități de infrastructură, la fel și județele în care se află aceste gropi de gunoi. În plus, în cazul României, în urma unei alte investigații, Comisia a constatat că depozitele de deșeuri situate în București nu respectă cerințele legislației UE, deoarece nu dețin autorizație în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile și cu Directiva privind depozitele de deșeuri. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere statelor membre în cauză, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
A doua sesizare a Curții de Justiție
Comisia a decis să trimită România din nou la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea integrală a hotărârii Curții din 18 octombrie 2018, care a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE). Potrivit acestei hotărâri, până la 16 iulie 2009, România era obligată să închidă și să reabiliteze toate gropile de gunoi care nu au obținut autorizație de funcționare. Curtea a constatat că România nu și-a respectat această obligație cu privire la 68 de gropi de gunoi. Directiva privind depozitele de deșeuri își propune să ofere măsuri, proceduri și îndrumări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative asupra mediului în urma depozitării deșeurilor.
La trei ani de la primirea verdictului, 42 de gropi de gunoi nu sunt încă închise.
Pentru a se conforma hotărârii Curții, România este de așteptat să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste gropi de gunoi sunt închise, sigilate și reabilitate cât mai curând posibil, din cauza riscurilor pentru sănătate și mediu pe care le presupun. Aceasta este a doua sesizare a Curții, care poate duce la penalități pentru timpul scurs de la prima hotărâre până la obținerea conformității.
„Este o lecție dură pe care o primim astăzi de la Comisia Europeană, însă nicidecum una neașteptată. Privind în urmă la această procedură, începută în 2012, pot spune chiar că autoritățile europene au fost excesiv de îngăduitoare și ne-au acordat toate șansele posibile să ne îndeplinim obligațiile, asumate de țara noastră prin Tratatul de Aderare. Cetățenii României trebuie să știe că Guvernul și Ministerul Mediului nu vor permite ca aceste eventuale sancțiuni financiare să fie plătite de la Bugetul de Stat, adică din buzunarele lor. Aplicarea principiului «poluatorul plătește» este singura soluție, așadar ne vom întoarce împotriva deținătorilor acestor depozite și îi vom trage la răspundere.
Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise și care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reușit să închidă, în 10 ani, doar șase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta. Cea mai gravă situație este însă aceea a celor 25 de depozite industriale ai căror proprietari se află în procedură de insolvență sau faliment și pentru care demersurile de închidere sunt, practic, inexistente. Pentru acestea am demarat deja procedurile în vederea exproprierii și finalizării obligației de închidere de către statul român.”
