COP29: Cursă pentru finanțarea climatică globală și obiective mai ambițioase în fața crize climatice tot mai acute

Temperaturile globale cresc alarmant, iar efectele devastatoare ale crizei climatice sunt resimțite în întreaga Europă. După ce vara lui 2024 a fost declarată cea mai fierbinte din istorie, acest an are toate șansele să devină cel mai călduros înregistrat vreodată. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) avertizează că există o probabilitate de 80% ca temperatura globală medie anuală să depășească temporar pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale în următorii cinci ani. În acest context, COP29, care se desfășoară între 11 și 22 noiembrie 2024 la Baku, Azerbaidjan, este considerat esențial pentru stabilirea unor noi direcții de finanțare și măsuri climatice, potrivit unei analize Euronews.

Acordul de la Paris și parcursul său până la COP29 Adoptat la COP21 în 2015 și intrat în vigoare un an mai târziu, Acordul de la Paris este primul tratat internațional în care toate națiunile s-au angajat să combată criza climatică prin măsuri ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și tranziția la energie curată. Semnatarii urmăresc atingerea unor emisii nete zero între 2050 și 2100, precum și sprijinirea financiară a țărilor vulnerabile pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Pentru a se asigura că țările fac progrese constante, Acordul de la Paris funcționează pe baza unui ciclu de cinci ani, fiecare țară prezentând periodic un plan național de acțiune (NDC) cu obiective tot mai ambițioase. Deși acest cadru a asigurat un ritm de progres, ONU avertizează că politicile actuale sunt insuficiente pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, estimându-se că încălzirea ar putea atinge 3,1°C până în 2100. Aceste prognoze înspăimântătoare subliniază nevoia de acțiuni mai ferme din partea tuturor statelor membre, mai ales în contextul creșterii rapide a nivelurilor de gaze cu efect de seră în 2023. COP29 la Baku: „Summitul Finanțării” și obiectivele cheie COP29, denumit și „Summitul Finanțării”, marchează un moment crucial pentru stabilirea unui nou obiectiv global de finanțare climatică, numit Obiectivul Colectiv Cuantificat (NCQG). Acesta va înlocui ținta stabilită în 2009, de mobilizare a 100 de miliarde de dolari anual pentru țările în curs de dezvoltare – obiectiv îndeplinit abia în 2022. Conform Euronews, liderii internaționali sunt puși în fața unei provocări de proporții, întrucât necesitățile de finanțare sunt acum estimate la între 500 de miliarde și 1 trilion de dolari anual. La COP29 vor fi stabilite nu doar valoarea totală a noii finanțări, ci și detaliile alocării, inclusiv sursele de fonduri (publice și private) și formele de finanțare (granturi sau împrumuturi). UE și-a anunțat deja intenția de a contribui cu 100 de miliarde de dolari anual până în 2025, dar liderii din țările în curs de dezvoltare subliniază că suma este insuficientă. Michael Bloss, reprezentant al Verzilor în Parlamentul European, a declarat că „100 de miliarde de dolari pe an nu sunt deloc suficiente” și că granturile ar trebui să înlocuiască împrumuturile pentru a preveni creșterea datoriilor și pentru a permite o dezvoltare sustenabilă. Adaptare, pierderi și daune: priorități pentru fondurile NCQG La Baku, se va discuta în detaliu și despre alocarea fondurilor către sectoare prioritare. Țările în curs de dezvoltare cer ca jumătate din finanțare să fie alocată adaptării, în special pentru că impactul schimbărilor climatice este tot mai intens. În același timp, fondul pentru pierderi și daune, lansat oficial la COP28, a marcat un pas istoric în susținerea țărilor vulnerabile. Detaliile acestui fond vor fi stabilite la COP29 pentru a se asigura că sprijinul va fi accesibil începând de anul viitor. NDC-uri mai ambițioase și tranziția energetică globală Odată cu COP29, țările trebuie să se pregătească pentru actualizarea contribuțiilor naționale determinate (NDC-uri), care urmează să fie prezentate în februarie 2025. NDC-urile vor trebui să includă ținte sectoriale clare pentru tranziția la energie curată și pentru adaptarea la schimbările climatice. Troica președințiilor (Emiratele Arabe Unite, Azerbaidjan și Brazilia, gazda COP30) și-au anunțat intenția de a-și prezenta angajamentele până la sfârșitul anului, dar observatorii subliniază că sunt necesare detalii concrete despre măsuri pentru a asigura o implementare eficientă. Leo Roberts, expert în tranziție energetică la E3G, subliniază importanța coerenței între ambiția energetică și finanțare. Triplarea capacității de energie regenerabilă și dublarea eficienței energetice până în 2030 sunt obiective stabilite la COP28, dar raportul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) indică faptul că progresele sunt insuficiente, fiind necesară o accelerare semnificativă a măsurilor și sprijin financiar pentru a atinge aceste ținte. O viziune pentru COP30 în Brazilia COP29 va stabili cadrul pentru COP30 din 2025, care va marca un deceniu de la semnarea Acordului de la Paris și va reprezenta un moment critic înainte de termenul din 2030 pentru reducerea emisiilor globale. Dacă summitul de la Baku reușește să stabilească o finanțare mai puternică și măsuri mai ambițioase, condițiile politice și financiare vor crea un cadru favorabil pentru acțiuni climatice decisive la COP30, permițând astfel un Acord de la Paris pe deplin funcțional și eficient în combaterea crizei climatice.