raul 7

De ce nu reușesc unii agenți economici să se înregistreze în baza de date SGR și să raporteze numărul de produse în ambalaje SGR comercializate în 2022?

raul 7

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Raul Pop, Ecoteca, CERC

Raul Pop, Director Programe Ecoteca Asociația Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) a punctat foarte bine care sunt provocările agenților economici care nu au reușit încă să se înregistreze în platforma RetuRO, în cadrul conferinței „Sistemul de Garanție – Returnare – Bilanț de etapă”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) în data de 28 februarie:

„Orice agent economic care este subiectul acestei obligații legale caută niște modalități interne de a o îndeplini: asta înseamnă de exemplu când trebuie să raporteze cantități de orice fel se uită în contabilitate, el în contabilitate va avea niște date împărțite pe un număr oarecare de produse care-i spun câte produse are, dar nu-i spune contabilitatea dacă fac sau nu fac obiectul SGR, deja au o clasificare extracontabilă artificială pe tipuri de material care deja funcționează de câțiva ani de zile și care necesită niște eforturi suplimentare că una este să raportezi câte produse ai vândut și alta e să raportezi câte erau ambalate în PET de exemplu, informații care nu-ți vin pe tavă de nicăieri într-un sistem contabil.

Iar acum cu SGR-ul au mai introdus încă o categorie de clasificare noncontabilă și anume ce produs conține, dacă este răcoritoare sau nu este răcoritoare, iarăși o informație care trebuie practic inventată într-un sistem de evidență pentru că ea din contabilitate nu vine de nicăieri, eu nu am în contabilitate un cont care să-mi spună „contul analitic de produse răcoritoare”

și atunci trebuie „să nasc” aceste date de undeva ceea ce înseamnă niște eforturi, ceea ce înseamnă niște timpi și niște costuri până la urmă necesar să fie făcute dar cumva… eu aș vrea doar să atrag atenția asupra acestor provocări tehnice suplimentare de care s-au lovit acești agenți economici în momentul în care ar trebui să raporteze niște cifre pe care nu le aveau și

să te apuci să calculezi de exemplu, de la începutul anului 2022 câte sucuri au trecut prin gestiunea ta este la fel de complicat ca și când ai face asta pentru tine acasă, poate chiar mai complicat, că nu ai avut aceste evidențe în sistemele tale de gestionarea datelor și acum trebuie cumva să le recuperezi și să le aplici retroactiv.

De asemenea, la nivel de retail, fluxul de date este foarte complicat în conexiune cu această obligație, că eu pot să-i cer lui la modul foarte simplist -Spune-mi și mie câte sticle de băuturi ai vândut dar el are nevoie de multe alte informații suplimentare pe care iarăși nu le poate culege din sistemele contabile existente, el trebuie să vadă cum se mișcă stocurile dacă le-a vândut sau încă le păstrează trebuie să vadă mai departe care e statusul acelor ambalaje SGR, câte a dat mai departe către consumatori, câte garanții a încasat, poate a încasat mai puține poate încasat mai multe decât cele pe care le-a returnat și atunci

toate aceste sisteme suplimentare care sunt invizibile la consumatorul final sunt extrem de importante tocmai pentru creșterea sistemului și pentru a putea să-l rulezi, noi vorbim aici de un sistem extrem de ambițios, extrem de pretențios cu un volum imens de date, comparabil dacă vreți cu ce are ANAF-ul ca și complexitate și atunci cred că foarte mulți agenți economici, probabil 90% dintre ei au nevoie de ajutor suplimentar pentru că sunt niște cerințe sofisticate pe care în momentul de față ei nu au soluții să le rezolve.

Sunt multe iarăși, cazuri particulare față de cele care s-au mai menționat în chat-ul nostru. Mie mi s-a mai pus o întrebare acum două zile – „Domne` noi avem următoarea situație suntem o companie care are obligația legală ca pe timpul verii să dea muncitorilor sticle de apă și dăm zeci de mii de sticle de apă? Ce facem le recuperăm sau nu le recuperăm? cine suportă garanția?” și așa mai departe ..

Soluția e relativ simplă … e clar că i le dai și cineva de acolo mai „antreprenor” le va lua și le va duce când se golesc într-un magazin și va recupera cei 50 de bani pe care nu i-a plătit de fapt, dar eu nu spun că nu sunt soluții pentru toate, spun doar că ar trebui comunicate într- un mod centralizat undeva astfel încât să fie interpretate la fel de către toți agenții economici, lucru care va ușura și sarcina operatorului de sistem adică, a lui RetuRO; cred că etapa în care ne aflăm este foarte important să o parcurgem cu toții și aici mă refer la cei care sunt impactați în acest moment, deocamdată consumatorul doar aude despre un sistem care va intra probabil în în funcțiune la sfârșitul anului; acum cei care trebuie să lucreze pe tema asta sunt bineînțeles operatorul de sistem adică RetuRO și bineînțeles cei care trebuie să se înscrie adică

producătorii și comercianții – cred că este foarte important să se înscrie din mai multe motive -ok cel mai simplu pentru că e obligație legală și dacă nu faci treaba asta s-ar putea să ai niște repercusiuni…

Apropo, salut faptul că Garda de Mediu a comunicat proactiv aceste informații, salut faptul că RetuRO a ales să meargă spre CECAR (n. red. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România) care a ales să meargă spre contabili, care merg mai departe spre companii să le spună „Vedeți că aveți această obligație”- este un efort de comunicare fără precedent, eu nu-mi aduc aminte de un alt astfel de proiect cu atât de largă implicare și  colaborare între diverși parteneri din zona asta de business.

Cred că lucrurile trebuie să continue, cred că e important din nou, să știm cât mai repede, la câți agenți economici se va împarte un cost că despre asta vorbim, e un sistem nou care evident va rula bani și cu cât este mai bine așezat și mai bine documentat, banii ăștia vor fi mai puțini și asta contează foarte mult, că până la urmă, să nu uităm că toți banii ăștia care se rulează în sistemele de conformitate cum e și cazul SGR-ului sunt niște bani care se recuperează din prețul produsului mai devreme sau mai târziu și pleacă din buzunarul consumatorului.

Deci este cumva o datorie a tuturor celor implicați să optimizeze aceste costuri iar în cazul SGR se poate face doar împreună, degeaba vrea RetuRO să coste pe sfert dacă comercianții și producătorii nu intră în joc și nu fac treaba care le revine …”, a explicat dl Pop.

 

4 dl paraschiv

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă, Feliciu Paraschiv, ANCMMR

Domnul Feliciu Paraschiv, vicepreședinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) a explicat detaliat cum sunt gestionate produsele în contabilitate, confirmând în același timp, provocările ridicate de dl. Raul Pop:

„Sunt 2 tipuri de gestiuni care se țin în comerț este vorba de un gestiune valorică și o gestiune cantitativ-valorică.

Gestiunea canditativ valorică e o gestiune prin care orice produs intră într-o contabilitate/gestiune are ca și „CNP” codul de bare, acest cod intră într-o matrice/tabel foarte mare unde i se adaugă furnizori, preț de achiziție, preț de vânzare, clase acolo acolo se pot adăuga clase. Poți să-i spui unui unui ambalaj că este din plastic, are 330 G, îi pui mai multe clase – atunci e destul de ușor de ținut o evidență, e chiar foarte ușor, banal poți să programezi să ai evidențele astea scoase automat la sfârșitul lunii.

În schimb, la gestiunea valorică, cealaltă modalitate prin care se ține o gestiune și pe care o folosesc cred că 90% din comercianții mici și mijlocii -pe baza notei de intrare-recepție în gestiune se creează o valoare: se ține contabilitatea pe o valoare, care este împărțită în 2: produsele cu TVA 19%  și produsele cu TVA 9%.

De aici încolo nu mai există nicio clasificare – Imaginați-vă că produsele alea sunt într-o „găleată” mare și nu ai cum să le găsești, doar ducându-te efectiv în magazin și pe raft și să le faci un inventar numeric manual, nu ai cum altfel și legislația permite sistemul ăsta de gestiune; toți comercianții mici care fac în continuare notele de intrare de recepție, unii mai sunt care fac chiar cu pixul pe un carnet special, unii fac pe calculator – este o gestiune valorică unde nu se pot găsi produsele prin două click-uri și e foarte greu de schimbat sistemul, adică să-l pui pe cineva să schimbe tot sistemul contabil acuma pentru o raportare nu e bine și e foarte greu de făcut,” a precizat dl Paraschiv.

5

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința CLCC- Sistemul Garanție- Returnare (SGR), bilanț de etapă

Sugestiile domnului Paraschiv pentru păstrarea evidenței ambalajelor SGR colectate manual de către comercianții mici și mijlocii

„Mai departe, RVM- urile vor ține ele o evidență la toate ambalajele strivite și colectate. Comercianții care țin gestiunea valorică și vor face o colectare manuală, vor trebui să țină o evidență manuală.

I-am propus administratorului RetuRO să creeze un sistem unic care să fie instalat pe orice fel de calculator sau telefon al unui comerciant care face colectare manuală și în momentul în care cineva se prezintă la magazin cu 2 PET-uri și 3 doze el le introduce în sistem și atunci RetuRO va vedea în orice moment câte ambalaje sunt în magazinul respectiv și poate și eficientiza ruta de colectare a ambalajelor -pentru că se pot seta niște limite la magazinul x când ajung la 500 de peturi de 2 L, 1000 de doze și 300 de sticle magazinul ăla are nevoie de colectare imediată altfel se blochează.

În discuțiile cu RetuRO s-a pus problema că asta nu poate fi un sistem de validare corect; noi înțelegem chestia asta – validarea finală se va face în momentul în care ambalajele ajung la RetuRO și le validează pe baza hologramei sau ce înscris va avea eticheta, dar pe noi ne-ar avantaja foarte mult gestiunea asta, adică să ne împrumute un acces în sistem unde să putem înregistra în orice moment ambalajele; acolo am putea înregistra chiar și ambalajele pe care le -am primit și atunci RetuRO știe în permanență ce avem noi în magazin plin, ce avem noi gol colectat de la clienți și ce am predat luna asta, luna trecută, tot anul”, a explicat dl Paraschiv.

 

Puteți citi și:

N-ați reușit să vă înregistrați în platforma SGR? Aflați în articol ce puteți face

Producătorii și comercianții (inclusiv cei din sectorul HORECA) trebuie să se înregistreze în SGR până pe data de 28 februarie 2023 – conform HG 12/2023

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare