Deșeuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusă în sfârșit, după un an de întârziere

Anul trecut aminteam principalele probleme legate de gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), dificultăți create în mare măsură și de lipsa unor reglementări adecvate în domeniu.

La vremea respectivă, principalul instrument de reglementare al acestei categorii de deșeuri, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, nu era transpus în legislația națională, deși termenul limită de transpunere în statele membre UE era 14 februarie 2014.

Din fericire, în acest an conducătorii noștri s-au trezit în al 12-lea ceas și au înțeles importanța integrării acestei directive în legislația națională. Guvernul a aprobat joi, prin Ordonanță de Urgență, o serie de măsuri prin care se transpun în legislația națională prevederile Directivei 2012/19/UE a Parlamentului și a Consiliului European.

Ce prevede noua Ordonanță

Actul normativ extinde domeniul de aplicare al colectării, reutilizării și reciclării EEE uzate, atât în sfera echipamentelor utilizate de consumatori casnici, cât și în cea a utilizatorilor profesionali, incluzând, de exemplu, sistemele de iluminat și panourile fotovoltaice.

În materie de colectare selectivă, Ordonanța înlocuiește actuala țintă, de 4 kg DEEE pe locuitor, cu o formulă procentuală reprezentând între 40-45% din greutatea de EEE (echipamente electrice și electronice) introduse pe piața națională. Începând cu 14 august 2015, țintele de valorificare și reciclare a DEEE cresc anual cu câte 5%, în așa fel încât, în a doua etapă de acțiune, care va începe în 2021, rata de colectare minimă care va trebui realizată anual va crește la 65% din greutatea medie a EEE introduse pe piață în cei trei ani precedenți.

Totodată, actul normativ stabilește condiții pentru ca utilizatorii de EEE din gospodăriile particulare să aibă posibilitatea de a preda deșeurile cel puțin gratuit. Astfel, distribuitorii vor fi obligați ca, la furnizarea unui nou produs, să asigure condiții pentru ca să li se poată preda DEEE cel puțin gratuit și în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent și a îndeplinit aceleași funcții ca echipamentul nou furnizat.

De asemenea, distribuitorii care au spații de vânzare în domeniul EEE de cel puțin 400 m² sunt obligați să asigure colectarea DEEE-urilor de dimensiuni foarte mici (nicio dimensiune exterioară mai mare de 25 cm) cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali și fără obligația de a cumpăra EEE noi de un tip echivalent.

Referitor la finanțarea gestionării DEEE, responsabilitatea revine integral producătorilor, care trebuie să finanțeze colectarea DEEE de-a lungul întregului lanț, inclusiv de la gospodăriile particulare, conform principiului „poluatorul plătește”. De asemenea, în acest fel se evită riscul ca DEEE colectate separat să facă obiectul unei tratări necorespunzătoare și/sau al exporturilor ilegale.

Pentru monitorizarea respectării cerințelor ce decurg din actul normativ, se întocmește un registru al producătorilor (care va cuprinde și producătorii ce oferă EEE prin intermediul comerțului online). Comercializarea EEE se va face doar de către producătorii înregistrați în acest registru.

Cum stăm la capitolul „Reciclare DEEE”?

Între timp, România nu și-a îndeplinit ținta avută până acum, de colectare a 4 kg DEEE/cap de locuitor. „Statisticile arată că sunt colectate în medie doar 1,5-2 kg/cap de locuitor”, potrivit lui Valentin Negoiță, președintele Ecotic, asociație colectivă de preluare a responsabilității producătorilor de echipamente electronice.

Sperăm că autoritățile se vor implica suficient în respectarea noilor cerințe legislative pentru a vedea niște rezultate semnificative pe viitor!