Depozitarea deșeurilor, o soluție cu viitor incert

Dacă România tocmai a descoperit că taxarea depozitării deșeurilor este importantă – e adevărat cu un „ajutor” direct și cam imperativ al Comisiei Europene – în Olanda, politicile publice și-au atins obiectivul.

Compactor pe un depozit de deșeuri
Landfill – a victim of successful policies (by WMW)

„Am vrut deșeuri mai puține depozitate în sol, am rezolvat!” pot să-și spună guvernanții olandezi.

Asta înseamnă, sintetic, că doar 2-3% din totalul deșeurilor generate mai ajunge într-o groapă de gunoi. Este asemănător cu volumul care NU ajunge la groapă în România. Doar puțin pe dos!

Olanda: de la 80 la 21 de depozite

Între 1991 și 2013, numărul depozitelor din Olanda a scăzut de la 80 la 21. Cele care au rămas au cifre de afaceri scăzute dramatic, până la pericolul de-a nu mai putea funcționa. Între timp, guvernul olandez a eliminat taxarea la groapă. Pur și simplu nu mai este necesară.

80 → 21depozite în Olanda, între 1991 și 2013
3500+depozite în România, în aceeași perioadă
2-3%din deșeurile olandeze mai ajung la groapă

România: peste 3500 de depozite

În aceeași perioadă, în România funcționau peste 3500 (!!!) de depozite (sau grămezi de gunoi, le putem numi). Este adevărat, în aceeași perioadă, taxele de depozitare în Olanda au fost de 108 EUR/t (sau 16 EUR/t) pentru deșeuri care nu au trecut mai întâi printr-un proces de incinerare. În România, au fost… zero! De anul viitor vor fi de cca 11 EUR, din 2015 urcă la 17 și apoi la 27. Mai vedem…

O analiză mai cuprinzătoare a evoluției „afacerii” de depozitare a deșeurilor în Olanda o găsiți în articolul ăsta, la www.waste-management-world.com.

Alătură-te comunității Ecoteca și fii parte din schimbarea de care avem nevoie.
Articole similare