Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA
Sursa foto: Ecoteca
La nivel global, aproximativ 2 miliarde de tone de deșeuri sunt generate în fiecare an din activitățile economice și gospodării.
În cazul UE, mai mult de o treime din toate deșeurile generate reprezintă deșeuri din construcții și demolări (C&DW), deșeurile produse prin construcția și demolarea clădirilor și infrastructurii, precum și din planificarea și întreținerea drumurilor.
În 2020, în UE ponderea deșeurilor de construcții a fost de 37,1% din totalul deșeurilor generate de activitățile economice și gospodării, potrivit Eurostat.
Sursa foto: Eurostat
Cu toate acestea, doar aproximativ o treime până la două treimi din C&DW generate este reciclată. Această rată scăzută de reciclare nu se datorează dificultăților tehnice – este realitatea pieței.
În acest context, pentru a îmbunătăți ratele de reciclare a deșeurilor din construcții și demolări (C&DW) în Europa, Comisia Europeană a publicat:
- Protocolul privind gestionarea C&DW și
- Ghidul pentru auditurile deșeurilor înainte de lucrările de demolare și renovare a clădirilor.
Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 450-500 de milioane de tone de deșeuri din construcții și demolări (C&DW) sunt generate în fiecare an în Europa, dintre care cel puțin o treime sunt beton.
Betonul poate fi 100% reciclat după demolare.
Reciclarea betonului din C&DW oferă două beneficii imediate:
- reduce dependența noastră de materiile prime primare și
- reduce cantitatea de deșeuri trimise la groapa de gunoi.
Există două moduri principale prin care betonul reciclat este reutilizat:
- Ca agregat reciclat în beton nou
- Ca agregat reciclat în construcțiile de drumuri și terasamente
- O a treia cale de reciclare a betonului în curs de dezvoltare este utilizarea particulelor fine din betonul sfărâmat ca materie primă secundară în producția de clincher.
Principalele probleme în reciclarea C&DW
- infrastructură de colectare și sortare redusă
- cerere insuficientă de materiale reciclate și încredere scăzută în eficiența acestora
- lipsa unor măsuri impuse de anumite state pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (în momentul de față în unele țări, agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor)
Gestionarea deșeurilor de construcții în România
Într-un articol anterior menționam că rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 74% în 2018, potrivit Eurostat.
Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:
- foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin pe cele valorificate,
- nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
- majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
- stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)
Cu toate aceste instrumente oferite de Uniunea Europeană și eforturi depuse încă din anul 2008 pentru realizarea unui cadru legislativ complex care să stimuleze recuperarea și valorificarea deșeurilor de construcții, în România acest sector nu este suficient reglementat, de ținta de 70% pentru anul 2020 nici nu are rost să mai discutăm.
Principalele reglementări legate de acest sector se găsesc în OUG 92/2021. Din păcate, până în prezent, nu au fost adoptate și niște norme tehnice care să reglementeze mai bine gestionarea deșeurilor de construcții. Ultima încercare de a transpune un act normativ care să conțină și normele tehnice a fost în 2019; draftul a avut în vedere prevederile din actele germane și austriace. Reprezentanții Ministerului Mediului au anunțat acum câteva luni că vor fi reluate dezbaterile pentru aprobarea draftului de lege.
Pe lângă deșeurile municipale frecvente (deșeuri reciclabile, biodeșeuri, DEEE-uri etc.), în cadrul centrelor cu aport voluntar (CAV-uri) finanțate prin PNRR vor putea fi aduse și deșeuri de construcții.
CAV-urile vor fi prima încercare de ameliorare a acestei probleme, la nivel național.
Sperăm că o dată cu construirea acestor centre vor fi finalizate și normele tehnice pentru o mai bună gestionare C&DW.
Gestionarea deșeurilor de construcții în SUA
143,8 milioane de tone de C&DW au fost trimise la groapa de gunoi în 2018 în SUA.
Infograficul de mai jos de la Northstar Clean Technologies evidențiază destinațiile finale ale deșeurilor de construcții și demolări generate în SUA.
Sursa foto: visualcapitalist.com
Doar o cantitate mică de deșeuri de construcții ajung să fie reutilizate.
Deci unde ajung aceste materiale? Să aruncăm o privire la defalcarea deșeurilor C&D în funcție de destinație, înregistrată de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA pentru anul 2018, respectiv beton, lemn, gips-carton, metal, cărămidă și țiglă de lut, șindrilă de afalt (bituminoasă), beton asfaltic.
Sursa foto: visualcapitalist.com
Betonul a fost cel mai mare material provenit din C&DW reutilizat, în timp ce alte materiale, cum ar fi șindrila de asfalt , au fost trimise în principal la depozitele de gunoi. De fapt, 86% din totalul deșeurilor de șindrilă asfaltică au fost aruncate în gropile de gunoi în 2018, unde nu se descompun/ nu se biodegradează. Sindrila de asfalt este un material care se găsește pe acoperișurile a aproximativ 75% din casele din SUA și Canada (vezi foto de mai jos).
Per total, o casă medie din SUA poate genera aproximativ 3-4 tone de deșeuri îndepărtate în timpul unui proces comun de renovare, cum ar fi refacerea acoperișului.
Sursa foto: visualcapitalist.com
Reutilizarea materialelor rămâne una dintre soluțiile optime privind gestionarea deșeurilor și în acest caz: este eficientă din punct de vedere energetic și contribuie imediat la reducerea deșeurilor care ajung în depozite.
Puteți citi și:
Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit
Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele
Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile
Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România
Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului
Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile
Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România
