De vreo 6-7 luni (mai precis de prin luna aprilie), la Câmpulung s-a „spart o bubă” cu deșeuri, cianură, controale, poluare. E doar una dintre zecile de probleme acute cu gestionarea deșeurilor în România, însă e una din care putem învăța mult. Probabil că nu o vom face (am mai văzut dezastre ecologice din care nu am învățat nimic), însă picătură cu picătură… poate ne mai deșteptăm și noi.
Societatea produce deșeuri, unele periculoase. Asta e clar. Așa s-a dezvoltat omenirea, în ansamblul ei: luăm chestii din natură, le transformăm în substanțe toxice și le întoarcem în aer, apă și sol. De acolo le inhalăm sau le înghițim. Dar destul cu filosofiile inutile. Să revenim la Câmpulung.
Ce se întâmplă în Câmpulung?
Acolo, pe fosta platformă ARO – acum o amestecătură de hale vechi, mormane de fierătănii și platforme cândva betonate – se depozitează (și) deșeuri. După cum arată controalele Gărzii de Mediu Argeș, unele sunt periculoase. Jurnaliștii de la Evenimentul Muscelean au acoperit pe larg subiectul. Iată unul dintre cele mai recente articole, în care se vorbește de încălcări ale Codului Penal, investigate de Poliția Câmpulung, pe linia „traficului sau deținerii de stupefiante sau substanțe toxice”. Și Antena 3 a preluat subiectul din mers.
Din fericire, implicarea Poliției dă greutate subiectului, acolo unde Garda de Mediu are o abordare mai… moale. Poate o să facem cândva o discuție cu privire la instrumentele de intervenție (și eficacitatea intervențiilor) Gărzii de Mediu. Deocamdată nu e cazul…
Societatea civilă se mobilizează
Este îmbucurător însă să vedem mobilizarea societății civile locale, care a inițiat un protest împotriva poluării respective. Probabil este și principala cauză pentru care autoritățile au ales să iasă din amorțeală.
După cum s-a văzut în cele 6-7 luni precedente, ies greu. Autoritățile. Din amorțeală.
