O știre elvețiană reia o temă mai veche (mmm, nu v-ați plictisit să auziți aceleași adevăruri, însă fără un efect ulterior? Noi da!) Iat-o aici, mulțumesc Adrian Lupu!
Aur din deșeuri electronice vs. aur din minereu
Revenind: 1 tonă de circuite electronice reciclate poate genera până la 250 de grame de aur. Circuitele integrate reprezintă, să zicem, cca 5% din greutatea unui deșeu electronic, deci vorbim de 20 de tone de deșeuri electronice. Așadar, cca 10 gr de aur per tonă de deșeuri electrice.
Prin comparație, o tonă de minereu prelucrat conține cca 2-3 grame. Deci de vreo 5 ori mai puțin. Trăgând linie, de ce credeți că obținerea aurului prin minerit este preferată celei prin reciclare?
De ce câștigă totuși mineritul
Ne putem gândi la 3 cauze, posibile și probabile:
- autoritățile publice sunt implicate mai puțin (spre deloc) în exploatarea curentă, deci nu depinde de inerția lor.
- capitalul și profitul sunt concentrate la un singur decident, deci există motivare.
- activitatea este mai predictibilă (dacă explorarea s-a făcut corespunzător).
Iată, aceste 3 motive sunt suficiente pentru a determina capitalul să aleagă o opțiune de 5 ori mai puțin productivă.
Sunteți de acord? Vedeți și alte motive?
(atenție, e o întrebare capcană: s-ar putea să mai existe un motiv suprem. Idei?)
