Bilant Ministerul Mediului – Ce masuri s-au luat in 2016 in privinta gestionarii deseurilor

Raul Pop, secretar de stat in cadrul MMAP

Ieri am participat la evenimentul “Manifest pentru Romania Verde”, organizat de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor pentru a prezenta rezultatele celor 400 de zile de mandat.

Principalele teme ale bilantului au vizat bineinteles, prioritatile asumate la preluarea mandatului in 2015 (paduri, biodiversitate, ape, economie verde). Apreciem insa, ca in prezentari a fost inclus si subiectul deseurilor, intens dezbatut in acest an.

Cu aceasta ocazie, Raul Pop, secretar de stat in cadrul MMAP si Bogdan Trif, comisar general Garda Nationala de Mediu ne-au prezentat principalele masuri luate in acest an pentru imbunatatirea sistemului de management al deseurilor.

Potrivit comisarului general, Garda Națională de Mediu a efectuat în anul 2016 peste 40.000 de inspecții și au fost aplicate 1.500 de amenzi contravenționale în valoare de peste 40.000 de lei. Mare parte dintre acestea au vizat si domeniul gestionarii deseurilor; cel putin 118 controale s-au facut in activitatile de transfer de deseuri.

Raul Pop: “Una dintre actiunile mele predilecte a fost sa definesc si sa fac cat mai transparent ceea ce poate si ceea ce nu poate sa faca Ministerul Mediului.”

Prioritatile MMAP in 2016 privind gestionarea deseurilor:

•  Elaborarea PNGD si PNPGD
• Reglementarea instrumentelor economice de incurajare a colectarii selective si valorificarii (diminuarea cantitatilor eliminate prin depozitare)
• Transparentizarea datelor referitoare la gestionarea deseurilor si monitorizare/control. “Am inceput ceva, suntem intr-o faza incipienta, cert e ca PNGD se va baza pe niste date…”, Raul Pop
• Programe de finantare a proiectelor de mediu prin AFM

Initial programate sa apara in luna decembrie a acestui an, Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) si Planul National de Prevenire a Generarii Deseurilor – PNPGD au fost amanate pana in primavara anului viitor (aprilie, mai) cand vor fi aprobate probabil printr-un HG.

Raul Pop a tinut sa precizeze ca reprezentantii Comisiei Europene sunt deschisi sa accepte noile planuri nationale si intarzierile legate de lansarea acestora, dar ne-au avertizat si de aceasta data ca avem o problema majora de asumare a responsabilitatilor de catre actorii implicati: aici vorbim in primul rand de autoritati publice locale care sunt primele care iau contact cu deseurile menajere.

In paralel cu elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor, o alta obligatie importanta a Romaniei asumata fata de Comisia Europeana consta in operationalizarea tot mai accentuata a unor instrumente economice care sa stimuleze colectarea selectiva si valorificarea.Cerintele se refera in principal la ambalaje (in formularea pe care am agreat-o cu CE), insa ele se aplica altor tipuri de deseuri valorificabile: DEEE, deseuri din baterii si acumulatori, deseuri din anvelope, deseuri din constructii, etc.

Raul Pop: “Nu exista in acest moment o asteptare reala civica vizavi de reciclare si asta ne ingreuneaza viata. Daca de exemplu, pe paduri dialogul civic a fost extrem de util si de constructiv si avem convingerea ca va continua indiferent cine trece pe la conducerea institutiilor, in zona de reciclare vocea este foarte timida…”

Totodata, Raul Pop a trecut in revista si cateva instrumente economice care au fost implementate pana acum in Romania si care urmeaza sa fie implementate, masuri  care trebuie promovate in continuare pentru imbunanatirea managementului deseurilor: Responsabilitatea extinsa a producatorului (instrument care a fost implementat inca din 2007 dar care are in continuare deficiente majore – vezi criza ambalajelor), taxarea pungilor de plastic (masura revizuita in 2013), sistemul depozit pentru ambalajele returnabile (care functioneaza in partea b2b a lantului comercial si a mai fost promovat prin revizuirea Legii 211/2011, dar nu a fost pus in aplicare la nivelul consumatorului), interdictia anumitor categorii de deseuril la gropile de gunoi (ex: materiale de constructii, baterii, becuri, DEEE), sistemul pay as you throw („platesti pentru cat arunci”, introdus in acest an prin revizuirea Legii 211/2011 ), taxarea la groapa (care urmeaza sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2017).

Programele de finantare de la AFM “sabotate” de eliminarea timbrului pentru mediu

In 2016, MMAP si Administratia Fondului pentru Mediu au lansat programul Rabla Plus si au aparut cateva ghiduri de finantare pentru programe destul de ambitioase: Casa Verde Plus, Biodiversitate, Compost, Eco-Business, Eco-Turism, Eco-Civic.

Raul Pop: “Am avut o activitate sustinuta in ceea ce priveste programele de finantare din Fondul pentru Mediu. E adevarat ca acum suntem intr-o situatie de asteptare pentru ca jumatate din bugetul Fondului pentru Mediu a fost practic ras prin eliminarea timbrului de mediu fara a fi inlocuit practic cu nimic iar in momentul in care trece legea respectiva ne asteptam ca in urmatoarele luni sa fie o activitate febrila de a inlocui acea adresa de venituri de cateva sute de milioane de lei pe an cu o alta sursa de venituri. Speram insa ca timbrul de mediu va fi inlocuit cu altceva, un mecanism care sa tina cont de faptul ca poluatorul este cel care trebuie sa plateasca.”

Alte masuri luate in 2016:
– Prin OM 1825/2016 pentru evaluarea impactului de mediu  s-au publicat 7 ghiduri (dintre care unul vizeaza apele uzate si unul sistemele de management integrat al deseurilor) care comunica celui care acorda autorizatia de mediu cat si celui care solicita autorizatia de mediu ce aspecte importante trebuie sa urmareasca in procedura de autorizare.

– Reprezentantii MMAP din Directia Generala Evaluare Impact si controlul poluarii impreuna cu autoritatile operationale care acorda finantari pe fonduri europene au inceput o serie de traininguri la nivel national astfel incat aceste restrictii/cerinte sa fie intelese cat mai devreme in procesul de a demara o investitie pentru a nu ne trezi ca pana acum cu investitii finalizate care nu reusesc sa obtina autorizatiile de mediu.

De ce nu functioneaza SMID-urile

“O problema importanta de gestionarea deseurilor o reprezinta sistemele de management integrat al deseurilor (SMID) care trebuie sa administreze tot ce inseamna deseu municipal in judetele tarii. Mare parte din aceste sisteme au fost finantate pe perioada de finantare 2007-2013, asta inseamna ca pana la 31 decembrie 2013 trebuiau sa fie functionale.

Nici astazi nu sunt din pacate, din motive care variaza de la lipsa de dorinta de a le face functionale, intarzieri procedurale in derularea procedurilor de achizitii publice, sau uneori, lipsa de capacitate administrativa din partea autoritatilor publice care trebuie sa le lanseze si administreze.

In acest moment avem 18 proiecte din cele 32 lansate pentru care banii aferenti investitiilor ramase din perioada 2007-2013 au fost practic pierduti si vor fi inlocuiti cu bani din perioada 2014-2020, evident in detrimentul altor investitii. Asta inseamna ca deocamdata, in plan local nu avem un management real al deseurilor”, a precizat Raul Pop.

Asteptam cu interes sa vedem daca toate eforturile depuse in acest an vor continua si anul viitor …

Puteti citi si:

Sondaj național: Cautam proiecte/bune practici de managementul deseurilor

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

Draftul Planului National de Gestionare a Deseurilor va fi gata in luna decembrie

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”