Potrivit Ordonanţei nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, pentru a reduce paharele pentru băuturi din plastic de unică folosință (inclusiv capacele acestora) și recipientele pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru produsele alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:

a) să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;

b) să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;

c) să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (artic. 4, alin. 1).

Mai multe informații privind transmiterea raportului dar și alte obligații de raportare pentru anul 2024 aici.

Raport privind gestionarea deșeurilor de construcții în UE

Raportul „Techno-economic and environmental assessment of construction and demolition waste management in the European Union” realizat de Joint Research Centre (JRC) –Serviciul de Cercetare al Comisiei Europene analizează datele privind generarea, compoziția și gestionarea CDW la nivelul UE27.

Studiul estimează potențialul de reciclare și pregătire pentru reutilizare pentru fiecare fracțiune materială individuală a deșeurilor de construcții la 83%.

Potrivit datelor Eurostat, citate în studiu rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 88% în 2020?!

Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:

• foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
• nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
• majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
• stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)
• în lipsa emiterii unor norme tehnice de utilizare a deșeurilor de construcții de către o instituție de stat, majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor.
• totodată, sunt necesare niște măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor).

Mai multe informații despre studiu și obligațiile de gestionare a deșeurilor de construcții în România –aici.

Proiect de ordin de ministru privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru producția de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile

Proiectul de ordin are ca obiectiv sprijinirea investițiilor destinate promovării producției de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile.

Sprijinul financiar vizează atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR, Pilonul I – Tranziția Verde,  Componenta 3 – Managementul Deșeurilor, investiții în Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile, prin investiții în capacități de producție a compostului.

Schema de ajutor de stat se adresează unităților administrativ teritoriale (UAT), organizate la nivel de județ, oraș și comună.

Bugetul total alocat al schemei pentru 2024 este de 6.000.000 euro, sume provenind din fonduri europene asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mai multe informații aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat un proiect de hotărâre pentru reorganizarea instituției. Printre prevederi se numără reducerea numărului de posturi de la 591 (exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului) la 500, reducerea numărul de posturi de secretari de stat de la 7 la 5 și reducerea numărul de posturi de conducere de la 60 posturi la 41 posturi. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite. opinii/propuneri/sugestii la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Resurse Umane, Juridică și Relația cu Parlamentul.
2. Care sunt cele 31 de depozite pentru care vom plăti 1,5 milioane de euro și penalități de 18.600 de euro/zi (6,7 mil EUR/an):1 depozit de deșeuri municipale; 20 sunt depozite de deșeuri industriale periculoase (dintre care 9 sunt în județul Bihor); 10 depozite de deșeuri industriale nepericuloase.
   Potrivit Ministerului Mediului, pe 10 august 2023, Guvernul României a aprobat un nou Plan de acțiune pentru închiderea celor 31 de depozite rămase neconforme.
3. Un cadru de analiză pentru managementul deșeurilor din plastic.
4. Ministerul Mediului sporeşte puterea Comitetului de supraveghere a SGR.
5. 2023, ce-am avut și ce-am pierdut în zona de climă și economie circulară
6. Bottled water contains 100 times more plastic nanoparticles than previously thought.
7. În primele 11 luni ale anului 2023 – Creştere de aproximativ 2,2 ori a cantităţii de deşeuri descoperite de poliţiştii de frontieră la intrarea în ţară.
8. Slovacia adună mucurile de țigări și le transformă în asfalt pentru șosele.
9. Franța interzice de la 1 ianuarie ambalajele din plastic pentru fructele și legumele proaspete.
10. Să recapitulăm care sunt obiectivele UE pentru accelerarea tranziției la economia circulară în 2024

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.